Anulare act administrativ fiscal. Decizia 100/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 100
Ședința publică de la 14.01.2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Canacheu Claudia Marcela
JUDECĂTOR 2: Patraș Bianca Laura
JUDECĂTOR - -
GREFIER
Pe rol soluționarea recursului declarat de pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE - ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A împotriva sentinței civile nr. 561 pronunțată de Tribunalul Călărași la data de 09.06.2009 în dosarul nr- ( număr vechi dosar 1577/2009), în contradictoriu cu reclamantul.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns părțile: recurenta - pârâtă - prin consilier juridic, cu delegație de reprezentare la dosar, intimatul - reclamant - personal.
Procedura legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că s-a depus la dosarul cauzei, prin Serviciul Registratură, la data de 30.12.2009, din partea intimatului - reclamant, întâmpinare la recursul ce face obiectul cauzei dedusă judecății.
Se învederează de asemenea că recurenta - pârâtă nu a făcut dovada achitării taxei de timbru în cuantum de 2 lei și a timbrului judiciar în valoare de 0, 15 lei, pe cererea de recurs, astfel cum s-a dispus de instanță prin rezoluția de la fila 1 dosar, obligație ce i s-a adus la cunoștință părții, în mod legal, prin citația emisă.
Curtea, studiind actele și lucrările dosarului constată că recurenta - pârâtă este instituție publică, fiind scutită de plata taxei de timbru și a timbrului judiciar; astfel că în cauză sunt incidente prevederile art. 17 din Legea nr. 146/1997, motiv pentru care revine asupra dispozițiilor date prin rezoluție, în sensul că nu va mai timbra recursul, astfel cum s-a menționat și pe citația emisă acesteia, fiind scutită de lege.
Reprezentantul recurentei - pârâte precum și intimatul - reclamant, personal precizează că nu mai au cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, solicitând cuvântul pe cererea de recurs.
Curtea, având în vedere că în cauză nu mai sunt cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Reprezentantul recurentei - pârâte solicită admiterea recursului, astfel cum a fost formulată și motivată. Astfel cum a arătat și în scris în cadrul motivelor de recurs, din adeverința nr. 1 in data de 29.10.2009, nu reiese data/momentul la care intimatul a ieșit din Consiliul de administrație. Mențiunile din adeverință nu au fost notificate Oficiului Registrului Comerțului. La această autoritate intimatul - reclamant figura ca administrator pe un mandat de 4 ani.
Față de toate aceste motive precum și pentru cele expuse pe larg în cuprinsul cererii de recurs, solicită admiterea recursului, astfel cum a fost formulat și motivat și pe cale de consecință, modificarea în tot a sentinței civile, în sensul constatării legalității și temeiniciei Deciziei nr. 1501/19.09.2008 emisă de DGFP
Intimatul - reclamant - personal, solicită respingerea recursului,ca nefondat și menținerea hotărârii de fond, ca fiind legală și temeinică, pentru motivele expuse pe larg în cuprinsul întâmpinării depusă în scris la dosar. Solicită a se avea în vedere că recurenta - pârâtă nu a depus la dosar, nici la judecata pe fond și nici în această cale de atac, un înscris din care să rezulte vinovăția sa, condiție esențială de atragere a răspunderii solidare în temeiul art. 27 alineat 1 litera b din Codul d e procedură fiscală.
Curtea, în conformitate cu dispozițiile art. 150.pr.civ. declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare pe fondul recursului.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr.561/9.06.2009 pronunțată de Tribunalul Călărași - Secția Civilă a fost admisă contestația formulată de contestatorul împotriva deciziei nr.3/10.11.2008 emisă de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice C, dispunându-se anularea acestei decizii.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că la dosarul cauzei este depusă adeverința nr. 1/29.10.2008 emisă de societatea debitoare din care rezultă că prezentul contestator a participat doar la o singură ședință a, după care și-a anunțat retragerea, motiv pentru care nu a mai participat la nici o ședință, nu a beneficiat de indemnizație bănească și nu și-a însușit nici un bun mobil sau imobil, astfel că nu a produs nici un prejudiciu societății.
Având în vedere acest înscris, coroborat cu apărările intimatei, s-a constatat că insolvabilitatea societății debitoare nu îi poate fi imputată contestatorului deoarece nu a contribuit prin faptele sale la apariția acestei stări, nefiind produsă nici o dovadă din care să rezulte vinovăția acestuia, condiție esențială de atragere a răspunderii solidare.
Mai mult, această adeverință face dovadă deplină că acesta nu a luat parte la hotărârile consiliului de administrație, nu a beneficiat direct de nici un fel de folos material, situație în care nu poate fi făcut răspunzător în nici un fel de situația debitoarei. Pentru acest motiv nu poate fi antrenată răspunderea sa pentru datoriile înregistrate la bugetul consolidat al statului de către debitoare.
Nu în ultimul rând, trebuie subliniat faptul că mențiunile de la registrul comerțului privind conducerea colectivă a societății nu fac dovada că membrii acesteia sunt în egală măsură răspunzători de apariția stării de insolvență, ci răspunderea este stabilită proporțional cu contribuția fiecăruia la crearea acestei stări, prin acte decizionale sau fapte personale.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs Direcția Generală a Finanțelor Publice C - Administrația Finanțelor Publice a arătând că adeverința nr.1/29.10.2009 depusă la dosar nu poate fi luată în considerare din două motive și anume: mențiunile din cuprinsul său nu au fost notificate Oficiului Registrului Comerțului, iar adeverința a fost eliberată de societatea debitoare la 29.10.2009, dată la care reclamantul luase la cunoștință de Decizia nr.1501/19.09.2008 privind stabilirea răspunderii altor persoane decât debitorul.
Intimatul reclamant a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului.
Analizând actele aflate la dosar prin prisma motivelor de recurs invocate și a disp. art.3041Cod procedură civilă, Curtea apreciază că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
În mod corect a apreciat instanța de fond că prin probele administrate nu s-a dovedit împrejurarea că faptele reclamantului au contribuit la apariția stării de insolvabilitate a Societății Cooperativă Consum Coop..
Conform art.27 alin.1 lit.b din OG 92/2003, pentru obligațiile de plată restante ale debitorului declarat insolvabil în condițiile prezentului cod răspund solidar cu acesta administratorii, asociații, acționarii și orice alte persoane care au provocat insolvabilitatea persoanei juridice debitoare prin înstrăinarea sau ascunderea cu rea credință, sub orice formă a bunurilor mobile și imobile proprietatea acestuia.
Din interpretarea acestor dispoziții se constată că pentru angajarea răspunderii administratorului debitorului insolvabil se cere îndeplinită condiția ca acesta să fie provocat insolvabilitatea prin acțiunile enumerate în textul de lege.
Simplul fapt că o persoană deține calitatea de administrator nu angajează răspunderea acesteia pentru obligațiile de plată restante ale debitorului insolvabil al cărui administrator este. Numai în situația în care se probează că a contribuit la starea de insolvabilitate devin aplicabile prevederile legale sus menționate.
Or, așa cum a reținut și instanța de fond, nu a fost produsă nicio dovadă din care să rezulte vinovăția reclamantului sub aspectul menționat.
Se constată că adeverința nr.1/29.10.2008 a fost emisă ulterior Deciziei nr.15011/19.09.2008 prin care i s-a stabilit răspunderea solidară pentru suma de 13.292 lei în calitate de administrator.
Dar, din considerentele sentinței, rezultă că instanța nu și-a întemeiat soluția exclusiv pe acest înscris conform căruia reclamantul a participat la o singură ședință a Consiliului de administrație, imediat după alegeri, după care și-a anunțat retragerea și nu a mai participat la nicio altă ședință a consiliului.
Instanța de fond a avut în vedere și împrejurarea că pârâta nu a fost în măsură să probeze temeinicia deciziei emise, respectiv că reclamantul a contribuit la producerea stării de insolvabilitate a societății.
Se mai susține în cererea de recurs că mențiunile din adeverință nu au fost notificate Oficiului Registrului Comerțului, dar această susținere nu constituie un argument în favoarea admiterii recursului întrucât, chiar dacă reclamantul figurează la Oficiul Registrului Comerțului în calitate de administrator, răspunderea sa nu poate fi angajată doar în temeiul acestei calități, atâta timp cât nu se dovedește că prin faptele sale a contribuit la provocarea insolvabilități societății.
În raport de aceste considerente, în temeiul disp. art.312 alin.1 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE - ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A, împotriva sentinței civile nr. 561 pronunțată de Tribunalul Călărași la data de 09.06.2009 în dosarul nr- (număr vechi dosar 1577/2009), în contradictoriu cu reclamantul.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 14.01.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
- -
GREFIER
Red.
Gh./2 ex.
29.01.2010
Președinte:Canacheu Claudia MarcelaJudecători:Canacheu Claudia Marcela, Patraș Bianca Laura
