Anulare act administrativ fiscal. Sentința 10/2010. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚA CIVILĂ NR.10/CA.
Ședința publică din data de 14 ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ecaterina Grigore
GREFIER - - -
Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta - - domiciliată în, str. -, nr.150, jud. C, în contradictoriu cu pârâții - PĂDURILOR ȘI DEZVOLTĂRII RURALE și MINISTERUL AGRICULTURII PĂDURILOR ȘI DEZVOLTĂRII RURALE - ambii cu sediul în B, sect. 3,-, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamanta personal, lipsind pârâtul.
Procedura de citare este legal îndeplinită conform disp. art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
Acțiunea este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință prin care s-au evidențiat părțile, obiectul litigiului, mențiunile privitoare la îndeplinirea procedurii de citare și stadiul procesual.
Curtea acordă cuvântul reclamantei asupra excepției lipsei de obiect invocată de pârât pe calea întâmpinării.
Având cuvântul reclamanta cu privire la excepția lipsei de obiect, pune concluzii de respingere a excepției având în vedere că ordinul nr.2278/09.10.2009 prin care s-a dispus încetarea aplicabilității ordinului de numire în funcție nr.1412/28.05.2009 precum și încetarea contractului de management există și își produce efecte astfel că acțiunea de anulare a acestuia nu poate fi lipsită de obiect. Mai mult această excepție a fost invocată de pârât și în cazul acțiunii de suspendare a actului administrativ. De asemenea învederează instanței că a primit răspunsul la plângerea prealabilă.
Curtea respinge excepția lipsei de obiect invocată de pârât pe calea întâmpinării.
Întrebată fiind reclamanta arată că nu mai are alte cereri de formulat solicitând acordarea cuvântului pe fond.
Curtea luând concluziile reclamantei potrivit cu care nu mai are cereri prealabile, în condițiile art. 150 Cod procedură civilă, constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra fondului.
Reclamanta solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată și motivată în sensul anulării ordinului nr.2278/09.10.2009 prin care s-a dispus încetarea aplicabilității ordinului de numire în funcție nr.1412/28.05.2009 și a contractului de management nr.75/DADR/28.05.2009, reintegrarea în funcția deținută anterior emiterii ordinului de director coordonator adjunct domeniul inspecții, în cadrul DADR C, obligarea pârâtului la plata drepturilor bănești cuvenite potrivit contractului de management începând cu data de 01 noiembrie 2009, până la reintegrarea în funcție și a cheltuielilor de judecată. Totodată depune la dosar concluzii scrise.
Curtea rămâne în pronunțare.
CURTEA
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de APEL CONSTANȚA sub nr-, reclamanta a chemat în judecată pârâții Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și Ministrul Agriculturii Pădurilor și Dezvoltării Rurale, solicitând:
-anularea Ordinului nr. 2278/09.10.2009 prin care s-a dispus încetarea aplicabilității Ordinului nr. 1412/28.05.2009 și a contractului de management nr. 75/DADR/28.05.2009;
-reintegrarea în funcția deținută anterior emiterii ordinului, respectiv de director coordonator adjunct - domeniul inspecții;
-plata drepturilor bănești cuvenite potrivit contractului de management, începând cu 01.11.2009 și până la reintegrare;
-cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanta arată că a fost numită în funcția de director adjunct al DADR C, domeniul inspecții, prin Ordinul nr. 1412/28.05.2009 în baza căruia s-a încheiat ulterior contractul de management nr. 75/DADR/28.05.2009.
Prin Ordinul nr. 2278/09.10.2009 i s-a acordat un preaviz de 15 zile la expirarea căruia urma să înceteze contractul de management.
Măsura este nelegală întrucât a fost indicat art. 65 din Codul Muncii, respectiv desființarea postului ocupat.
În realitate postul ocupat nu a fost desființat, o astfel de măsură nefiind dispusă de către organul abilitat. Mai mult, postul a fost scos la concurs în perioada de preaviz.
De asemenea, ordinul atacat a fost emis cu încălcarea art. 74 lit. a și d din muncii.
Reclamanta mai arată că a formulat plângere prealabilă ce a fost respinsă.
Acțiunea este însoțită de următoarele înscrisuri: ordinul nr. 1412/28.05.2008, ordinul nr. 2278/09.10.2009 și dovada de comunicare a acestuia, plângere prealabilă.
Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale depune întâmpinare prin care solicită respingerea acțiunii.
Se arată că măsura revocării din funcție a fost dispusă ca urmare a desființării postului ocupat prin OUG nr. 105/2009 și nu din inițiativa angajatorului, căruia nu i se poate imputa vreo culpă.
Pârâtul invocă și excepția lipsei de obiect.
În motivarea acestei excepții se arată că ordinul atacat este unul cu executare imediată, fiind executat prin eliberarea reclamantei din funcție. Cererea reclamantei echivalează cu o întoarcere a executării.
Excepția lipsei de obiect a fost analizată cu prioritate potrivit art. 137 alin. 1.pr.civ. și respinsă la termenul din 14.01.2010 pentru următoarele considerente:
În baza ordinului nr. 2278/09.10.2009 reclamanta a fost eliberată din funcție.
Prin obiect se înțelege pretenția concretă a reclamantului; el trebuie să fie licit, posibil și determinat.
Atâta timp cât ordinul de eliberare din funcție nu a fost anulat, acțiunea reclamantei are obiect.
Cu privire la fondul cauzei instanța reține următoarea situație de fapt și de drept:
Reclamanta a fost numită în funcția de director coordonator adjunct - domeniul inspecții - în cadrul DADR C prin ordinul nr. 1412/28.05.2009, în baza OUG nr. 37/2009 privind unele măsuri de îmbunătățire a activității administrației publice.
Potrivit art. IV și art. XIV din OUG nr. 105/2009 privind unele măsuri în domeniul funcției publice, a fost emis Ordinul nr. 2278/09.10.2009 potrivit cu care doamnei i se acordă un preaviz de 15 zile lucrătoare începând cu 12.10.2009 urmând ca la expirarea perioadei de preaviz să înceteze aplicabilitatea ordinului nr. 1412/28.05.2009 și contractul de management nr. 75/28.05.2009.
Ordinul nr. 2278/09.10.2009 este nelegal pentru următoarele considerente:
Prin decizia nr. 1629/03.12.2009 publicată în MO nr. 28/14.01.2010, Curtea Constituțională a admis exceptia de neconstituționalitate a dispozițiilor art.I pct.1-5 si 26, art.III, art.IV, art.V, art.VIII si anexa nr.1 din
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr.105/2009 privind unele masuri în domeniul funcției publice, precum si pentru întărirea capacității manageriale la nivelul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale si ale altor servicii publice, precum si pentru reglementarea unor masuri privind cabinetul demnitarului din administrația publica centrala si locala, cancelaria prefectului si cabinetul alesului local.
În motivarea acestei soluții s-au arătat următoarele:
"La data de 7 octombrie 2009, Curtea Constituționala a pronunțat, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, Decizia nr.1.257 din 7 octombrie 2009, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.758 din 6 noiembrie 2009, prin care Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgenta a Guvernului nr.37/2009 privind unele masuri de îmbunătățire a activității administrației publice a fost declarata ca fiind neconstituționala. Cu acel prilej, Curtea Constituționala a examinat, înainte de promulgare, deci de intrarea sa în vigoare, Legea de aprobare a Ordonanței de urgenta a Guvernului nr.37/2009, controlul de constituționalitate raportându-se, în mod indisolubil, la actul normativ supus aprobării prin lege. Chiar daca ordonanța de urgenta astfel examinata era la acel moment abrogata prin efectul art.XIV alin.(1) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr.105/2009, un transfer al obiectului controlului asupra acestui din urmă act normativ în vigoare ar fi fost inadmisibil, deoarece, în cadrul controlului de constituționalitate exercitat a priori, deci numai asupra legilor înainte de promulgare, Curtea Constituționala se pronunță doar în limitele sesizării sale. Cu alte cuvinte, în contextul arătat, unele dispoziții ale Ordonanței de urgenta a Guvernului nr.105/2009 ori actul normativ în integralitatea sa puteau fi examinate fie în cadrul controlului de constituționalitate a posteriori, pe calea excepției de neconstituționalitate ridicate în condițiile Constituției si ale Legii nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, fie în cadrul controlului a priori, dar exercitat numai asupra Legii de aprobare a Ordonanței de urgenta a Guvernului nr.105/2009, la sesizare, potrivit art.146 lit.a) din Constituție
"Prin procedeul legislativ utilizat, Guvernul a determinat ca prevederile actului normativ abrogat si declarat neconstituțional - Ordonanța de urgenta a Guvernului nr.37/2009 - să producă în continuare efecte juridice, sub forma unui act nou - Ordonanța de urgenta a Guvernului nr.105/2009 - care, așa cum s-a arătat, a preluat în integralitate, cu unele modificări nesemnificative, dispozițiile inițiale în materia respectiva. Așa cum s-a menționat si în Decizia nr.1.257 din 7 octombrie 2009, o astfel de situație "pune în discuție comportamentul constituțional de ordin legislativ al Executivului fata de Parlament si, nu în cele din urma, fata de Curtea Constituționala."
Prin Decizia nr.1.257 din 7 octombrie 2009, Curtea Constituționala a constatat ca prin Ordonanța de urgenta a Guvernului nr.37/2009, aprobata prin lege de către Parlament, a fost afectat regimul juridic al serviciilor publice deconcentrate în sensul încălcării prevederilor art.115 alin.(6) din Constituție. În esența, Curtea a reținut, în acest sens, că "prin reglementările sale, Ordonanța de urgenta a Guvernului nr.37/2009 afectează statutul juridic al unor funcționari publici de conducere din sfera serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ teritoriale, stabilite prin Legea nr.188/1999, republicata, cu modificările si completările ulterioare, adoptata de Parlament în conformitate cu prevederile art.73 alin.(3) lit.j) din Legea fundamentala, potrivit cărora statutul funcționarilor publici se reglementează prin lege organica" si ca "prin întreg conținutul reglementarii, Guvernul a intervenit într-un domeniu pentru care nu avea competenta materiala, încălcând, astfel, dispozițiile art.115 alin.(6) din Constituție." De asemenea, cu același prilej, Curtea a analizat ordonanța de urgenta în ansamblul sau si sub aspectul noii concepții pe care o consacra în domeniul administrației publice," referitoare la desființarea funcțiilor publice, a funcțiilor publice specifice si a posturilor încadrate în regim contractual, care conferă calitatea de conducător al serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale, precum si adjuncții acestuia si instituirea, corelativ, a funcției de "director coordonator al serviciului public deconcentrat", persoana numita, în urma câștigării unui concurs anume organizat, prin "act administrativ" al ordonatorului principal de credite în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea căruia funcționează serviciul public deconcentrat respectiv si care își exercita funcțiile în baza unui "contract de management" încheiat cu ordonatorul principal de credite, pe o perioada de maximum 4 ani, contract asimilat "contractului individual de munca". Curtea a conchis ca "aceasta construcție juridica deficitara si confuza ridica problema statutului juridic al directorului coordonator si a naturii juridice a contractului de management".
Așa cum s-a arătat, obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art.I pct.1-5 si 26, art.III, art.IV, art.V, art.VIII si anexa nr.1 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr.105/2009 privind unele masuri în domeniul funcției publice, precum si pentru întărirea capacității manageriale la nivelul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale si ale altor servicii publice, precum si pentru reglementarea unor masuri privind cabinetul demnitarului din administrația publica centrala si locala, cancelaria prefectului si cabinetul alesului local.
Întrucât aceste dispoziții legale determinate din cuprinsul Ordonanței de urgenta a Guvernului nr.105/2009 conțin aceleași reglementari si aceleași soluții legislative ca si cele ce au constituit obiectul criticii formulate de autorul excepției, Curtea constata ca argumentele reținute în Decizia nr.1.257 din 7 octombrie 2009, referitoare la încălcarea art.115 alin.(6) din Constituție si menționate mai sus, sunt, mutatis mutandis, valabile si în prezenta cauza. În plus, potrivit art.147 alin.(4) din Legea fundamentala, deciziile Curții Constituționale "sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor."
În concluzie, reclamanta a fost revocată din funcție în baza unor dispoziții din OUG nr. 105/2009, declarate neconstituționale.
Actul de revocare (atacat în speță) este, potrivit legii, un act administrativ ce poate fi analizat în legătură cu legislația în domeniu precum și raportat la statutul reclamantei, acela de funcționar public.
Față de cele reținute de către Curtea Constituțională, în speță nu sunt îndeplinite cerințele art. 97 lit. c) raportat la art. 99 alin. 1 lit. b) din legea nr. 188/1999.
Pentru aceste considerente a fost anulat ordinul atacat.
Potrivit art. 106 din legea nr. 188/1999:
"(1) În cazul în care raportul de serviciu a încetat din motive pe care funcționarul public le consideră netemeinice sau nelegale, acesta poate cere instanței de contencios administrativ anularea actului administrativ prin care s-a constatat sau s-a dispus încetarea raportului de serviciu, în condițiile și termenele prevăzute deLegea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare, precum și plata de către autoritatea sau instituția publică emitentă a actului administrativ a unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și recalculate, și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat funcționarul public.
(2) La solicitarea funcționarului public, instanța care a constatat nulitatea actului administrativ va dispune reintegrarea acestuia în funcția publică deținută".
Având în vedere că reclamanta a fost numită în funcție în baza OUG nr. 37/2009 a cărei lege de aprobare cu același conținut a fost declarată neconstituțională, Curtea Constituțională reținând că "afectează statutul juridic al unor funcționari publici de conducere din sfera serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ teritoriale, stabilite prin Legea nr.188/1999", și că prin "construcția juridica deficitara si confuză ridică problema statutului juridic al directorului coordonator si a naturii juridice a contractului de management", instanța a respins cererea reclamantei de reintegrare în funcție.
Potrivit art. 106 alin. 1 din legea nr. 188/1999 însă, pârâtul va fi obligat la plata de despăgubiri de la data numirii în funcție și până la data pronunțării prezentei hotărâri.
Cererea privind plata cheltuielilor de judecată a fost respinsă întrucât reclamanta nu a făcut dovada efectuării unor astfel de cheltuieli.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamanta - - domiciliată în, str. -, nr.150, jud. C, în contradictoriu cu pârâții - PĂDURILOR ȘI DEZVOLTĂRII RURALE și MINISTERUL AGRICULTURII PĂDURILOR ȘI DEZVOLTĂRII RURALE - ambii cu sediul în B, sect. 3,-, în parte.
Anulează Ordinul nr.2278/09.10.2009 al Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.
Obligă pârâtul Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale la plata drepturilor bănești egale cu salariile indexate, majorate și recalculate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat reclamanta - sumă reprezentând despăgubiri - de la data de 28.05.2009 (data numirii prin Ordinul nr.1412/28.05.2009) și până la data pronunțării prezentei hotărâri.
Respinge cererea de reintegrare în funcție.
Respinge cererea privind cheltuielile de judecată ca nefondată.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE,
- - GREFIER,
- -
Red.jud.hot.
/29.01.2010
Emis 3 comunicări
Președinte:Ecaterina GrigoreJudecători:Ecaterina Grigore
