Anulare act administrativ fiscal. Sentința 1657/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentința civilă nr.1657
Ședința publică de la 15.04.2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Grecu Gheorghe
GREFIER - - -
...
Pe rol fiind soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta (fostă BROKER DE asigurare ), în contradictoriu cu pârâții COMISIA DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR și - COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR și.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns pârâtele COMISIA DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR și - COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR, ambii reprezentați de consilier juridic, lipsind reclamanta (fostă BROKER DE ASIGURARE ) și pârâtul.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea, în baza disp. art.137 Cod procedură civilă, acordă cuvântul asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei - Președinta Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor invocată de pârâta Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.
Pârâta Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, prin reprezentant, solicită admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei astfel cum a fost formulată.
Curtea, deliberând, admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei și dispune scoaterea acesteia din cauză.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Pârâta Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, prin reprezentant, solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată conform susținerilor din întâmpinare.
CURTEA
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 24.12.2008 reclamanta - SRL a chemat în judecată pârâții Comisia de Supraveghere a Asigurărilor și solicitând anularea Deciziei CSA nr.1035/14.11.2008.
În motivarea plângerii reclamanta a arătat că prin această decizie i s-a retras autorizația de funcționare ca broker în asigurări, s-a dispus interzicerea desfășurării acestei activități, a celei de intermediere în asigurări și a oricăror alte operațiuni specifice brokerilor de asigurare.
La data emiterii deciziei reclamanta nu mai avea calitatea de broker în asigurări, astfel încât nu putea fi aplicată sancțiunea pentru faptele prev. de art.39 alin.2 din Legea nr.32/2000, reclamanta hotărând schimbarea obiectului de activitate prin renunțarea la activitatea de broker în asigurări. În consecință s-a invocat excepția lipsei calității de contravenient și a obiectului deciziei de sancționare.
S-a mai menționat că în urma controlului efectuat de pârâta CSA, s-a constatat că reclamanta a încasat prime de asigurare fără a le depune la societățile de asigurare, ceea ce contravine disp. art.63 alin.1 lit.c din Legea nr.136/1995.
Întrucât controlul privește o perioadă începând cu data de 01.01.2005, contractele de intermediere cu cele 4 societăți încetând cu anul 2006, pârâta neputând face dovada primelor încasate după această dată, reclamanta a invocat prescripția dreptului de a aplica sancțiunea.
De asemenea, a susținut că pârâta a încălcat dispozițiile legale ce reglementează procedura efectuării controalelor, respectiv art.38 pct.13 din Legea nr.32/2000.
Obiectul sesizării primite de CSA l-a constituit încălcarea de către asigurătorii indicați de reclamantă, a dispozițiilor legale privind activitatea de intermediere în asigurări prin acordarea de comisioane de intermediere cu încălcarea art.1 alin.3 din Norma la Ordinul 3108/2004.
Astfel, verificările și constatările din decizia de sancționare s-au efectuat cu depășirea limitelor unui control inopinat, reclamantei nefiindu-i solicitate documente justificative pentru niciuna din faptele reținute în decizie.
Reclamanta a mai susținut că la baza constatării privind săvârșirea contravenției prev. de art.63 alin.1 lit.c din Legea nr.136/1995 stau, exclusiv, dosarele procesuale care nu au fost finalizate prin hotărâri judecătorești definitive la data emiterii deciziei de sancționare, problema primelor de asigurare pretins nedepuse făcând, deci, obiectul unor litigii.
Decizia este netemeinică și nelegală și sub aspectul constatărilor privind numirea directorului executiv al societății întrucât inclusiv în timpul controlului reclamanta funcționa cu director executiv aprobat.
La data de 19.08.2008 a solicitat CSA numirea celui de -al doilea administrator și al celui de-al doilea director executiv, legislația în materia asigurărilor neprecizând numărul administratorilor și directorilor executivi, astfel că susținerile pârâtei că din noiembrie 2007 reclamanta funcționează fără director executiv, sunt nefondate.
Reclamanta a solicitat în temeiul art.16 din Legea nr.554/2004, introducerea în cauză în calitate de pârât a lui - Director General Departament în cadrul CSA, ca persoană ce a contribuit la emiterea deciziei nr.1035/2006 și și-a completat acțiunea cu solicitarea de obligare a pârâților la plata sumei de 2.000.000 Euro, reprezentând despăgubiri pentru daune materiale suferite ca urmare a emiterii deciziei de retragere a autorizației.
Pârâta CSA a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei care nu a semnat decizia în nume propriu, ca persoană fizică, ci în calitatea sa de reprezentant al autorității de supraveghere cu atribuții în acest sens.
În susținerea excepției au fost invocate disp. art.4 pct.19 din Legea nr.32/2000 și faptul că decizia a fost emisă ca urmare a hotărârii Consiliului CSA și nu ca urmare a hotărârii Președintelui CSA.
Pe fondul cauzei a solicitat respingerea plângerii având în vedere că din documentele puse la dispoziție de reclamantă a rezultat că brokerul a încasat prime de asigurare, fără să le depună la societățile de asigurare, încălcând art.63 alin.1 lit.c din Legea nr.136/1995.
Reclamanta a încălcat prevederile legii speciale și a normelor date în aplicarea acesteia în sensul că avea obligația de a obține avizul CSA anterior depunerii documentelor de modificare a actului constitutiv la Oficiul Registrului Comerțului.
Decizia de schimbare a obiectului de activitate al societății și a denumirii a fost luată la 10.11.2008, după adoptarea de către Consiliul CSA a hotărârii de retragere a autorizației de funcționare.
Pârâta a mai susținut, cu privire la prescripția aplicării sancțiunii, că la data emiterii deciziei de sancționare, obligațiile rezultate din contractele de mandat intermediere încheiate cu societățile de asigurare, subzistă.
Referitor la pct.II al deciziei a precizat că directorul executiv al reclamantei a demisionat la data de 28.09.2007.
Prin întâmpinare, pârâtul a solicitat scoaterea sa din cauză întrucât nu a contribuit în nici un fel la elaborarea, emiterea sau încheierea procesului verbal prin care a fost finalizată acțiunea de control la societatea reclamantă.
Au fost depuse la dosar decizia contestată și documentația care a stat la baza emiterii acesteia.
Analizând actele aflate la dosar, Curtea reține în fapt că prin Decizia nr.1035/14.11.2008 emisă de pârâtă a fost retrasă autorizația de funcționare a brokerului de asigurare - societatea reclamantă pentru săvârșirea a două fapte și anume: nedepunerea la asiguratori a sumelor încasate cu titlu de prime de asigurare, ceea ce constituie contravenția prev. de art.63 alin.1 lit.c din Legea nr.136/1995 și nerespectarea obligației stabilită prin Decizia CSA nr.722/01.08.2008 și prin adresa CSA referitoare la numirea în 30 de zile a unui director executiv, societatea funcționând din luna noiembrie 2007 fără conducător executiv aprobat de CSA, ceea ce constituie contravenția prev. de art.39 alin.2 lit.a și lit.2din Legea nr.32/2000.
Decizia a fost emisă în urma efectuării unui control inopinat la societatea reclamantă și la unele dintre societățile de asigurare menționate în sesizarea depusă de reclamantă la CSA cu privire la activitatea desfășurată în domeniul RCA în perioada 2005 - 2008 de mai multe societăți de asigurare.
Referitor la susținerea reclamantei că la data emiterii deciziei nu mai avea calitatea de broker în asigurări, Curtea reține că decizia de schimbare a obiectului de activitate și a denumirii reclamanta a fost luată la data de 10.11.2008, ulterior adoptării de către Consiliul CSA, la 28.10.2008 a hotărârii de retragere a autorizației de funcționare.
Se au în vedere, totodată, disp. art.4 alin.2 din Normele privind autorizarea brokerilor de asigurare și/sau de reasigurare, aprobate prin Ordinul CSA nr.3110/2004 conform cărora orice modificare a actelor constitutive ale brokerului de asigurare și/sau reasigurare se va depune în mod obligatoriu la Oficiul Registrului Comerțului numai însoțită de avizul prealabil al CSA.
În condițiile în care hotărârea de retragere a autorizației este anterioară deciziei de schimbare a obiectului de activitate, este neîntemeiată aprecierea că la data de 14.11.2008 reclamanta nu,ai avea calitatea de broker în asigurări și, pe cale de consecință nu pot fi reținute susținerile din plângere referitoare la lipsa calității sale de contravenient, la inaplicabilitatea sancțiunii prevăzute pentru faptele reglementate de art.39 alin.2 din Legea nr.32/2000.
A mai apreciat reclamanta că decizia este lipsită de obiect întrucât prin schimbarea obiectului de activitate nu mai deține autorizație de broker în asigurări.
Aprecierea este neîntemeiată în raport de împrejurarea că pârâta CSA este singura autoritate abilitată prin lege să acorde autorizația de funcționare pentru desfășurarea activității de asigurare și să o retragă, indiferent că este vorba despre o retragere la cerere sau despre aplicarea sancțiunii constând în retragerea sa.
Curtea constată că la data emiterii deciziei contestate nu era prescris dreptului CSA de a aplica sancțiunea, întrucât pe de o parte, aceasta a fost dispusă pentru nerespectarea deciziei CSA nr.722/01.08.2008 constând în funcționarea fără director executiv din noiembrie 2007, iar pe de altă parte, obligațiile rezultate din contractele de mandat/intermediere încheiate cu societățile de asigurare subzistă.
Astfel, în cauză, se reține respectarea disp. art.39 alin.9 din Legea nr.32/2000 conform cărora aplicarea sancțiunilor contravenționale prev. de prezenta lege se prescrie în termen de 6 luni de la data constatării faptei, dar nu mai mult de 24 de luni de la data săvârșirii acesteia.
Criticile care vizează nerespectarea de către CSA a normelor ce reglementează procedura efectuării controalelor nu pot fi reținute dat fiind faptul că toate constatările care se regăsesc în notele de control se raportează la obiectul controlului declanșat în urma sesizării depuse de reclamantă la CSA privind contractele de intermediere sau de mandat pe care le-a încheiat cu diferite societăți de asigurare.
Or, pârâta a procedat tocmai la verificarea acestor contracte efectuând un control la reclamantă și la societățile de asigurare, un control inopinat, cu respectarea disp. art.381alin.13 din Legea nr.32/2000 care prevăd că aceste controale inopinate vor viza numai aspectele punctuale rezultate din analiza rapoartelor și informărilor periodice sau anuale ori a reclamațiilor și sesizărilor înregistrate la CSA.
Au fost analizate documentele puse la dispoziție de aceste societăți, verificându-se aspectele invocate în sesizare și au fost întocmite note de control care conțin rezultatele controlului, nefiind vorba despre un control permanent întrucât acesta se efectuează la sediul autorității de supraveghere și nici despre un control periodic care are ca obiectiv verificarea întregii activități a asiguratorului/intermediarilor în asigurări.
În ceea ce privește temeinicia deciziei de sancționare, Curtea apreciază că sancțiunea a fost în mod corect aplicată, reclamanta săvârșind faptele reținute în sarcina sa.
Din înscrisurile depuse la dosar reiese că aceasta a încasat prima de asigurare fără să le depună la societățile de asigurare, ceea ce contravine disp. art.63 alin.1 lit.c din Legea nr.136/1995.
Susținerea că la baza deciziei stau dosare care nu au fost finalizate prin hotărâri judecătorești definitive la data emiterii deciziei este contrazisă chiar de mențiunile existente în cuprinsul actului contestat de reclamantă.
Astfel, pârâta precizează în decizie că prin sentința civilă nr.2393/04.04.2007 definitivă, Judecătoria Sector 6 Bao bligat-o pe reclamantă la plata sumei totale de 20.267,26 lei, precum și a cheltuielilor de judecată, sumă reprezentând contravaloarea primelor de asigurare încasate și nedepuse, diferențe de prime la polițele emise și penalități pentru depunerea cu întârziere a primelor de asigurare conform prevederilor contractuale.
În consecință, rezultă în mod clar săvârșirea de către reclamantă a contravenției sus menționate.
De asemenea, se reține și săvârșirea contravenției prev. de art.39 alin.2 lit.a și lit.2din Legea nr.32/2000, constând în aceea că din luna noiembrie 2007 reclamanta funcționează fără conducător executiv.
Curtea are în vedere împrejurarea că directorul executiv al reclamantei și-a prezentat demisia începând cu data de 28.09.2007, reclamanta confirmând primirea acestei demisii, iar prin adresa nr.17253/18.07.2008 fostul director executiv al reclamantei aduce la cunoștința CSA că a ocupat respectiva funcție numai până la 28.09.2007.
Susținerea din plângere conform căreia, inclusiv pe perioada controlului, reclamanta a funcționat cu director executiv este lipsită de suport probator.
Referitor la solicitarea reclamantei de obligare a pârâților la plata de daune materiale, se constată că aceasta este neîntemeiată, nefiind îndeplinite cumulativ condițiile răspunderii civile delictuale prev. de art.998 - 999 Cod civil, respectiv faptă ilicită, prejudiciu, raport de cauzalitate între faptă și prejudiciu și vinovăție.
În condițiile în care din probatoriul administrat a rezultat că decizia de sancționare este temeinică și legală, nu se poate reține săvârșirea de către CSA a unei fapte ilicite generatoare de prejudicii, prin aplicarea sancțiunii retragerii autorizației de funcționare a reclamantei.
Neîndeplinirea uneia dintre cele patru condiții determină imposibilitatea angajării răspunderii civile delictuale, astfel încât solicitarea de daune este neîntemeiată.
Față de aceste considerente, constatând că decizia de sancționare nu constituie pentru reclamantă un act administrativ vătămător în sensul art.1 din Legea nr.554/2004, nefiind emisă cu încălcarea unor dispoziții legale, Curtea va respinge acțiunea ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge, ca neîntemeiată, acțiunea reclamantei (fostă BROKER DE ASIGURARE.), cu sediul în B-, --13,.4,.4,.77, sector 6, în contradictoriu cu pârâții COMISIA DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR, cu sediul în B-, sector 1, - Președinta Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, la sediul din B Str.- - nr.18, sector 1 și, la sediul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, din B-, sector 1.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 15.04.2009.
PREȘEDINTE GREFIER
- - -
Red.Gh.
Gh./6 ex.
17.09.2009
Președinte:Grecu GheorgheJudecători:Grecu Gheorghe
