Anulare act administrativ . Sentința 94/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚA NR.94
Ședința publică din data de 25 mai 2009
PREȘEDINTE: Stoicescu Maria
Grefier - - -
Pe rol fiind judecarea acțiunii formulată, potrivit Legii Contenciosului administrativ, de reclamanta, cu sediul în C,-, județul C, în contradictoriu cu pârâțiiCONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII, cu sediul în B, sector 6,-,MINISTERUL JUSTITIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, cu sediul în B, sector 5,-, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANTELOR PUBLICE, cu sediul în B, sector 5,- șiTRIBUNALUL PRAHOVA, cu sediul în P, Gh., nr. 6, județul
Acțiunea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 49 lei, potrivit chitanțelor nr.- și - și timbre judiciare în valoare de 1 leu, care au fost anulate de către instanță și atașate la dosarul cauzei.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns reclamanta C reprezentată de consilier juridic, potrivit delegației aflată la fila 46 dosar, lipsind pârâții Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiției, Tribunalul Prahova și Ministerul Economiei și Finanțelor Publice.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Consilier juridic, pentru reclamantă, față de împrejurarea că s-a admis recursul formulat în dosarul nr-, dispunându-se trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Prahova, solicită suspendarea prezentei cauze, până la soluționarea dosarului menționat.
Curtea respinge cererea de suspendare a prezentei cauze, întrucât nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.244 alin.1 pr.civilă și, în temeiul dispozițiilor art. 137 pr.civilă, pune în discuție excepțiile inadmisibilității cererii invocată de pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii și a lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâții Consiliul Superior al Magistraturii și Ministerul Justiției și Libertăților.
Consilier juridic, pentru reclamantă, solicită respingerea ambelor excepții invocate de pârâți, potrivit răspunsului la întâmpinare depus la dosar.
Curtea rămâne în pronunțare pe excepțiile invocate de către pârâți.
CURTEA
Deliberând asupra acțiunii de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr-, reclamanta Cac hemat în judecată pe pârâții Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor și Tribunalul Prahova, solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se constate nulitatea absolută a trecerii imobilului "" și a terenului aferent din închiriere în proprietatea altuia, obligarea pârâților, în solidar, la plata sumei de 161.298 Ron și a unei plăți lunare de 720 Ron actualizată la rata inflației, pe toată durata existenței Complexului Turistic D din C,- și să se dispună imobilizarea imobilului prin stoparea șirului de vânzări și revânzări, până la judecarea recursului de către Curtea de Apel Ploiești sau, după caz, sesizarea CEDO.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că se judecă de 5 ani în dosarul nr- al Judecătoriei Constanța, prin sentința nr.11058 din 29.11.2006 au fost confirmate un șir de acte abuzive, în urma cărora, un contract de închiriere a fost transformat în act de proprietate și au fost deposedați de imobilul "" din Complexul D
S-a mai arătat că un teren vândut de primărie a "alunecat" de la nr.122 la nr.194, chiar sub Complexul D, exact sub spațiul închiriat, chiriașul devenind, astfel, proprietar; au fost încălcate grav prevederile art.187 din Legea nr.109/1996 a cooperației de consum, privind păstrarea regimului juridic al terenurilor aflate în administrarea cooperației de consum; ultima vânzare a fost efectuată de ANAF, ignorând o hotărâre irevocabilă prin care se anulase intabularea imobilului de către chiriaș; pârâții au calitate procesuală în cauză, întrucât Consiliul Superior al Magistraturii selectează și propune Președintelui României numirea și eliberarea din funcție a magistraților, le controlează activitatea, etc. Ministerul Justiției organizează activitatea de aplicare a legilor și prevede în bugetul propriu cheltuielile justiției, fiind aplicabile dispozițiile art. 1000 Cod civil, Ministerul Finanțelor Publice reprezintă Statul Român și achită sumele pentru erorile judiciare, precum și erorile propriilor funcționari, iar Tribunalul Prahova pune la dispoziție sala de stabilire a dreptului de proprietate sau închiriere și a altor activități ale justiției; au chemat în judecată pe cei patru pârâți, întrucât, magistrații care au pronunțat hotărâri vătămătoare sunt inamovibili și nu pot răspunde pentru hotărârile date.
Reclamanta mai arată că există riscul creării unei pagube ireparabile, în sensul devenirii inutilizabile a Corpului D al clădirii Complexului D, prin blocarea accesului la lifturi, împiedicarea accesului pompierilor pe rampa de acces în caz de catastrofe, împiedicarea utilizării normale a Corpului
În drept, reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 998, art. 1000 cod civil și art. 1(1), art. 2 (1) lit.b din Legea nr. 554/2004, în ședința publică din 16.03.2009, reprezentantul acesteia a precizat că temeiul de drept pentru capătul de cerere principal este Legea contenciosului administrativ, iar pentru celelalte capete de cerere, cele precizate în cererea de chemare în judecată.
La data de 10.03.2009, pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția inadmisibilității acțiunii și cea a lipsei calității procesuale pasive, susținându-se că acțiunea este inadmisibilă, întrucât reclamanta nu face mențiuni despre actul administrativ atacat sau despre vreo cerere nesoluționată în termenul legal, nefiind, astfel, întrunite condițiile declanșării procedurii judiciare, pe calea contenciosului administrativ, iar referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive, s-a susținut că nu este vorba despre un act administrativ emis de acesta, în regim de putere publică, potrivit procedurii speciale a contenciosului administrativ, calitate de pârât având autoritatea publică emitentă a actului administrativ atacat.
La rândul său, pârâtul Ministerul Justiției a formulat întâmpinare la data de 13.03.2009, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, în susținerea căreia a arătat că, pentru a avea calitatea de parte în proces, aceasta trebuie să corespundă cu calitatea de titular al dreptului și respectiv al obligației ce formează conținutul raportului juridic de drept material dedus judecății. Astfel, în ceea ce privește hotărârile judecătorești pronunțate în cauză, în care acesta a fost parte, Ministerul Justiției și Libertăților nu poate avea nicio răspundere, între magistrați și minister neexistând nici un fel de raport juridic.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată următoarele:
Instanța a fost investită cu o acțiune, al cărei capăt principal de cerere este constatarea nulității absolute a trecerii imobilului "" și a terenului aferent, din închiriere în proprietatea altuia, motivat în drept pe dispozițiile Legii contenciosului administrativ, pentru care s-a respectat procedura prealabilă, reglementată de art. 7 din Legea nr.554/2004, iar capetele de cerere accesorii au ca obiect pretenții, respectiv dispunerea unor măsuri de indisponibilizare a imobilului "" și a terenului aferent, întemeiate în drept pe dispozițiile art. 998 și 1000 Cod civil.
Potrivit art. 137 pr.civilă, instanța analizează cu prioritate excepțiile de fond sau de procedură, ce fac de prisos, în tot sau în parte, cercetarea pe fond a pricinii, astfel că se va pronunța asupra excepțiilor invocate de pârâți, în următoarea ordine: excepția lipsei calității procesuale pasive a și invocate de aceștia și excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâtul.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a, Curtea constată că acesta este organizat și funcționează conform Legii nr.317/2004, iar, în conformitate cu art. 30 alin.1, are dreptul și obligația de a se sesiza și de a apăra judecătorii și procurorii împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independența sau imparțialitatea sau care ar crea suspiciuni cu privire la aceștia, conform art. 75 din Legea nr.303/2004, prin acțiunea cu care a fost investită instanța se pretinde trecerea imobilului "" și a terenului aferent în proprietatea altuia, prin hotărârile judecătorești pronunțate în dosarul nr-, se solicită despăgubiri cauzate de această trecere, dispusă de către judecători, astfel că, în virtutea prerogativelor conferite de actul normativ menționat mai sus, acest pârât are calitate procesuală pasivă în prezenta cauză, excepția nu este întemeiată, urmând să fie respinsă.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerului Justiției și Libertăților, motivată de împrejurarea că acest minister este organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică în subordinea Guvernului, între acest pârât și magistrați neexistând nici un fel de raport juridic, Curtea constată că acest pârât are atribuțiile specifice prevăzute de HG nr.83/2005, printre care și asigurarea mijloacelor financiare și materiale necesare pentru desfășurarea activității instanțelor judecătorești, iar, în condițiile în care acțiunea are ca obiect și plata de despăgubiri, acestea nu pot fi solicitate decât de la ordonatorul de credite, calitate pe care o are acest minister, excepția nu este întemeiată, urmând să fie respinsă.
În conformitate cu art. 1 din Legea contenciosului administrativ, temeiul de drept al capătului principal de cerere, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în terenul legal al unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și pentru repararea pagubei ce i-a fost cauzată, fiind, deci, necesar să existe un act administrativ, așa cum este definit de art. 2 lit.c din Legea nr. 554/2004, emis de o autoritate publică, sau o nesoluționare în termen a unei cereri adresate unei astfel de autorități, iar finalitatea unei acțiuni promovate în temeiul acestui act normativ este cea prevăzută de art. 18, respectiv anularea în tot sau în parte a actului administrativ, obligarea autorității să emită un act, să elibereze un înscris sau să efectueze o anumită operațiune administrativă.
Având în vedere că niciuna dintre instituțiile pârâte nu a emis un act administrativ, respectiv act unilateral cu caracter individual sau normativ emis în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturile juridice, reclamanta neindividualizând în nici un mod actul pretins vătămător, iar hotărârile judecătorești, prin care se pretinde că s-a dispus măsura trecerii imobilului "" și a terenului aferent în proprietatea altuia, nu sunt acte administrative, acestea putând fi schimbate, modificate sau casate în urma exercitării căilor ordinare și extraordinare de atac, reglementate de Codul d e procedură civilă sau de legile speciale, în cauza de față Legea contenciosului administrativ, Curtea constată că excepția inadmisibilității invocată de către este întemeiată, urmează să fie admisă, iar, pe cale de consecință, acțiunea va fi respinsă, ca inadmisibilă, în totalitate, capetele de cerere având ca obiect plata de despăgubiri și dispunerea de măsuri de indisponibilizare a imobilului fiind accesorii primului capăt de cerere, primind aceeași rezolvare cu capătul principal de cerere.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Superior al Magistraturii și a Ministerului Justiției și Libertăților, invocată de acești pârâți, în contradictoriu cu reclamanta
Admite excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, în contradictoriu cu reclamanta
Respinge, ca inadmisibilă, acțiunea formulată de reclamanta,cu sediul în C,-, județul C, în contradictoriu cu pârâțiiCONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII, cu sediul în B, sector 6,-,MINISTERUL JUSTITIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, cu sediul în B, sector 5,-, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANTELOR PUBLICE, cu sediul în B, sector 5,- șiTRIBUNALUL PRAHOVA, cu sediul în P, Gh., nr. 6, județul
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25 mai 2009.
Președinte,
- -
Grefier,
- -
Red.
Tehnored.
7 ex./05.06.2009
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Președinte:Stoicescu MariaJudecători:Stoicescu Maria
