Anulare act administrativ fiscal. Decizia 155/2010. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 155
Ședința publică de la 04 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dorina Vasile
JUDECĂTOR 2: Vasile Susanu
JUDECĂTOR 3: Mariana Trofimescu
Grefier - -
.-.-.-.-.-.-.-.-.-
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de reclamanții, G, și, prin procurator G, cu același domiciliu în comuna, județul B, împotriva sentinței nr. 141 din 12.03.2009, pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns intimații, și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Agenția de Plăți și Intervenții Pentru Agricultură prin consilier juridic, în baza delegației aflate la dosar, lipsă fiind procuratorul G pentru recurenți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că procuratorul Gad epus precizări la dosar, după care;
Întrebate fiind părțile prezente precizează că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul intimatei, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică.
Intimații prezenți solicită respingerea recursului.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin sentința nr.141/2009 a Tribunalului Brăilas -a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamanții, G, și, în contradictoriu cu pârâții, și și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Agenția de Plăți și Intervenții pentru Agricultură B, având ca obiect acordarea subvențiilor pentru agricultură prin programele.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că cererile formulate de reclamanți în temeiul nr.OUG125/2006 sunt nefondate, nefiind întrunite condițiile pentru acordarea sprijinului financiar prin plăți directe în cadrul schemei de plată unică pe suprafață și/sau a plăților a plăților naționale directe complementare din sectorul vegetal.
Împotriva acestei sentințe în termen legal a declarat recurs G în calitate de procurator al reclamanților G, și și reprezentant al lui, pentru următoarele motive:
- la termenul de judecată din 12.02.2009 d-na judecător nu i-a acordat cuvântul și a refuzat să-i confirme în scris primirea precizărilor scrise la îndemnul presupusului apărător al pârâților;
- instanța a refuzat să judece contestația încheierii din 12.02.2009 formulată în data de 13.02.2009 și înregistrată la Tribunalul Brăila în data de 16.02.2009;
- instanța a refuzat să emită citațiile pentru următorul termen de judecată pe numele său sau al reclamanților;
- nu au fost citați la emiterea sentinței nr.141/2009, care a fost comunicată nesemnată și neparafată tocmai în data de 14 mai 2009, fiind încălcate prevederile Codului d e procedură civilă și art.17(1) din Legea nr.554/2004.
Sentința este netemeinică, nulă și nelegală, cauza nefiind judecată pe fond.
În mod greșit s-a dispus deconexarea dosarelor - și -, după ce fuseseră conexate prin încheierea din 18 sept.2008.
În consecință, se impune anularea deciziilor atacate și despăgubirea reclamanților cu sumele solicitate, inclusiv cu cheltuielile de judecată.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor invocate dar și din oficiu, sub toate aspectele, conform art.3041Cod proc.civilă, Curtea constată că prima instanță a făcut o corectă interpretare și aplicare a prevederilor legale în materie și o integrală apreciere a materialului probator administrat în cauză, pronunțând o sentință temeinică a cărei reformare nu se impune.
Potrivit prevederilor art.68 alin.4 Cod proc.civilă, dacă mandatul este dat unei alte persoane decât unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii decât prin avocat, prima instanță făcând o corectă aplicare a acestui text de lege.
De asemenea, având în vedere că instanța de fond a consemnat în cuprinsul încheierilor toate cele petrecute în ședința de judecată, conform art.215 alin.2 Cod proc.civilă, Curtea constată ca nefondată cererea de confirmare în scris a primirii concluziilor respective, prima instanță făcând o corectă interpretare și aplicare a textului de lege menționat.
Potrivit prevederilor art.282 alin.2 Cod proc.civlă, împotriva încheierilor premergătoare nu se poate face apel decât odată cu fondul, în afară de cazul când prin ele s-a întrerupt cursul judecății.
Ca atare, sunt nefondate și susținerile privind refuzul de soluționare a contestației împotriva încheierii din 12.02.2009.
Potrivit prevederilor art.153 alin.1 Cod proc.civilă, partea care a depus cererea personal sau prin mandatar și a luat termenul în cunoștință, precum și partea care a fost prezentă la o înfățișare, ea însăși sau prin mandatar, chiar neîmputernicit cu dreptul de a cunoaște termenul, nu va fi citată în tot cursul judecății la acea instanță, prezumându-se că ea cunoaște termenele ulterioare.
Ca atare, sunt nefondate și susținerile privind refuzul de a emite citațiile pentru următorul termen, instanța făcând o corectă aplicare a prevederilor legale menționate.
Potrivit prevederilor art.258 Cod proc.civilă, dispozitivul hotărârii se semnează sub sancțiunea nulității de către judecător și se consemnează într-un registru special ținut de fiecare instanță iar potrivit art. 261 alin.3 Cod proc.civilă, hotărârea se va comunica părților în copie.
Neexistând o prevedere legală în sensul comunicării hotărârii semnate și parafate, Curtea constată că și acest motiv de recurs este nefondat.
Sunt nefondate susținerile recurenților în privința conexării celor două dosare, la termenul din 18 septembrie 2008 instanța amânând cauza la data de 2 octombrie 2008, pentru lipsă de apărare, respingând în mod temeinic cererea de conexare la termenul din 2 octombrie 2008, nefiind întrunite condițiile prevăzute de art.164 Cod proc.civilă.
Curtea constată că la pronunțarea sentinței prima instanță a respectat prevederile art.129 Cod proc.civilă, exercitând rol activ și pronunțându-se în limitele investirii, fiind respectate prevederile art.261 pct.5 Cod proc.civilă, sentința fiind temeinic motivată în fapt și în drept.
Corect a apreciat prima instanță în raport de temeiul legal invocat în acțiunea introductivă și în baza situației de fapt rezultate din materialul probator administrat, că acțiunea nu este fondată nefiind întrunite condițiile prevăzute de nr.OUG/2006 pentru acordarea despăgubirilor respective.
De altfel, recurentul nu a criticat soluția pe fond, neindicând nici un motiv de netemeinicie, Curtea examinând cauza sub toate aspectele, conform art.3041Cod proc.civilă, constatând că aceasta este temeinică și legală și că nu se impune reformarea acesteia.
Față de cele expuse, constatând că nu există alte motive de nelegalitate sau netemeinicie a sentinței recurate, de natură a fi luate în discuție și din oficiu, în temeiul art.312 Cod proc.civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul declarat de reclamanții, G, și, prin procurator G, cu același domiciliu în comuna, județul B, împotriva sentinței nr. 141 din 12.03.2009, pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică de la 04 Februarie 2010.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.VD/02.03.2010
Tehno ZE/02.03.2010
Ex.2 Fond:
Președinte:Dorina VasileJudecători:Dorina Vasile, Vasile Susanu, Mariana Trofimescu
