Anulare act administrativ . Sentința 948/2010. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
SENTINȚA CIVILĂ NR. 948
Ședința publică de la 23.02.2010
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Stănișor Denisa Angelica
GREFIER - - -
Pe rol fiind soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta - ROMÂNIA SA, în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică de la 09.02.2010, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta sentință civilă când, Curtea având nevoie de timp pentru a examina actele dosarului și a delibera, a amânat pronunțarea la 16.02.2010, apoi la 23.02.2010, când a hotărât următoarele:
CURTEA,
Consideră că prin acțiunea înregistrată sub nr- din data de 26.03.2008 reclamanta - România SA a chemat în judecată pe pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală, solicitând anularea punctelor 2 și 3 ale Deciziei nr.33/1.02.2008 emisă de pârâtă, cu privire la respingerea contestației formulată împotriva deciziei de impunere nr.117/21.05.2007 pentru TVA în sumă de 10.311 lei și majorări de întârziere în sumă de 5.087 lei și pentru impozitul pe profit în sumă de 745.059 lei și majorările de întârziere în sumă de 592.037 lei aferente impozitului pe profit.
Reclamanta a solicitat anularea în mod corespunzător a deciziei de impunere nr.117/21.05.2007, emisă de și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanta arată că în urma inspecției fiscale ce a urmărit stabilirea obligațiilor sale către bugetul de stat pentru perioada 01.01.2001-31.12.2005, organele de control au modificat baza de impozitare și au stabilit obligații suplimentare numai cu privire la TVA și impozitul pe profit, conform deciziei de impunere nr.117/21.05.2007.
Împotriva acestei decizii de impunere reclamanta a formulat contestație, iar pârâta prin decizia nr.33/2008 a admis în parte contestația, însă a menținut constatările organelor de control cu privire la suma de 10311 lei reprezentând TVA, și majorările de întârziere de 5.087 lei și pentru suma de 745.059 lei impozit pe profit și majorările de întârziere de 592.037 lei.
Decizia pârâtei este nelegală întrucât reclamanta nu a dedus și nici nu a colectat TVA aferentă serviciilor de școlarizare și consultanță, refacturate beneficiarilor direcți ai acestor servicii.
Pârâta a depus potrivit art.13 din Lg.554/2004 documentația ce a stat la baza emiterii actelor administrative atacate.
În cauză a fost dispusă efectuarea unei expertize contabile, fiind desemnată prin tragere la sorți expertul fiscal judiciar.
Analizând probatoriul administrat în cauză, Curtea reține următoarele:
Urmare a controlului fiscal efectuat la data de 15.03.2007, organele de inspecție fiscală au stabilit prin decizia nr.117/21.05.2007 emisă în baza Raportului de inspecție fiscală următoarele obligații fiscale în sarcina reclamantei:
- 133.060 lei - taxa pe valoarea adaugata;
- 100.541 lei - majorari de intarziere aferente taxei pe valoarea adaugata;
-745.059 lei impozit pe profit;
- 592.037 lei majorari de intarziere aferente impozitului pe profit.
ROMANIA a formulat impotriva actelor administrative sus mentionate contestatie administrativa solicitand anularea acestora.
Prin Decizia nr.33/0l.02.2008 emisa de Agentia Nationala de Administrare Fiscala - Directia Generala de Solutionare a Contestatiilor s-a dispus:
1.Desființarea parțială a deciziei de impinere nr.117/21.05.2007 pentru taxa pe valoarea adaugata in suma de 122.749 si majoranile de intanziere in suma de 95.454 lei aferente taxei pe valoanea adaugata, urmand ca organele de inspectie fiscala, prin alta echipa, sa emita un nou act administrativ fiscal, conform considerentelor din decizia nr. 33/01.02.2008;
2. Respingerea contestatiei pentru taxa pe valoarea adaugata in suma de 10.311 lei si majorarile de intarziere in suma de 5.087 lei aferente, stabilite prin decizia de impunere nr.117 121.05.2007;
3. Respingerea contestatiei pentru impozitul pe profit in suma de 745.059 lei si majorarile de intarziere in suma de 592.037 lei aferente, stabilite prin decizia de impunere nr.117/21.05.2007.
Referitor la TVA în sumă de 10.311 lei și majorările de întârziere aferente în sumă de 5.087 lei, organele fiscale au considerat că în perioada iulie 2004-septembrie 2005 reclamanta a refacturat suma de 54.267 lei reprezentând școlarizare și asigurări și în mod eronat nu a colectat TVA aferentă acestor servicii, încălcând astfel disp.art.141 al.1 lit.f, 141 al.2 lit.d) din Lg.571/2003.
Potrivit disp.art.137 al.3 lit.c, Lg.571/2003 și pct.22 al.2 din Normele metodologice de aplicare a Lg.571/2003 aprobate prin HG 44/2004 pentru a aplica regimul decontării în ceea ce privește cheltuielile cu școlarizarea și asigurarea, era necesar ca facturile fiscale să cuprindă mențiunea "factură de decontare pentru plăți în numele clientului" și să aibă atașate copii de pe facturile achitate în numele clientului, din care să rezulte caracterul de decontare al operațiunii.
Expertul cauzei a concluzionat în același sens, respectiv că societatea a aplicat eronat regimul deconturi în ceea ce privește cheltuielile cu școlarizarea și asigurarea, astfel că în mod corect organul fiscal a apreciat ca neîntemeiată susținerea reclamantei privind aplicabilitatea disp.art.137 al.3, Lg.571/2003.
În aceste condiții reclamanta datorează TVA aferentă cheltuielilor cu școlarizarea și asigurarea în sumă de 10.311 lei la care au fost calculate accesoriile aferente în cuantum de 5.087 lei -majorări de întârziere.
Cu privire la impozitul pe profit în sumă de 745.059 lei și majorările de întârziere aferente:
Prin decizia nr.400/A P/28.09.2000 pronunțată de Curtea de Apel Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ a fost admis apelul SNP SA împotriva sentinței nr.318/6.03.2000 a Tribunalului Brașov, în sensul admiterii acțiunii și anulării hotărârii AGA a - România SA din 1.10.1998 în privința majorării capitalului social, cu suma de 2.300.000 USD.
În consecință prin încheierea pronunțată de judecătorul delegat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București la data de 29.05.2001, mențiunea privind majorarea capitalului social a fost radiată din registrul comerțului.
Reclamanta a considerat această sumă ca fiind o cheltuială cu diferențele de curs valutar, în sumă de 43.320.740.214,72 lei (reprezentând diferențe de curs valutar nefavorabile ocazionate de retragerea capitalului social în devize în sumă de 2.300.000 USD, ce fusese adus inițial ca aport de către unul din asociații societății, conform cererii de înscriere mențiuni nr.160/88/14.12.1998.
Organele de control fiscal au considerat că această cheltuială cu diferențele nefavorabile de curs valutar nu este deductibilă din punct de vedere fiscal, la determinarea rezultatului fiscal aferent anului 2001, fiind invocate disp.OG 70/1994, suma nefiind aferentă realizării veniturilor societății și neregăsindu-se în contul produselor și serviciilor realizate în exercițiul financiar 2001.
Chiar expertiza contabilă efectuată în cauză la solicitarea reclamantei (494 ds.) concluzionează că, deși din documentele contabile reiese ca o sumă importantă a fost cheltuită pe investiții în perioada 1998-1999, în cursul anului 2005, prin schimbarea destinației sumei de 2.300.000 USD, aspectul fiscal al cheltuielilor cu diferențele nefavorabile de curs rămâne neschimbat și astfel caracterul nedeductibil al acestor cheltuieli este indubitabil și în concluzie calculul impozitului pe profit rămâne conform Deciziei de impunere 117/21.05.2007.
Potrivit disp.art.93,94, Lg.31/1990 R, valoarea nominală a unei acțiuni nu va putea fi mai mică de 1.000 lei în cazul societăților pe acțiuni, iar acțiunile trebuie să fie de o egală valoare, acordând posesorilor lor drepturi egale.
În cazul vărsămintelor în valută la capitalul social, subscris în lei, acestea sunt convertite la cursul de schimb de la data efectuării vărsământului, nefiind admisă cumpărarea de acțiuni în valută ce ar încălca prevederile privind cuantumul egal al acțiunilor, acestea putând fluctua în raport de rata cursului valutar.
Având în vedere aceste aspecte, reclamanta în mod eronat a înregistrat diferențe de curs valutar între data majorării capitalului social cu suma de 2.300.000 USD și data retragerii acestuia ca urmare a radierii mențiunii nr.-/14.12.2998, sumele în valută fiind convertite în acțiuni ale reclamantei, exprimate în lei și de valoare egală.
Cu privire la deductibilitatea cheltuielilor privind serviciile de consultanță efectuate de către SYSTEM din Serbia în calitate de prestator.
Organele de inspecție fiscală au constatat că reclamanta a înregistrat în anii 2004,2005 cheltuieli în sumă de 11.806 lei și 54.041 lei privind servicii de consultanță facturate de SYSTEM în baza contractului încheiat la data de 1.10.2010, cheltuieli ce nu sunt aferente realizării de venituri în anii respectivi.
Potrivit disp.art.21 al.2 și art.4 lit.m), Lg.571/2003 pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile. Cheltuielile cu serviciile de management, consultanță, asistență sau alte pretări servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestării acestora în scopul desfășurării activității proprii nu sunt deductibile.
Dispozițiile legale citate condiționează caracterul deductibil al acestor cheltuieli de îndeplinirea cumulativă a condițiilor privind justificarea pe bază de documente prestării efective a serviciilor precum și a necesității efectuării lor, respectiv să fie aferente veniturilor realizate.
Reclamanta nu a fost în măsură să depună astfel de documente (situații de lucrări; proces verbal de recepție; rapoarte de lucru; studii de fezabilitate, de piață), deși organul de control i-a solicitat prezentarea unor astfel de documente, astfel că în mod corect s-a reținut că aceste cheltuieli sunt nedeductibile.
În consecință Curtea reține, că actele administrative fiscale atacate sunt legale și temeinice urmând ca în temeiul disp.art.1,18, Lg.554/2004 să respingă acțiunea ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanta - ROMÂNIA SA, cu sediul în B,-, sector 1, în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, cu sediul în-, sector 5,
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 23.02.2010.
PREȘEDINTE GREFIER
Red.
EF/4ex.
5.05.2010
Președinte:Stănișor Denisa AngelicaJudecători:Stănișor Denisa Angelica