Excepție nelegalitate act administrativ. Decizia 92/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILA NR.92/CA
Ședința publică de la 19 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Georgiana Pulbere
JUDECĂTOR 2: Eufrosina Chirica
JUDECĂTOR 3: Adriana Pintea
Grefier - - -
Pe rol, judecarea recursului în contencios administrativ formulat de recurenta reclamantă, cu domiciliul ales la Cabinet Avocat, C,-, județul C, împotriva sentinței civile nr.1495 din 30.10.2008, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți MUNICIPIUL C PRIN PRIMAR, PRIMARUL MUNICIPIULUI C, CONSILIUL LOCAL C, toți cu sediul în C,-, județul C și C, cu sediul în C,-, -8, parter, județul C, având ca obiect excepție nelegalitate act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat, pentru recurenta reclamantă, în baza împuternicirii avocațiale nr.-, lipsind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este declarat și motivat în termen, scutit de plata taxei judiciare de timbru.
Avocat, pentru recurenta reclamantă, precizează că nu are chestiuni prealabile de invocat.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Avocat, pentru recurenta reclamantă, precizează că în baza Legii 10/2001, recurenta reclamantă s-a adresat Primăriei C, prin notificarea nr.3098/09.11.2001, solicitând acesteia restituirea terenului care la acea dată era liber de orice construcție așa cum rezultă și din documentația existentă la dosarul cauzei. La data de 10.02.2004 (ulterior remiterii notificării), pentru terenul revendicat de recurentă în baza 10/2001 a fost emis certificatul de urbanism 354/10.02.2004, potrivit acestuia, destinația terenului la data de 10.02.2004 era "spațiu, trotuar". Prin certificatul de urbanism nr.354/10.02.2004 și autorizația de construire 410/09.03.2004, destinația inițială a terenului a fost schimbată cu încălcarea prevederilor art.21 alin. 5 din 10/2001 în fântână arteziană. Notificarea trebuia soluționată în termen de 60 zile de la data când a fost înregistrată la unitatea administrativ teritorială. Aceste unități cred că termenul de 60 de zile este pur facultativ și se amână sine die. Solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Asupra recursului în contencios administrativ de față.
Examinând actele și lucrările dosarului se constată:
Prin excepția de nelegalitate invocată de reclamanta în cauza ce formează obiectul dosarului nr- al Tribunalului Constanța - Secția civilă, s-a solicitat constatarea nelegalității Hotărârii nr.122/ 2000 adoptată de Consiliul Local C și a autorizației de construire nr. 410/ 19.03.2004 emisă de Primarul Municipiului
În fapt, reclamanta a arătat că potrivit actelor de proprietate este proprietara terenului intravilan situat în C, lotul nr.4 din careul 282/1921 cuprins în planul cadastral al orașului C,- compus din 308 mp, construcție parter cu trei prăvălii.
Potrivit Legii nr.10/2001 a formulat notificarea nr.3098/07.11.2001 prin care a solicitat restituirea terenului liber la acea dată de orice construcție, și nici până în prezent autoritatea administrativă, nu s-a pronunțat cu privire la notificare.
Prin autorizația de construire a cărei excepție de nelegalitate se invocă Primarul Municipiului Caa utorizat construirea unei fântâni arteziene pe terenul proprietate, identitatea acestuia rezultând din expertiza tehnică efectuată în cauză.
A mai arătat reclamanta că, potrivit art.9 din Legea nr.10/2001, imobilele preluate în mod abuziv, indiferent în posesia cui se află în prezent se restituie în natură în starea în care se afla la data cererii de restituire, ori, la data formulării cererii, pe teren nu era construită nici o fântână.
Pe cale de consecință, dacă instanța de contencios administrativ sesizată cu soluționarea excepției va constata că autorizația de construire eliberată ulterior notificării contravine prevederilor Legii nr.10/2001, aceasta fără să fie anulată va fi înlăturată de către instanța de drept comun în soluționarea pricinii.
Prin sentința civilă nr.1495/ din 30 oct,2008 Tribunalul Constanțaa respins ca nefondată excepția de nelegalitate a actului administrativ - Autorizația de construire nr.410/09.03.2004 emisă de Primarul Municipiului C, invocată de reclamanta și a obligat reclamanta la plata sumei de 595 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că prin actul administrativ ce face obiectul excepției de nelegalitate, se autorizează executarea lucrărilor de amplasare fântână arteziană și mobilier.
Din perspectiva disp. art.6 alin.(1) din Legea nr.50/1991 (în varianta în vigoare la acea dată), autorizația de construire se emite în termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii pe baza documentației depuse la autoritatea prevăzută de art.4 care va cuprinde: certificat de urbanism, dovada titlului asupra terenului sau construcțiilor, proiectul pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții, avizele și acordurile necesare stabilite prin certificatul de urbanism;dovada privind achitarea taxelor legale.
Din analiza documentației depusă de pârât sub aspect doveditor rezultă că
autorizația de construire a fost emisă în concordanță cu dispozițiile legale enunțate (filele 184-276 dosar fond).
Potrivit nr.122/2000 se aprobă inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al municipiului C în conformitate cu Legea nr.213/17.11.1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia și nr.HG548/08.07.1999 privind aprobarea Normelor tehnice pentru întocmirea inventarului bunurilor care alcătuiesc domeniul public al comunelor, orașelor, municipiilor și județelor conform anexelor de la 1 la 31 ce fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
Conform dispozițiilor art.21 alin.(5) din Legea nr.10/2001 (text invocat de reclamantă), sub sancțiunea nulității absolute până la soluționarea procedurilor administrative și după caz, judiciare generate de prezenta lege, este interzisă înstrăinarea, concesionarea, locația de gestiune, asocierea în participațiune, ipotecarea, locațiunea, precum și orice închiriere sau subînchiriere în beneficiu unui nou chiriaș, schimbarea destinației, grevarea sub orice formă a bunurilor imobile - terenuri sau construcții notificate potrivit prevederilor prezentei legi.
În speță, s-a reținut că terenul este în domeniul public, potrivit nr.122/2000, care a fost adoptată anterior apariției Legii nr.10/2001, și a notificării nr.3098/2001 depuse de reclamantă prin care a solicitat restituirea terenului.
Ca atare, s-a reținut că motivul de nelegalitate a actului administrativ unilateral, autorizația de construire nr.41/19.03.2004 - nu se susține sub aspect doveditor, motiv pentru care instanța de fond a respins acțiunea.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta susținând că sentința este nelegală pentru că a fost dată cu încălcarea dispozițiilor art.21 al.5 din legea nr.10/2001 în sensul că s-a schimbat destinația terenului care era spațiu iar acum s-a construit o fântână arteziană pe el.
Recursul este nefondat.
Potrivit art.21 al.5 din Legea nr.10/2001 sub sancțiunea nulității absolute până la soluționarea procedurilor administrative și după caz judiciare, generate de prezenta lege, este interzisă înstrăinarea, concesionarea, locația de gestiune, asocierea în participațiune, ipotecarea, locațiunea precum și orice închiriere sau subînchiriere în beneficiul unui nou chiriaș, schimbarea destinației, grevarea sub orice formă a bunurilor imobile, terenuri, construcții.
Ca și motiv de nelegalitate a autorizației de construcție s-a invocat schimbarea destinației terenului în litigiu.
În speță, terenul în litigiu constituie domeniu public iar prin amplasarea pe acesta a unei fântâni arteziene nu s-a schimbat destinația terenului care a rămas aceeași, de domeniu public, nefiind efectuată nici o transformare a regimului juridic, al utilității și modului de folosire a acestuia.
La aceasta se adaugă și împrejurarea că pârâtul a făcut dovada că terenul în litigiu aparține domeniului public potrivit nr.122/2000 iar reclamanta a renunțat la susținerea excepției de nelegalitate a acestei hotărârii.
Așa fiind, dovedindu-se în cauză că pârâta nu a schimbat destinația terenului - care a rămas tot spațiu, aparținând domeniului public - se constată că este nefondat recursul urmând ca în baza art.312 Cod pr.civilă să fie respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurenta reclamantă - cu domiciliul ales la Cabinet Avocat, C,-, județul C, împotriva sentinței civile nr.1495 din 30.10.2008, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți MUNICIPIUL C PRIN PRIMAR, PRIMARUL MUNICIPIULUI C, CONSILIUL LOCAL C, toți cu sediul în C,-, județul C și C, cu sediul în C,-, -8, parter, județul C, având ca obiect excepție nelegalitate act administrativ.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 19 martie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Jud.fond:
Red.dec.jud.-/20.03.2009
Tehnored. 2 ex./23.03.2009
Președinte:Georgiana PulbereJudecători:Georgiana Pulbere, Eufrosina Chirica, Adriana Pintea
