Anulare act administrativ fiscal. Decizia 1330/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIA NR.1330/R-CONT
Ședința publică din 09 decembrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Corina Georgeta Nuță JUDECĂTOR 2: Gabriela Chiorniță
JUDECĂTOR 3: Ingrid președinte secție
Judecător: - -
Grefier: -
S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursurile declarate de pârâtele ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE P - TREZORERIA P, cu sediul în P,-, județul A, ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE CURTEA DE A pentru Trezoreria Curtea de A, cu sediul în Curtea de A,-, județul A, DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A, cu sediul în P,-, județul, în nume propriu și ca reprezentantă a Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice și a Agenției Naționale de Administrare Fiscală,și AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, cu sediul în B, sector 5,-, împotriva sentinței civile nr.252/CA din 06 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș Secția civilă - Complet de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr-, intimat fiind reclamantul, domiciliat în comuna, sat, județul
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns avocat pentru intimatul-reclamant care lipsește, lipsă fiind și recurentele-pârâte.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursurile sunt scutite de taxa judiciară de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care instanța, având în vedere că nu sunt cereri prealabile, constată recursurile în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestora.
Avocat, având cuvântul pentru intimatul-reclamant, solicită respingerea recursurilor ca nefondate și menținerea sentinței tribunalului ca fiind legală și temeinică, având în vedere concluziile scrise depuse la dosar. De asemenea, solicită obligarea recurentelor-pârâte la plata cheltuielilor de judecată.
CURTEA
Asupra recursurilor de față constată:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Argeș sub nr-, la data de 30.01.2009, reclamantul a chemat în judecată pe pârâții Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, Agenția Națională de Administrare Fiscală, Direcția Generală a Finanțelor Publice A, Administrația Financiară P, Trezoreria Municipiului P și Trezoreria Municipiului Curtea de A, solicitând instanței să dispună anularea chitanței seria - 3A nr.-/26.02.2007 eliberată de Trezoreria Curtea de A pentru suma de 5.475 lei, plătită de reclamant cu titlu de taxă autoturisme prima înmatriculare, restituirea sumei respective, care a fost ilegal încasată de pârâți, actualizată cu indicele de inflație de la data plății și până la data restituirii, obligarea pârâtelor să plătească dobânda legală aferentă de la data plății și până la data restituirii, precum și obligarea lor la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii reclamantul a arătat că a cumpărat din Germania un autoturism VW Golf, înmatriculat deja în țara respectivă. La înmatricularea în România pârâții au perceput de la reclamant o taxă de primă înmatriculare de 5.475 lei, în temeiul dispozițiilor art.2141și art.2142Cod procedură fiscală. Temeiul legal respectiv însă, contravine dispozițiile art.90 paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene, tratat care face parte din ordinea juridică internă a României.
Prin sentința civilă nr.252/CA/06.07.2009, Tribunalul Argeș - Secția civilă - Complet specializat pentru contencios administrativ și fiscal - a respins excepțiile lipsei calității procesuale pasive a P și inadmisibilității acțiunii, invocată de Curtea de A, și a admis în parte acțiunea reclamantului obligându-i pe pârâți să-i restituie acestuia taxa de primă înmatriculare de 5.475 lei, actualizată la data plății.
În motivarea sentinței prima instanță a reținut că taxa respectivă a avut natura juridică a unui impozit care a fost perceput cu începere de la 1 ianuarie 2007 inclusiv autoturismelor înmatriculate în alte state comunitare decât România și aduse în România spre înmatriculare. Taxa respectivă nu este percepută și pentru autoturismele deja înmatriculate în România, iar această diferență de regim fiscal contravine dispozițiilor art.90 paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene, normă comunitară ce are efect direct în sistemul de drept din România.
Reclamantul a plătit taxa potrivit dispozițiilor legale din Codul fiscal al României și în baza unei calculații stabilite de Ministerul Finanțelor. Ca atare, nu se impunea legal emiterea unui act fiscal, titlu de creanță, care să materializeze obligația de plată a taxei respective. În aceste condiții nu se poate nega reclamantului dreptul de a cere restituirea sumei plătite cu titlu de taxă de primă înmatriculare pentru considerentul că nu există un act administrativ fiscal de plată, întrucât s-ar nega dreptul de acces la justiție statuat de art.21 alin.1 din Constituția României.
P are calitate procesuală pasivă întrucât a încasat taxa auto.
Împotriva sentinței au formulat recurs P - Trezoreria P, Curtea de A - pentru Trezoreria Curtea de A, A - pentru sine și pentru Statul Român reprezentant de Ministerul Finanțelor Publice, respectiv pentru ANFP, precum și ANFP însăși.
Pai nvocat lipsa calității sale procesuale pasive arătând că taxa de primă înmatriculare a fost plătită de către reclamant la Trezoreria Curtea de A, în raza căreia se află și domiciliul acestuia, așa cum rezultă din documentele de plată aflate la dosarul de fond.
Curtea de Aac riticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie. Astfel, acțiunea reclamantului era inadmisibilă întrucât chitanța a cărui anulare a solicitat-o acesta nu reprezintă un act administrativ fiscal în accepțiunea art.41 Cod procedură fiscală. Plata taxei a fost făcută la solicitarea contribuabilului în baza unei declarații pe propria răspundere, iar nu în baza unui act administrativ fiscal. Taxa respectivă a fost stabilită prin lege și nu a fost declarată vreodată neconstituțională, ca atare a fost corect încasată de către organul fiscal. Pe de altă parte, în mod nelegal și cu depășirea atribuțiilor puterii judecătorești, a dispus prima instanță actualizarea acesteia cu indicele de inflație de la data restituirii efective, dispoziția respectivă fiind o adăugare la lege.
A, invocând dispozițiile art.304 pct.7 Cod procedură civilă a criticat sentința pentru următoarele motive: prima instanță nu a soluționat excepțiile invocate de ANAF; prima instanță a dispus restituirea taxei de poluare, deși reclamantul a cerut taxa de primă înmatriculare; Statul Român, ANFP și DGFP A nu au calitate procesuală pasivă întrucât nu au un raport juridic cu reclamantul și în care să fie obligați; taxa de primă înmatriculare a fost legal percepută potrivit dispozițiilor Codului fiscal; restituirea unei eventuale diferențe între taxa de primă înmatriculare și taxa de poluare poate fi făcută doar în condițiile dispozițiilor OUG nr.50/2008 și HG nr.686/2008.
ANFP, invocând dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, a criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, întrucât: prima instanță nu a soluționat excepția lipsei calității procesuale pasive a ANFP, care nu a emis niciun act administrativ fiscal și nici nu a încasat taxa; taxa de primă înmatriculare a fost corect percepută, iar norma legală internă nu contravenea dispozițiilor art.90 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene. Dimpotrivă, având în vedere dispozițiile art.33 din Directiva a șasea (77/388/CEE) a Consiliului Comunităților Europene, statele membre UE au puterea de a menține și de a introduce impozite și taxe, care nu pot fi caracterizate ca impozite pe cifra de afaceri. Discuțiile la nivelul Comunității Europene au vizat cuantumul taxei respective, iar nu taxa în sine. Taxa nu a avut efect discriminatoriu, având în vedere jurisprudența CJCE referitoare la taxele vamale și taxele cu efect echivalent, întrucât taxa nu s-a plătit pentru trecerea frontierei. Taxa a fost percepută atât pentru autoturismele românești, cât și pentru cele străine care nu au mai fost înmatriculate în România și doar pentru prima înmatriculare în România, iar nu pentru tranzitarea unei frontiere. Restituirea taxei respective nu se încadrează în dispozițiile art.117 lit.a-h Cod procedură fiscală și ca atare, nici nu se poate dispune reactualizarea sumei cu indicele de inflație. În fine, reclamantul avea posibilitatea să solicite organului fiscal competent restituirea diferenței dintre taxa de primă înmatriculare și taxa de poluare, în condițiile OUG nr.50/2008 și ale HG nr.686/2008.
Examinând sentința prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea constată că recursurile declarate de P, DGFP A și ANAF sunt fondate, iar recursul Curtea de A nu este fondat.
Analizând înscrisurile depuse la dosarul de fond, Curtea constată că reclamantul a plătit taxa de primă înmatriculare la Trezoreria Municipiului Curtea de În aceste condiții, celelalte organe fiscale chemate în judecată în calitate de pârâte, precum și Statul Român, nu au calitate procesuală pasivă. Acestea nu sunt subiect pasiv al unui raport juridic fiscal legat cu reclamantul, neemițând acte administrativ fiscale de impunere sau percepere a taxei de primă înmatriculare și neprimind plata taxei respective. Singura autoritate fiscală care are calitate procesuală activă este Trezoreria Municipiului Curtea de A și ca atare, doar aceasta poate fi obligată să restituire reclamantului taxa pe care a primit-o de la aceasta la data de 26.02.2007.
Având în vedere cele de mai sus, care rețin excepția lipsei calității procesuale pasive, Curtea nu va mai analiza celelalte motive de recurs invocate de către DGFP A, în nume propriu, precum și pentru Statul Român, prin MFP, și pentru ANFP, respectiv invocate de ANFP în recursul propriu, care vizează fondul litigiului dedus judecății.
În ce privește recursul Curtea de A pentru Trezoreria Curtea de A, reținând calitatea procesuală pasivă a acestei părți, Curtea constată că prima instanță a dat o corectă rezolvare litigiului constatând că taxa de primă înmatriculare, plătită de reclamant în temeiul art.2141și art.2142Cod procedură fiscală contravine dispozițiilor art.90 paragraful 1. Chiar dacă taxa a fost percepută în baza unor norme interne, acest lucru nu este suficient dacă legea internă contravine normelor comunitare, întrucât acestea din urmă fac parte din dreptul intern român și au prioritate, potrivit art.148 alin.2 din Constituția României, față de legile interne care au dispoziții contrare.
În mod corect prima instanță a dispus actualizarea sumei ce trebuie restituită reclamantului cu indicele de inflație, întrucât acesta asigură reclamantului restituirea unei sume de aceeași valoare cu cea pe care a plătit- Având în vedere că reclamantul a plătit o sumă de bani de o anumită valoare la momentul plății, este îndreptățit să primească restituirea sumei de bani de aceeași valoare, fără să suporte diferența determinată de scăderea puterii banilor.
Pentru cele expuse, văzând dispozițiile art.312 alin.1-3 Cod procedură civilă, Curtea va admite recursurile P, DGFP și ANFP, va modifica sentința în sensul că va respinge acțiunea față de P, Trezoreria P, Statul Român, ANAF și DGFP A, ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă, și va respinge recursul Curtea de A pentru Trezoreria Curtea de A ca nefondat. Va menține în rest sentința.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de pârâtele ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE P - TREZORERIA P, cu sediul în P,-, județul A, AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, cu sediul în B, sector 5,- și DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A, cu sediul în P,-, județul, în nume propriu și ca reprezentantă a Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice și a Agenției Naționale de Administrare Fiscală,împotriva sentinței civile nr.252/CA din 6 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș Secția civilă - Complet de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr-, intimat fiind reclamantul, domiciliat în comuna, sat, județul
Modifică sentința în sensul că respinge acțiunea față de P, Trezoreria P, Statul Român, ANAF și DGFP A, ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
Respinge recursul formulat de ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE CURTEA DE A, pentru Trezoreria Curtea de A, cu sediul în Curtea de A,-, județul A, împotriva aceleiași sentințe.
Menține în rest sentința.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 9 decembrie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - -
Grefier,
Red./17.12.2009
EM/11 ex.
Jud.fond.
Președinte:Corina Georgeta NuțăJudecători:Corina Georgeta Nuță, Gabriela Chiorniță, Ingrid
