Anulare act administrativ fiscal. Sentința 164/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- SENTINȚĂ NR. 164/F-
Ședința publică din 12 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Dumitru judecător
Grefier - -
-au luat în examinare, pentru soluționare, în primă instanță, acțiunea formulată, potrivit Legii contenciosului administrativ, de reclamantul, domiciliat în P, str. - -, -. C,. 13, județul A, în contradictoriu cu pârâții, citată la sediul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților și, citat la sediul Secretariatului Comisiei Centrale, din B, nr. 202, sector 1, SECRETARIATUL COMISIEI CENTRALE PENTRU STABILIREA, cu sediul în B, nr. 202, sector 1, citată la sediul Secretariatului Comisie Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR, cu sediul în B, nr. 202, sector 1, COMISIA CENTRALĂ PENTRU EVALUAREA PROPRIETĂȚILOR, cu sediul în B, nr. 202, sector 1, STATUL ROMÂN - PRIN GUVERNUL ROMÂNIEI, cu sediul în B, - nr. 1, sector 1, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, cu sediul în B,-, sector 5 și cererea de chemare în garanție a PRIMARULUI MUNICIPIULUI, a PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI, ambii cu sediul în P,-, județul A și a PREFECTURII JUDEȚULUI, cu sediul în P, nr. 1, județul
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns reclamantul personal și consilier juridic pentru pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, care învederează instanței că s-au depus la dosarul cauzei, prin serviciul registratură, la data de 30.10.2008, note de ședință formulate de pârâtul; la data de 30.10.2008, note scrise formulate de pârâtul Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor; note scrise formulate de pârâta; la data de 30.10.2008, note scrise formulate de pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor; la data de 30.10.2008, note scrise formulate de pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.
Reclamantul solicită, în dovedirea acțiunii, proba cu înscrisuri, respectiv dispoziția nr. 5639/05.11.2008 și sentința civilă nr. 176/18.09.2008 pronunțată de Tribunalul Argeș, pe care le depune la dosar, pentru a face dovada prejudiciului suferit ca urmare a tergiversării soluționării cererii. Totodată, arată că mai are de depus și alte cereri prealabile la care nu i s-a răspuns, solicitând acordarea unui termen în acest sens. De asemenea, solicită proba cu interogatoriul pârâților. Depune la dosar cerere de probatorii.
Reprezentanta pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor arată că nu se opune probei cu înscrisuri și că lasă la aprecierea instanței proba cu interogatoriu.
Instanța încuviințează pentru reclamant proba cu înscrisurile depuse la acest termen la dosar, pe teza probatorie solicitată și respinge proba cu interogatoriu, precum și proba cu alte înscrisuri, având în vedere că plângerile prealabile de care face vorbire reclamantul ar fi trebuit depuse odată cu cererea de chemare în judecată, potrivit art. 7 alin. 1 și art. 12 alin. 1 din Legea nr. 554/2004.
Părțile prezente, având pe rând cuvântul, învederează instanței că nu mai au alte cereri de formulat.
În raport de această împrejurare, instanța constată cererea în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri pe fond, punând în vedere părților să concluzioneze și dacă actul de restituire constituie un act administrativ care să facă obiectul litigiului de față.
Reclamantul solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, precum și a cererii de chemare în garanție și arată că actul atacat este un act administrativ, iar Ministerul Finanțelor a fost chemat în judecată pentru a confirma că are dreptul la despăgubiri și pentru a se angaja să le îndeplinească.
Reprezentanta pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor solicită admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a MEF, precizând că nici reclamantul nu menționează vreun temei legal din care să rezulte că această instituție ar avea calitate procesuală pasivă și că și celelalte pârâte au precizat că MEF nu are nicio calitate în ceea ce privește despăgubirile, atribuții în acest sens având Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, potrivit disp. Legii nr. 247/2005. În consecință, solicită scoaterea din cauză a Ministerului Economiei și Finanțelor.
CURTEA
Constată că, la 10 iulie 2008, sub nr-, a fost înregistrată la Curtea de APEL PITEȘTI acțiunea formulată de prin care acesta a solicitat anularea adresei nr.302/CC/13.05.2008 și obligarea pârâților și la plata sumei de 50.000 lei cu titlu de daune morale, obligarea la plata sumei de 1.000 lei pe fiecare zi de întârziere până la punerea în aplicare a hotărârii ce va fi emisă de curte în soluționarea prezentului litigiu; și obligarea pârâților să facă evaluarea despăgubirilor și să emită decizia cu sumele aferente despăgubirilor pentru imobilul teren și clădire din-, situat în Municipiul
În motivare se susține că pârâții, în calitate de directori ai Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietății, respectiv al Secretariatului Comisiei Centrale, au contribuit la elaborarea și emiterea adresei nr.302/C/13.05.2008, prin care i-a infirmat despăgubirile precizate prin deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție și prin sentința Tribunalului Argeș, învestită cu formulă executorie și că, prin aceasta i-a provocat o stare emoțională ce poate avea efecte grave.
La 29 septembrie 2008, reclamantul și-a modificat acțiunea (50) solicitând introducerea în cauză a Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor și obligarea acestuia la plata daunelor de 250.000 lei, cauzate prin tergiversarea timp de 3 ani de zile a soluționării dosarului său de acordare a despăgubirilor, întârziere care în prezent se manifestă prin solicitarea de noi probe de la Primarul Orașului P și la plata daunelor morale de 100.000 lei, constând în starea emoțională și umilință provocate prin tergiversarea soluționării dosarului său.
Totodată, reclamantul a mai solicitat (51) introducerea în cauză și a directorului Comisiei Centrale pentru Despăgubiri, și obligarea acesteia la plata sumei de 250.000 lei cu titlu de daune materiale cauzate prin tergiversarea soluționării dosarului său de acordare a despăgubirilor și cu încălcarea hotărârii nr.254/10.11.2006 a Tribunalului Argeș, irevocabilă și învestită cu formulă executorie, și la plata sumei de 100.000 lei cu titlu de daune morale, constând în starea emoțională și umilință provocate prin tergiversarea soluționării dosarului său.
La 29 octombrie 2008, reclamantul și-a precizat acțiunea (130) arătând că își califică acțiunea ca fiind subordonată contenciosului administrativ și că nu solicită anularea actului administrativ.
De asemenea, printr-o altă cerere (131), reclamantul a solicitat introducerea în judecată a primarului Primăriei Municipiului P, și a Prefecturii A, ca garanți.
Se susține că a aflat de transferul dosarului său nr.302/CC/2005 la Prefectura A pentru completare, deși există o hotărâre a Înalte Curți de Casație și Justiție prin care a fost constatat că reclamantul este îndreptățit să primească despăgubiri, fără indiviziune.
La 22 august 2008, a depus întâmpinare (21-31), solicitând respingerea acțiunii pe excepția lipsei calității procesuale pasive a acestuia.
În motivare se susține că acesta este directorul Direcție de Contencios și pentru Coordonarea Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor și că, în această calitate, el nu are competența de a emite decizii pentru acordarea despăgubirilor, aceste competențe revenind Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.
Pe fond, se solicită respingerea acțiunii cu privire la plata daunelor și la anularea adresei nr.302/CC/13.05.2008 ca neîntemeiată deoarece, prin adresa nr.302/CC/13.05.2008, dosarul reclamantului a fost transmis Primăriei Municipiului P pentru reanalizarea acestuia, ținând cont de faptul că la dosar nu există certificatul de moștenitor eliberat de pe urma defunctei, decedată în anul 1990, și de pe urma defunctei, și că, în caz contrar, urmează ca măsurile reparatorii să fie acordate doar celor cărora li se cuvine reparația și potrivit cotelor deținute de ei, toate aceste chestiuni trebuind să fie menționate în decizia emisă de primăria arătată; precum și a faptului că, din analiza documentației existente la dosar, rezultă o neconcordanță cu privire la suprafața de teren, reclamanții pretinzând 300, iar din actul de vânzare-cumpărare din anul 1946, și au dobândit doar 228, decretul de expropriere menționând suprafața de 300, expropriată de la, și, iar dispoziția nr.524/9.02.2007 emisă de Primăria Municipiului P, este contradictorie menționând acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent a valorii terenului în suprafață de 228, "reprezentând contravaloarea a 300 teren expropriat în anul 1985"; că, la dosar, a fost depusă și sentința civilă nr.254/10.11.2006 a Tribunalului Argeș de care Primăria Municipiului P nu a avut cunoștință la data emiterii deciziei, astfel că aceasta trebuie să emită o nouă decizie cu luarea în considerare și a sentinței arătate; că la dosar există și adresa nr.9863/20.03.2000 eliberată de Comisia Municipală de Aplicare a Fondului Funciar prin care se comunică lui faptul că cererea formulată de acesta va fi soluționată în condițiile Legii nr.1/2000, și în consecință nu se cunoaște, în prezent, dacă reclamantului i-a fost reconstituit dreptul de proprietate pe fostul amplasament sau pe un alt amplasament pentru suprafața de 300 situată în Municipiul P,-.
Pârâtul mai susține că adresa nr.302/CC/13.05.2008 emisă de Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor nu este un act administrativ, ci doar un act de recomandare, Primăria Municipiului P fiind cea care decide respectarea acestei recomandări sau retrimiterea dosarului pentru punerea în executare a deciziei emise de aceasta. În concluzie, cererea de anulare este nefondată.
Se solicită, de asemenea, și respingerea cererilor de acordare a daunelor cominatorii, întrucât nu sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale.
La 22 august 2008, a fost depusă întâmpinare și de către pârâta (37-46), solicitând respingerea acțiunii pentru lipsa calității procesuale pasive a acesteia și pentru netemeinicia acțiunii, invocând aceleași motive ca și cele invocate de pârâtul.
Se mai arată că pârâta nu are atribuții legate de evaluarea imobilelor, astfel că ea nu poate fi obligată la evaluarea suprafeței de 300 și a construcției solicitate de reclamant în vederea acordării despăgubirilor.
La 13 octombrie 2008, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților - Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor a depus întâmpinare (72-77), solicitând respingerea acțiunii pe excepția lipsei calității procesuale a Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.
În acest sens se invocă art.41 alin.1 Cod pr.civilă potrivit căruia, orice persoană care are folosința drepturilor civile poate fi parte în judecată și,a contrario, pârâta neavând personalitate juridică nu poate avea nici capacitate procesuală.
Pe fond, pârâta a solicitat respingerea cererii de anulare a adresei nr.302/CC din 13.05.2008, deoarece aceasta este legală întrucât în urma analizării dosarului întocmit cu ocazia emiterii dispoziției nr.524/09.02.2005, dosar înregistrat la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor sub nr.302/CC, s-a reținut că dispoziția a fost emisă în lipsa unor înscrisuri, recomandându-se ca în urma completării dosarului să se reanalizeze documentația și să se identifice imobilele.
Mai arată că, în urma recomandării arătate, în prezent, Primăria Municipiului Pae mis dispoziția nr.2266/2008 și a înaintat dosarul Prefecturii A pentru acordarea avizului de legalitate.
Cu privire la cererea de despăgubiri, se solicită respingere acesteia ca nelegală și netemeinică.
În justificarea întâmpinării pârâta arătată a înaintat copia dispoziției nr.2266/2008 emisă de Primăria Municipiului P și copia adresei de înaintare a dosarului la Prefectura Județului A împreună cu dovada de comunicare, referatul privind emiterea unei noi dispoziții întocmite de Comisia de aplicare a Legii nr.10/2000 din cadrul Primăriei Municipiului P, sentința nr.254/10.11.2006 a Tribunalului Argeș (77-88)
La 13 octombrie 2008 a depus întâmpinare și (89-95), solicitând respingerea acțiunii invocând excepția lipsei calității procesuale pasive a acesteia.
Se susține că, în calitate de președinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Propiretăților și de președinte al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor nu poate fi chemată în judecată pentru a răspunde pentru deciziile acestor organisme.
Pe fond, a fost solicitată respingerea acțiunii de anulare a adresei nr.302/CC/13.12.2008, deoarece aceasta a fost emisă pentru că dispoziția nt.524 din 9.02.2007 a Primăriei Municipiului P nu era însoțită de certificatul de moștenitor eliberat de pe urma defunctei - decedată în anul 1990 și pentru că există o neconcordanță cu privire la suprafața pentru care se solicită daune cu titlu de despăgubiri. În esență, motivele acestei neconcordanțe sunt aceleași ca cele invocate de pârâtul, astfel că nu vor mai fi reluate.
În fine, pârâta a solicitat respingerea cererilor de acordare a despăgubirilor, ca neîntemeiate.
La 13 octombrie 2008, pârâta a depus note de ședință, invocând excepția de conexitate cu dosarul nr-, aflat pe rolul Curții de APEL PITEȘTI.
În susținerea acțiunii reclamantul a depus copiile următoarelor acte: adresele nr.302/CC/13.05.2008, nr.-/-/-/3.06.2008, nr.-/5.02.2008, emise de, sesizare formulată de, primită de la 12 mai 2008 și la 28.05.2008, decizia nr.7668/13 2007 a, sentința civilă nr.254/10.11.2000 a Tribunalului Argeș, dispoziția nr.524/2005 a Municipiului P (2-15), dispoziția nr.5639 din 5.11.2008 emisă de Municipiul P (173).
La 15 octombrie 2008 a fost înregistrată la Curtea de APEL PITEȘTI, sub nr-, acțiunea formulată de, prin care a solicitat obligarea Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților () și Comisia Centrală pentru Evaluarea Proprietăților să facă, în dosarul nr.302/CC/2005, evaluarea imobilelor din-, situate în P, și să emită decizia cu suma stabilită cu titlu de despăgubiri și, totodată, să fie obligate pârâtele la plata sumei de 250.000 lei cu titlu de daune civile pentru întârzierea soluționării dosarului, la plata sumei de 50.000 lei cu titlu de daune morale datorită depresiei emoționale suferite prin refuzul soluționării dosarului său și la plata sumei de 100 lei cu titlu de daune cominatorii pe fiecare zi de întârziere a executării hotărârii emise de curte în prezentul litigiu.
În motivare se susține că, deși reclamantul are o hotărâre definitivă și irevocabilă, învestită cu formulă executorie, respectiv sentința civilă nr.254 din 10.11.2006 a Tribunalului Argeș, pârâtele refuză să soluționeze cauza sa.
La 15 octombrie 2008, reclamantul a solicitat (62) introducerea în proces, în calitate de garant, a Statului Român, Guvernul României și Ministerul d e Finanțe, pentru ca aceștia să se pună de acord cu în vederea acordării despăgubirilor bănești stabilite de ICCJ prin decizia nr.7668 din 13.11.2007, și prin sentința civilă nr.254/10.11.2006 a Tribunalului Argeș.
În motivare, reclamantul arată că refuză repetat și cu exces de putere, începând cu luna februarie 2008, să soluționeze dosarul său ce este în lucrare din anul 2005, deși există hotărârile judecătorești arătate mai sus.
La 13 octombrie 2008, și Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor au depus întâmpinare (30-36), având același conținut cu cele depuse în dosarul nr- menționat mai sus.
De asemenea, a depus întâmpinare și Guvernul României (62), care a invocat excepția lipsei calității procesuale active a acestuia ca și Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice A, care a solicitat respingerea acțiunii pentru lipsa calității procesuale pasive a acestuia deoarece, acordarea eventualelor despăgubiri nu poate fi realizată decât de către.
Prin încheierea din 29 octombrie 2008, Curtea de APEL PITEȘTIa dispus conexarea dosarului nr- la dosarul nr-, având în vedere că sunt întrunite condițiile joncțiunii, existând aceleași părți și același obiect: obligarea pârâților să evalueze despăgubirile și să emită decizia de acordare a despăgubirilor ca și obligarea la plata despăgubirilor pentru întârzierea soluționării dosarului.
Analizând acțiunea și apărările formulate, curtea constată următoarele.
Cu privire la excepțiile invocate.
1. Nu este fondată excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâții,.
Potrivit textului art.16 din Legea nr.554/2004, pot fi chemați în judecată și funcționarii publici care au contribuit la emiterea actului administrativ prejudiciabil.
Pentru aceste motive, curtea constată că persoanele fizice enumerate mai sus, în calitate de funcționari, au calitate procesuală pasivă, acestea fiind funcționari care au contribuit la emiterea adresei nr.302/CC/13.05.2008 sau care sunt ținute, potrivit atribuțiilor de serviciu, să soluționeze cererea reclamantului de acordarea despăgubirilor potrivit Legii nr.247/2005. Astfel, pârâtul a semnat adresa nr.302/CC/13.05.2008 (fila4-5), pârâta - a respins plângerea prealabilă formulată de reclamant (2), iar pârâta este președinta Comisiei Centrale.
2. Nu este fondată nici excepția lipsei capacității procesuale a Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.
Curtea reamintește că, în dreptul administrativ nu se aplică regulile dreptului comun cu privire la capacitatea procesuală, putând sta în justiție orice serviciu public, chiar dacă nu are personalitate juridică, fiind suficient să fi emis un act sau să fie abilitat de lege să emită un act administrativ în legătură cu pretențiile ridicate în justiție.
În acest sens, potrivit art.1 alin.1 din Legea nr.554/2004, orice persoană ce se consideră vătămată de o autoritate publică printr-un act administrativ poate solicita anularea lui. Desigur că, anularea nu poate fi dispusă decât în contradictoriu cu emitentul actului.
3. Nu este fondată nici excepția lipsei calității procesuale pasive a, a Guvernului României și a Statului Român prin Ministerul Finanțelor.
Curtea constată că nici aceste excepții nu sunt fondate deoarece, față de generalitatea obiectului acțiunii de față, Statul Român poate să stea în justiție, prin Ministerul Finanțelor, ca și Guvernul României, pentru a garanta aplicarea Legii nr.247/2005 de către și repararea pagubei produse reclamantului prin tergiversarea soluționării dosarului de despăgubiri, așa cum susține acesta, ori prin refuzul soluționării notificărilor sale.
II. Cu privire la fond.
Curtea constată că,în fapt,prin Dispoziția nr.524/2005 a Primarului Municipiului Paf ost decisă respingerea cererilor formulate prin notificările depuse de și de, prin care a solicitat restituirea în natură a imobilului teren în suprafață de 300 și despăgubiri bănești pentru construcțiile ce le-au deținut în-, P, deoarece terenul solicitat pe vechiul amplasament este afectat de investiții legal aprobate, fiind dispusă acordarea despăgubirilor în echivalent, constând în titluri de valoare nominală la nivelul sumei de 296.487.688 lei, pentru suprafața de 300 teren; iar cu privire la construcțiile menționate a fost constatat că, cu ocazia exproprierii foștilor proprietari, le-au fost acordate despăgubiri bănești la nivelul valorii acelor bunuri, în sumă de 56.131 lei, evaluare necontestată la data acordării ei.
Această dispoziție, împreună cu actele anexă, au fost înaintate în vederea acordării despăgubirilor, formându-se dosarul nr.302/CC/2005.
Se mai constată că prin decizia nr.254/10 2006 a Tribunalului Argeș, a fost anulată în parte această dispoziție și a fost constatat că pentru construcțiile expropriate în baza Decretului nr.58/1985, reclamantul este îndreptățit la despăgubiri în condițiile Legii nr.247/2005, sub forma titlurilor de despăgubire, reprezentând diferența între valoarea construcțiilor la data demolării și valoarea acestora la data notificării, din care se vor deduce despăgubirile primite la expropriere, sentință menținută prin decizia nr.66/A/28.02.2007 a Curții de APEL PITEȘTI și prin decizia nr.7668 din 13.11.2007 a (2-8, dosar nr-).
De asemenea, se constată că prin adresa nr.302/CC/13.05.2008, Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor a decis restituirea dosarului la Primăria Municipiului P în vederea completării cu certificatul de moștenitor eliberat de pe urma defunctei, decedată în anul 1990, ori dovada că nu a fost dezbătută succesiunea acesteia precum și lămurirea suprafeței de teren pentru care trebuie să se acorde despăgubiri întrucât din actele comunicate în dosar rezultă că există contradicții întrucât se face referire uneori la suprafața de 300, iar alteori la suprafața de 228. De asemenea, a fost justificată măsura luată de organul arătat și prin faptul că, ulterior, a fost înaintată la dosar decizia nr.254/10 2006 a Tribunalului Argeș, decizie pe care Primarul Municipiului P nu a cunoscut-o la data emiterii deciziei. În fine, a mai fost atrasă atenția că la dosar există și adresa nr.433 din 14.01.1998 din care rezultă că se află în curs de soluționare și o procedură de restituire în natură a bunurilor potrivit Legii nr.1/2000.
În drept, curtea, consideră că adresa nr.302/CC/13.05.2008 emisă de Secretariatul Comisiei Centrale nu este un act administrativ și deci nu poate face obiectul acțiunii în contencios administrativ, în sensul art.1 din Legea nr.554/2004, potrivit căreiaorice act administrativ care aduce vătămare unei persoane poate constitui obiectul unei acțiuni în justiție.
Având în vedere că reclamantul a renunțat la cererea de anulare a adresei în discuție (fila 130), astfel că rămâne de soluționat doar cererea de obligare la plata daunelor interese pentru întârzierea soluționării dosarului și a cererii de obligare la evaluarea imobilelor și la acordarea titlului de despăgubire.
Curtea constată că, restituirea dosarului la Primarul Municipiului P este o simplă măsură considerată necesară de către Secretariatul Comisiei Centrale, prealabilă soluționării cererii de despăgubire, cu atât mai mult cu cât, până la data restituirii, întinderea dreptului reclamantului la despăgubire nu este certă, motiv pentru care în anul 2006 a fost emisă decizia nr.254 a Tribunalului Argeș, irevocabilă în anul 2007 prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție arătată mai sus. Mai mult, prin sentința nr.176 din 18 septembrie 2008 a Tribunalului Argeșa fost admisă în parte contestația formulată de, împotriva dispoziției nr.2266/16.04.2008, modificându-se dispoziția arătată în sensul că petentul este îndreptățit la despăgubiri în indiviziune în condițiile legii speciale pentru terenul în suprafață de 300 În consecință, această sentință fiind pronunțată de tribunal, nici la această dată întinderea dreptului reclamantului nu este certă până la rămânerea ei definitivă și irevocabilă.
De asemenea, măsura de restituire luată de Secretariatul Comisiei Centrale nu este nici abuzivă, așa cum susține reclamantul, deoarece în temeiul art.16 din Titlul VII al Legii nr.247/2005,Secretariatul Comisiei Centrale primește dosarele ce conțin dispozițiile date de entitățile învestite cu soluționarea notificărilor, notificările, cererile titlurilor, motivările de acordare a despăgubirilor sau după caz situația juridică actuală a imobilului obiect al restituirii, acte juridice care descriu imobilul, precum și alte acte prevăzute în art.16 din normele metodologice aprobate prin nr.HG1095/2005. Aceste acte sunt analizate de Secretariatul Comisiei Centrale în privința legalității respingerii cererii de restituire în natură(art.168 alin.4 din Legea nr.247/2005). Desigur, făcând această verificare a actelor, Secretariatul Comisiei Centrale, dacă constată o inadvertență care ar constitui o la evaluarea imobilului ori la stabilirea titlurilor îndreptățiți la despăgubire, ori a întinderii acesteia, secretariatul este, logic, în deplină legitimitate să ia măsuri de lămurire.
În speță, Secretariatul Comisiei Centrale a observat că nu este lămurită problema titularilor despăgubirii, deoarece în actul de expropriere figurau și alte persoane, cum ar fi, și acestea nu figurează în dispoziția de despăgubire. O astfel de lămurire se impune, deoarece în dispoziție nu este clarificată calitatea în care a fost solicitată despăgubirea: în nume propriu ori în calitate de succesor. De asemenea, Secretariatul Comisiei Centrale a mai observat că prin dispoziția primarului a fost respinsă cererea de acordare a despăgubirilor pentru imobilele construcții și că, ulterior, Tribunalul Argeș, prin sentința nr.254/10.11.2006, a recunoscut dreptul reclamantului la despăgubiri, reprezentând diferența dintre valoarea construcțiilor și valoarea despăgubirii acordată prin expropriere. În acest sens, Secretariatul a constatat că nu are elementele necesare evaluării construcțiilor arătate, alt motiv pentru care a fost luată măsura restituirii.
Pentru toate aceste motive, Curtea constată că Secretariatul Comisiei Centrale nu a făcut nici un abuz prin restituirea dosarului, ea fiind justificată.
În fine, Curtea constată că nici întârzierea acordării despăgubirilor nu este abuzivă.
În primul rând, Curtea are în vedere că la nivel național există un număr foarte mare de cereri de restituire și pentru soluționarea este necesară o cantitate foarte mare de muncă și de timp. În aceste condiții nu pot fi soluționate toate dosarele simultan, astfel că, Comisia Centrală a emis un regulament propriu de accelerare a soluționării dosarelor (fila 101).
În fine, curtea constată că întârzierea soluționării este justificată și de faptul că reclamantul a contestat dispoziția nr.524/2005 ca fiind anulată prin sentința civilă nr.254/2006, rămasă irevocabilă prin decizia nr.7668/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Urmare a acestei soluții dată de justiție, abia în 16.04.2008, Primarul Municipiului Pad ecis, prin dispoziția nr.2266 (fila 78) acordarea de despăgubiri și pentru imobilele construcții. Această decizie a fost și ea modificată prin sentința nr.176/18.09.2008, deci după depunerea prezentei acțiuni la Curtea de APEL PITEȘTI, acesta fiind un alt motiv de întârziere, care nu poate fi însă reproșat autorităților chemate în judecată ori funcționarilor publici arătați.
În concluzie, Curtea constată că pârâții nu au nici o culpă în întârzierea soluționării dosarului și în consecință nu sunt întrunite condițiile răspunderii delictuale, astfel că va fi respins și acest capăt de cerere.
Nu este fondată nici cererea reclamantului de obligare a Comisiei Centrale să efectueze evaluarea imobilelor și să emită decizii de acordare a despăgubirilor.
Curtea constată că, în urma restituirii dosarului reclamantului pentru completare, Primarul Municipiului Pae mis dispoziția nr.2266/2008 și că ulterior la 5.11.2008 aceeași instituție și-a anulat actul, emițând dispoziția nr.5639.
Având în vedere că până la data arătată, dosarul reclamantului, conținând dispoziția Primarului Municipiului P și actele justificative nu au ajuns încă la Secretariatul Comisiei Centrale, Curtea constată că pretenția reclamantului de obligare la evaluare și de acordare a despăgubirilor este neîntemeiată, iar la data depunerii acțiunii, 10.07.2008, dosarul său nu era încă înaintat pârâtei Secretariatul Comisiei Centrale.
Pe cale de consecință, nu poate fi antrenată nici responsabilitatea chemaților în garanție: Statul Român, Ministerul Finanțelor Publice, Primarul Municipiului P și Prefectura
În concluzie, se va respinge acțiunea reclamantului, ca și cererea de chemare în garanție, ca neîntemeiate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge, ca neîntemeiate, acțiunea formulată de reclamantul, domiciliat în P, str. - -, -.C,.13, județul A, precum și cererea de chemare în garanție a PRIMARULUI MUNICIPIULUI, a PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI, ambii cu sediul în P,-, județul A și a PREFECTURII JUDEȚULUI, cu sediul în P, nr. 1, județul A, în contradictoriu cu pârâții, cu domiciliul ales la sediul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților și, cu domiciliul ales la sediul Secretariatului Comisiei Centrale, din B, nr.202, sector 1, SECRETARIATUL COMISIEI CENTRALE PENTRU STABILIREA, cu sediul în B, nr.202, sector 1, cu domiciliul ales la sediul Secretariatului Comisie Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR, cu sediul în B, nr. 202, sector 1, COMISIA CENTRALĂ PENTRU EVALUAREA PROPRIETĂȚILOR, cu sediul în B, nr. 202, sector 1, STATUL ROMÂN - PRIN GUVERNUL ROMÂNIEI, cu sediul în B, - nr.1, sector 1, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, cu sediul în B,-, sector 5.
Cu recurs 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 12 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
,
Grefier,
Red./9.12.2008
EM/14 ex.
Președinte:DumitruJudecători:Dumitru
