Suspendare executare act administrativ fiscal. Sentința 11/2010. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR.11/CA
Ședința publică din data de 14 ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ecaterina Grigore
GREFIER - - -
Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de către reclamanta - - cu domiciliul procesual ales la & - - din C,-, jud. C, în contradictoriu cu pârâții - AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU PRESTAȚII SOCIALE - cu sediul în B, sect.1,- și MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI SOCIALE - cu sediul în B, sect.1, str. - -, nr.2 - 4, având ca obiect suspendare executare act administrativ - anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru reclamantă avocat, în baza împuternicirii avocațială nr.95793/14.01.2009 depusă la dosar, lipsind pârâții.
Procedura de citare este legal îndeplinită conform disp. art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
Acțiunea este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință prin care s-au evidențiat părțile, obiectul litigiului, mențiunile privitoare la îndeplinirea procedurii de citare și stadiul procesual. Totodată învederează instanței că la dosarul cauzei s-a depus prin serviciul de registratură din partea pârâtului Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale prin care s-a invocat excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Constanța - Secția Comercială, Maritimă și Fluvială, Contencios administrativ și fiscal în soluționarea cauzei, excepția lipsei calității procesuale pasive a, excepția inadmisibilității acțiunii față de neîndeplinirea procedurii prealabile și excepția netimbrării acțiunii.
Avocat pentru reclamantă învederează instanței că a luat cunoștință de conținutul întâmpinării formulată de pârâtul Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale.
Curtea acordă cuvântul apărătorului reclamantei asupra excepției necompetenței materiale a Curții de Apel Constanța în soluționarea cauzei, a excepției lipsei calității procesuale pasive a, a excepției inadmisibilității acțiunii față de neîndeplinirea procedurii prealabile și a excepției netimbrării acțiunii precum și asupra cererii de suspendare.
Având cuvântul apărătorul reclamantei cu privire la excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Constanța în soluționarea cauzei, pune concluzii de respingere a excepției, având în vedere că cererea de suspendare este întemeiată pe dispozițiile art.15 din Legea nr.554/2004, ordinul contestat este un act administrativ emis de o autoritate centrală, astfel încât competența soluționării cererii revine Curții de Apel Constanța, conform disp. art. 2 lit. Mai mult decât atât nr.OUG109/2009 a fost declarată neconstituțională.
Cu privire la excepția lipsei calității procesual pasive a Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, învederează că a chemat în judecată ministerul pentru opozabilitate, având în vedere faptul că Agenția Națională pentru Prestații Servicii nu are personalitate juridică. Prin ordinul contestat Agenția Națională pentru Prestații Sociale a dispus revocarea din funcție a reclamantei și încetarea contractului de manageriat. Având în vedere că nr.HG137 a suferit modificări, în sensul că această hotărâre a trecut în subordinea directă a Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, rezultă că acesta are calitate.
Solicită respingerea și a excepției inadmisibilității acțiunii pentru lipsa procedurii prealabile, arătând că a făcut dovada formulării plângerii prealabile adresată pârâților, la dosar fiind depuse și cu confirmările de primire a plângerii, sens în care le înfățișează instanței și în original. Acestea au fost trimise prin poștă la data de 05.11.2009 și nu a primit nici un răspuns din partea pârâților.
Față de excepția netimbrare acțiunii, arată că cererea este scutită de la plata taxei judiciare de timbru, mai mult decât atât pe cererea de chemare în judecată fiind aplicate timbre judiciare în valoare de 0,60 lei.
Pe fondul cauzei, solicită admiterea cererii astfel cum a fost formulată cu consecința suspendarea Ordinului nr.227/12.10.2009 emis de Agenția Națională pentru Prestații Sociale, fiind îndeplinite cerințele art.15 alin.1 din legea nr.554/2004.
Există față de împrejurările de fapt și de drept invocate o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ, în condițiile în care în act nu este menționat nici unul din cazurile legale prevăzute de art.9 din contractul de management; ordinul a fost emis în perioada în care reclamanta se afla în concediu medical, fiind încălcate astfel dispozițiile art.60 din Codul Muncii; în contractul de management sunt prevăzute expres cazurile de încetare a contractului, dar trebuia să existe o notificare prealabilă scrisă cu minim 15 zile înainte de emiterea ordinului, conform art. 9 alin.1 lit. c din contractul de management. Nu este vorba nici de o restrângere a activității, nefiind nici un caz din cele prevăzute de art.65 alin.2 din Codul Muncii. Acest ordin a fost emis în baza unei ordonanțe de Guvern ce a fost declarată neconstituțională.
Învederează că a fost comunicat concediul medical la locul de muncă al reclamantei; ulterior, după emiterea ordinului contestat, a fost comunicat și Agenției Naționale pentru Prestații Sociale. La dosarul cauzei se află atașat, în copie, certificatul medical, fiindu-i plătite și drepturile reclamantei pentru această perioadă. Deci este îndeplinită condiția
Arată că este îndeplinită și a doua condiție legală pentru luarea măsurii suspendării solicitată, dat fiind faptul că prin încetarea raportului de muncă în mod abuziv reclamantei i se aduce un prejudiciu material prin lipsirea de veniturile din salariu. Depune practică judiciară.
Curtea rămâne în pronunțare asupra excepției necompetenței materiale a Curții de Apel Constanța în soluționarea cauzei, a excepției lipsei calității procesuale pasive a, a excepției inadmisibilității acțiunii față de neîndeplinirea procedurii prealabile și a excepției netimbrării acțiunii, precum și asupra cererii de suspendare.
CURTEA
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Constanța sub nr-, reclamanta a chemat în judecată pârâții Agenția Națională pentru Prestații Sociale și Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, solicitând:
- anularea Ordinului nr. 227/12.10.2009 prin care a fost revocată din funcția de director coordonator al Direcției de Muncă și protecție Socială C începând cu 12.10.2009 și prin care s-a dispus încetarea contractului de management;
- suspendarea executării ordinului nr. 227/12.10.2009 până la soluționarea irevocabilă a cauzei, conform art. 15 din legea nr. 554/2004;
- reintegrarea în funcția deținută și plata drepturilor salariale cuvenite de la data emiterii ordinului și până la reintegrare;
- daune morale în cuantum de 50.000 lei
- cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii de suspendare a executării ordinului atacat se arată că în speță există împrejurări de fapt și de drept de natură să creeze o îndoială serioasă cu privire la legalitatea actului întrucât:
-contractul de management este asimilat contractului de muncă - în ordinul atacat nu se prevede un caz legal reglementat de art. 58-72 din Codul Muncii de încetare a acestui contract;
-nu este menționat niciunul din cazurile de încetare prevăzute de art. 9 din contractul de management;
-ordinul a fost emis în perioada în care reclamanta s-a aflat în concediu medical, cu încălcarea art. 60 din Codul Muncii;
-nu există o notificare prealabilă prevăzută pentru situațiile în care ar fi fost vorba de încetarea contractului de management pe motive de neîndeplinire sau îndeplinire necorespunzătoare a obligațiilor prevăzute în contract;
-nu a existat niciunul din cazurile prevăzute de art. 65 alin. 1 și 2 din Codul Muncii.
Paguba iminentă este dovedită prin încetarea raportului de serviciu în mod abuziv, fiind lipsită în acest fel de veniturile pe care le realiza.
În drept se invocă art. 15 din legea nr. 554/2004 raportat la art. 2 lit. s și t din legea nr. 554/2004.
Pârâtul Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale depune întâmpinare prin care invocă următoarele excepții:
-excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Constanța - se motivează că potrivit OUG nr. 105/2009, contractul de management este asimilat contractului individual de muncă ceea ce face ca litigiul să fie de competența tribunalului -secția Conflicte de muncă, conform art. 2 alin. 1 lit. c) pr.civ coroborat cu art. 284.muncii și art. 71 din legea nr. 168/1999;
-excepția lipsei calității procesuale pasive a - conform art. 1 alin. 1 și 2 din OUG nr. -, Agenția Națională pentru Prestații Sociale are personalitate juridică și poate sta în judecată în nume pripriu;
-excepția lipsei procedurii prealabile - se susține că reclamant nu a îndeplinit procedura prealabilă cerută de legea nr. 554/2004;
-netimbrarea acțiunii.
Instanța a soluționat cu precădere excepțiile invocate, conform art. 137 alin. 1.pr.civ. și cererea de suspendare a ordinului atacat, potrivit art. 15 alin. 2 raportat la art. 14 alin. 2 din legea nr. 554/2004.
Excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Constanța -secția contencios administrativ
Potrivit art. IV alin. 4 din OUG nr. 105/2009 "persoanele care urmează să ocupe funcții dintre cele prevăzute la alin. (3) se numesc prin act administrativ al ordonatorului principal de credite în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea căruia funcționează serviciul public deconcentrat, respectiv celelalte servicii publice prevăzute înanexa nr. 1, în urma evaluării cunoștințelor și abilităților manageriale".
În baza art. IV alin. 11 din OUG nr. 105/2009 "funcționarilor publici care ocupă posturi dintre cele prevăzute la alin. (1), li se aplică în mod corespunzător dispozițiile legale cu privire la încetarea raporturilor de serviciu, respectiv a raporturilor de muncă prevăzute înLegea nr. 188/1999privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare".
Conform art. 97 alin. 1 din legea nr. 188/1999 " încetarea raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici se face prin act administrativ al persoanei care are competența legală de numire în funcția publică"
În consecință, actul atacat este unul administrativ iar competența în ceea ce privește anularea acestuia se stabilește în conformitate cu art. 10 alin. 1 și 3 din legea nr. 554/2004, în speță competența revenind Curții de Apel Constanța -secția comercială și de contencios administrativ.
Excepția inadmisibilității pentru lipsa procedurii prealabile
Reclamanta a făcut dovada îndeplinirii proceduri prealabile, plângerea fiind înaintată ambilor pârâți potrivit dovezilor atașate la dosar -filele 6-11.
Lipsa timbrajului
Având în vedere natura litigiului - acesta privește raporturile de muncă ale reclamantei - acțiunea este scutită de taxa de timbru potrivit art. 117 din legea nr. 188/1999 raportat la art. 285 din legea nr. 53/2003 și art. 15 alin. 1 lit a din legea nr. 146/1997.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale
Potrivit art. 1 alin. 1 din HG nr. 11/2009 privind organizarea și Funcționarea Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale " Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale se organizează și funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale, în subordinea Guvernului, cu personalitate juridică, având rol de sinteză și de coordonare a aplicării strategiei și politicilor Guvernului în domeniile muncii, familiei și protecției sociale".
În temeiul art. 23 alin. 1, 2 și 3 din HG nr. 11/2009:
(1) Instituțiile care funcționează în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, după caz, sunt prevăzute înanexa nr. 2.
(2) Instituțiile prevăzute înanexa nr. 2lit. A pct. 1 - 5 sunt în subordinea directă a ministrului muncii, familiei și protecției sociale.
(3) Instituțiile prevăzute înanexa nr. 2lit. A pct. 6 sunt în subordinea secretarului de stat coordonator al domeniului care gestionează fonduri structurale europene.
În anexa 2 lit. A punctul 4 figureazăAgenția Națională pentru Prestații Sociale.
Potrivit art. 1 alin. 1 din OUG nr. 116/2007 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Prestații Sociale " Agenția Națională pentru Prestații Sociale se organizează și funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, cu sediul în municipiul B".
Faptul că Agenția Națională pentru Prestații Sociale are personalitate juridică nu are nicio relevanță față de prevederile legii contenciosului administrativ, acțiunea judecându-se întotdeauna în contradictoriu cu emitentul actului.
Așa cum se constată, ordinul atacat nr. 227/12.10.2009 este emis de către Agenția Națională pentru Prestații Sociale.
Nu are nicio relevanță care este instituția sau persoana care a dispus numirea în funcție a reclamantei, nu actul de numire fiind atacat în speță.
În cazul în care o persoană este revocată din funcție de către o instituție sau persoană care nu au această competență, situația poate determina anularea actului emis de către o persoană necompetentă fără afectarea calității procesuale pasive care revine în toate cazurile autorității emitente.
De asemenea, nu poate fi chemat în judecată și cel care după aprecierea părții trebuia să dispună revocarea din funcție, acela nefiind emitentul actului.
În concluzie, întrucât Agenția Națională pentru Prestații Sociale este emitentul actului atacat, această instituție este singura care poate sta în judecată în calitate de pârât.
Pentru aceste considerente, cererea de suspendare a executării actului atacat formulată în contradictoriu cu Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale a fost respinsă ca fiind formulată în contradictoriu cu o persoană fără calitate procesuală pasivă.
Cererea de suspendare a executării ordinului nr. 227/2009 formulată în contradictoriu cu Agenția Națională pentru Prestații Sociale a fost respinsă pentru următoarele considerente:
Reclamanta a solicitat suspendarea aceluiași ordin în temeiul art. 14 din legea nr. 554/2004.
Au fost invocate următoarele motive pentru a justifica cererea de suspendare:
Cazul bine justificat a fost motivat de către reclamantă prin prisma următoarelor aspecte;
- nu se menționează ce anume prevederi ale OUG nr. 105/2009 se aplică;
- în ordinul a cărui suspendare se solicită, nu se menționează motivele încetării contractului de management;
- o altă instituție decât cea îndrituită dispus asupra încetării acestui contract;
- ordinul a fost emis în perioada când se afla în concediu medical;
- nu se menționează care este cazul aplicabil, în situația reclamantei, de încetare a contractului de management;
- în situația în care ar fi fost vorba despre o încetare a contractului de management trebuia să existe o notificare prealabilă;
-dacă ar fi fost vorba despre o restrângere a activității nu a existat nici unul din cazurile prevăzute de art. 65 din Codul Muncii;
S-a arătat că paguba iminentă este dovedită prin încetarea raporturilor de muncă în mod abuziv, fiind prejudiciată prin lipsirea de veniturile ce le-ar fi realizat.
Cererea de suspendare a fost respinsă prin sentința nr. 625/09.12.2009 pronunțată în dosarul nr-.
Reclamanta a formulat în prezentul dosar o nouă cerere de suspendare, întemeiată de această dată pe art. 15 din legea nr. 554/2004.
Se constată că motivele cererii de suspendare sunt identice.
Potrivit art. 14 alin. 6 din legea nr. 554/2004 "nu pot fi formulate mai multe cereri de suspendare succesive pentru aceleași motive".
Art. 15 alin. 2 prevede că "dispozițiileart. 14alin. (2) - (7) se aplică în mod corespunzător".
Din interpretarea art. 15 alin. 4 rezultă că legea permite ca o persoană să formuleze o cerere de suspendare întemeiată pe art. 14 pentru ca apoi să formuleze o cerere de suspendare în temeiul art. 15.
Totuși, având în vedere prevederile art. 14 alin. 6 și art. 15 alin. 2 din legea nr. 554/2004, reclamantul poate formula o nouă cerere de suspendare a executării actului atacat în temeiul art. 15 după ce a formulat și o cerere de suspendare în temeiul art. 14, numai dacă noua cerere de suspendare are la bază alte motive decât cele care au fost invocate pentru cererea întemeiată pe art. 14.
Aceasta pare singura interpretare logică a celor două texte, fiind imposibil de susținut că voința legiuitorului a fost ca reclamantul să poată formula două cereri de suspendare succesive pentru aceleași motive doar pentru că în primul caz a invocat art. 14 iar în al doilea caz art. 15.
Un argument în plus este și faptul că legiuitorul a prevăzut expres că nu se pot formula cereri de suspendare succesive pentru aceleași motive atât în cazul art. 14 cât și în cazul art. 15, argumentul fiind acela că în cazul unor motive identice opinia instanței nu poate fi decât aceeași.
Acest raționament nu se schimbă dacă reclamantul folosește aceleași motive dar își schimbă temeiul juridic, temei care este determinat numai de stadiul soluționării plângerii prealabile.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepțiile privind necompetența materială a Curții de Apel Constanța, inadmisibilității și netimbrării cererii.
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale.
Respinge cererea de suspendare a executării ordinului nr.227/12.10.2009 formulată de reclamanta - - cu domiciliul procesual ales la & - - din C,-, jud. C, în contradictoriu cu MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI SOCIALE - cu sediul în B, sect.1, str. - -, nr.2 - 4, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Respinge cererea de suspendare a executării ordinului nr.227/12.10.2009 formulată în contradictoriu cu AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU PRESTAȚII SOCIALE - cu sediul în B, sect.1,-, în temeiul art. 14 alin. 6 din legea nr.554/2004.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare în ceea ce privește cererea de suspendare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE,
- - GREFIER,
- -
Red.jud.hot.
/29.01.2010
Președinte:Ecaterina GrigoreJudecători:Ecaterina Grigore
