Anulare act administrativ fiscal. Decizia 1337/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - anulare act administrativ -
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR.1337
Ședința publică din 2 iulie 2009
PREȘEDINTE: Artene Doina
JUDECĂTOR 2: Galan Marius
JUDECĂTOR 3: Mitrea Muntean
Grefier
Pe rolul instanței se află judecarea recursului declarat de pârâta utoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților - Serviciul pentru Aplicarea Legii nr. 290/2003 B, cu sediul în B, Calea, nr. 202 A, împotriva sentințeinr. 493 din 19 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Suceava- Secția comercială, contencios administrativ și fiscal în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanta
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că la dosarul cauzei s-a depus prin serviciul corespondență de către reclamanta intimată întâmpinare la recursul declarat de pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.
Instanța, luând act că pârâta recurentă a solicitat judecarea în lipsă conform art. 242 Cod procedură civilă, constată recursul în stare de judecată și în conformitate cu dispozițiile art.150 Cod procedură civilă, trece la soluționarea acestuia.
După deliberare:
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin contestația adresată Tribunalului Suceava - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal și înregistrată sub nr.386/86 din 15.01.2009, reclamanta a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Autoritatea pentru Restituirea Proprietăților - Serviciul pentru Aplicarea Legii nr.290/2003, anularea Deciziei nr.1718 din 30.09.2008 emisă de pârâtă.
In motivarea cererii, reclamanta a arătat în esență că s-a refugiat împreună cu bunicul său, acesta lăsându-și întreaga avere, iar în locul gospodăriei a funcționat până acum 3-4 ani în, iar actele pe care le-a depus nu reflectă tot pământul pe care l-a deținut bunicul său.
A arătat, de asemenea, că nu deține carnete de refugiat atât timp cât s-au refugiat și au dormit prin poduri în timp de iarnă, îndurând de foame și periodic se făceau razii pentru a fi prinși și trimiși peste graniță înapoi în perioada 1944-1945 și chiar ulterior pe o perioadă de 10 ani.
A mai menționat că mama sa, care nu s-a refugiat, a decedat în anul 1989 în Ucraina.
In dovedirea celor de mai sus a depus înscrisuri.
Pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților - Serviciul pentru aplicarea Legii nr.290/2003, prin întâmpinare, a solicitat respingerea cererii ca nefondată.
A arătat că reclamanta nu a putut să depună acte certificate de autorități, ca dovadă a refugiului și a proprietății bunurilor pentru care se solicită despăgubiri, a apelat la prevederile art.2 alin.4,teza II din HG nr.1120/2006, în acest sens au fost depusă declarațiile martorilor Capel și.
Or, conform art.2 alin.5 din HG nr.1120/2006, cu modificările ulterioare, "Imposibilitatea de a procura înscrisuri se dovedește prin demersurile efectuate pentru a intra în posesia acestor acte, depunându-se la dosar copii ale corespondenței purtate cu diferite instituții din România, Ucraina și Republica M, abilitate să producă aceste documente, precum și traducerea acestora, după caz". In acest sens, Comisia Județeană S, prin adresele nr.2885 din 11.10.2004 și 2885 din 7.03.2005 a solicitat reclamantei să-și completeze dosarul, însă până la emiterea Hotărârii nr.220/2007 reclamanta nu a depus decât dovada inițierii unei corespondențe cu Arhivele de Stat a Regiunii.
Cu prilejul depunerii contestației împotriva Hotărârii nr.220/2007, reclamanta a atașat și două adrese emise de Arhivele de Stat a Regiunii, în care se menționează că pentru anul 1942 există date precum că, cetățeanul Gaa vut în proprietate 107 prăjini teren arabil, 30 prăjini fâneață, 60 prăjini pășune, însă atât reclamanta cât și martorii au susținut că autorul s-a refugiat în anul 1940.
Mai mult, această corespondență nu este suficientă pentru dovedirea proprietății bunurilor pentru care s-au solicitat despăgubiri. Era necesar ca reclamanta să inițieze o corespondență și cu primăria loc., locul unde se află bunurile abandonate.
De asemenea, pentru dovada refugiului reclamanta trebuia să inițieze o corespondență cu Primăria localității unde s-au refugiat inițial și cu Direcția Județeană a Arhivelor Naționale.
Prinsentința nr. 493 din 19 martie 2009, Tribunalul Suceava- Secția comercială, contencios administrativ și fiscal, a admis contestația, a anulat hotărârea și a obligat pârâta la acordarea măsurilor reparatorii prevăzute de Legea nr. 290/2003, reținând în esență că prin declarațiile martorilor, coroborate cu certificatul de deces al autorului G s- făcut dovada refugiului, din aceleași declarații coroborate cu adresa nr. 1152 din 21.04.2005 a Arhivelor de Stat a Regiunii rezultând și averea autorului.
Împotriva sentinței declarat recurs pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, arătând că instanța nu s-a pronunțat cu privire la tardivitatea introducerii cererii de chemare în judecată, iar pe fondul cauzei, că nu s- făcut dovada calității de refugiat cu actele prevăzute de lege și nici dovada imposibilității procurării actelor în conformitate cu disp. art. 2 alin. 5 din nr.HG 1120/2006. Se arată în plus că există neconcordanță între declarațiile martorilor care confirmă ca dată a refugiului anul 1940 și adresele de la Arhivele Regiunii R, potrivit cărora, în anul 1942, G apare cu terenuri în proprietate.
În fine, arată recurenta, în cauză nu s- făcut dovada refugiului mamei reclamantei așa încât se poate prezuma că aceasta s-a bucurat de proprietatea asupra bunurilor.
Recursul este neîntemeiat și va fi respins pentru următoarele considerente:
În ce privește tardivitatea formulării cererii, curtea observă pe de o parte că această apărare nu a fost supusă analizei instanței de fond iar pe de altă parte, că nefiind făcută dovada comunicării deciziei nr. 1718 din 30.09.2008, termenul de 30 de zile pentru depunerea contestației nu a început să curgă.
Pe fondul cauzei, Curtea constată că reclamanta îndeplinit condițiile impuse de Legea nr. 290/2003 atât în ce privește dovada refugiului autorului cât și proprietății asupra bunurilor cu privire la care se solicită măsuri reparatorii.
Mai exact, dovada refugiului s- făcut prin actul de deces al autorului înregistrat în localitatea R la data de 5.06.1945 și prin declarațiile martorilor, în vreme ce dovada proprietății asupra bunurilor părăsite s- făcut prin adresele de la Arhivele Naționale ale Regiunii și declarațiile acelorași martori, probe admisibile tocmai urmare a corespondenței purtate anterior de reclamantă cu instituțiile din Ucraina.
În ce privește alegațiile cu privire la mama reclamantei, Curtea observă că reclamanta nu avea dovedi decât că este moștenitoarea bunicului său, aspect necontestat în cauză, eventuală probă a acceptării de către mama sa a moștenirii după autorul G aparținând celui care invocă această situație în favoarea sa, adică recurentului, în aplicarea principiului stabilit de art. 1169 cod civil ( probatio incumbit ei qui dicit, non qui negat).
În fine, referitor la pretinsa discordanță dintre data refugiului (1940) și extrasul din arhivă, potrivit căruia autorul reclamantei deținea bunurile în proprietate la 1942, aceasta este ușor explicabilă prin faptul că, în lipsa unei preluări formale de către stat a averii abandonate ca urmare refugiului, datele din arhiva se preiau fără modificări în anul următor fără fi necesară o nouă declarație în acest sens.
În consecință, constatând legală și temeinică hotărârea primei instanțe, Curtea va respinge recursul ca nefondat, în temeiul art. 3121Cod procedură civilă, cu completarea motivării în sensul celor arătate anterior.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE,
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta utoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților - Serviciul pentru Aplicarea Legii nr. 290/2003 B, cu sediul în B, Calea, nr. 202 A, împotriva sentințeinr. 493 din 19 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Suceava- Secția comercială, contencios administrativ și fiscal în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanta
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 2 iulie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Jud. fond.
Tehnored.
Ex. 2/ 8.07.2009.
Președinte:Artene DoinaJudecători:Artene Doina, Galan Marius, Mitrea Muntean
