Anulare act administrativ fiscal. Decizia 2052/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR -
ROMANIA
CURTEA DE APEL
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
Decizia civilă nr 2052
SEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA - 2009
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Petrovici Cristina
JUDECĂTOR 2: Niculescu Monica
JUDECĂTOR 3: Bîcu Vasile
GREFIER: - -
Pe rol pronunțarea asupra recursului declarat de recurenta-pârâtă AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR împotriva sentinței civile nr. 493 din data de 09.02.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a IX a Contencios Administrativ și Fiscal, in dosarul nr. -, in contradictoriu cu intimata - reclamantă.
Dezbaterile in fond și concluziile părților au fost consemnate in Incheierea de ședință din data de 12 octombrie 2009, facand parte integranta din prezenta, cand Curtea, pentru a da posibilitatea părților de a depune concluzii scrise, a amanat pronunțarea pentru astazi, 19 octombrie 2009, cand a dispus următoarele:
CURTEA,
Asupra recursului de fata;
Prin sentinta civila nr. 493 din data de 09.02.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a IX a Contencios Administrativ și Fiscal, in dosarul nr. - s-a admis actiunea formulata de reclamanta in contradictoriu cu parata COMISIA DE APLICARE A LEGII NR. 9/1998 si a fost obligata pârâta la plata către reclamantă a tranșei a II-a, respectiv 60 % din suma de 257.063,24 lei stabilită prin Hotărârea 342/27.10.2005 a Comisiei Municipiului B pentru aplicarea legii nr.9/1998, validată prin Ordinul nr. 7459/ 13.12.2006, sumă ce urmează a fi actualizată în raport de indicele de creștere al prețurilor de consum din lua anterioară plății efective.
Pentru a se pronunta astfel instanta a retinut ca prin Ordinul Cancelariei Primului Ministru nr. 7459/ 13.12.2006 (filele 5-6), s-a validat Hotărârea 342/27.10.2005 a Comisiei Municipiului B pentru aplicarea legii nr.9/1998 de acordarea a compensațiilor reclamantei, în valoare de 257.036,24 lei. Acțiunea dedusă judecății nu are ca scop pronunțarea unui alt titlu executoriu, ci contestarea refuzului pârâtei de a executa o obligație legală, aceea de a efectua plata efectivă a compensațiilor acordate, in termenul prevăzut de lege.
Potrivit art.38 alin.5 din HG nr.753/1998, compensațiile bănești stabilite prin decizie de plată se achită beneficiarilor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație în bugetul de stat, astfel: a) integral, dacă cuantumul acestora nu depășește 50.000 lei; b) eșalonat în două tranșe, pe parcursul a 2 ani consecutivi, astfel: 60% în primul an și 40% în anul următor, dacă cuantumul despăgubirilor se încadrează între 50.001 lei și 100.000 lei;c) eșalonat în două tranșe, pe parcursul a 2 ani consecutivi, astfel: 40% în primul an și 60% în anul următor, dacă cuantumul compensațiilor depășește 100.001 lei.
Prima tranșă a fost plătită, după cum recunoaște chiar acesta prin acțiune și pârâta prin întâmpinare, iar cea de a doua tranșă nu a fost plătită încă, pârâta invocând că plata se face în limita sumelor aprobate, în doi ani consecutivi, iar nu calendaristici.
Tribunalul a considerat că pârâta nu a respectat obligația menționată mai sus de a plăti cele două tranșe în curs de doi ani consecutivi, apreciind că plata celei de a doua tranșe trebuia efectuată în anul 2008, acesta fiind anul consecutiv celui în care s-a plătit prima tranșă - 2007. Așadar această solicitare a reclamantei este întemeiată, fiind întrunite condițiile art. 1 din legea nr.554/2004, pârâta urmând a fi obligată la plata sumei reprezentând a doua tranșă din compensațiile acordate reclamantului conform ordinului Ordinul 7459/ 13.12.2006, actualizate cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului la data plății efectivei.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs parata care a invocat faptul ca Tribunalul B nu era competent sa solutioneze cauza deoarece prin actiunea sa reclamantul solicita executarea unui titlu prin care i se acorda despăgubiri bănești, titlu ce nu emana de la instanța de contencios administrativ conform dispozițiilor capitolului 3 din Legea 554/2004.
In continuare recurenta a invocat aspecte privind fondul cauzei.
Astfel, prin Ordinul nr. 7459/13.12.2006 al Sefului Cancelariei Primului Ministru a fost validata Hotărârea nr. 342/2005 a Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 Municipiul B acordându-se compensații in cuantum de 257.063,24 lei.
Recurenta sustine ca suma urma sa fie achitata conform art. 38 al. 5 din HG nr. 753/1998 in "limita sumelor aprobate de la bugetul de stat".
A mai invocat dispozitiile art. 34 lit h din aceeasi hotarare, aratand ca prin Hotărârea nr. 342/2005 emisă de Comisia B s-a făcut o propunere privind cuantumul compensațiilor, acestea devenind certe, lichide și exigibile din momentul validării lor de către Serviciul pentru Aplicarea Legii nr. 9/1998.
Având în vedere faptul că această creanță este stabilită, devenind astfel și exigibilă, la data emiterii Deciziei de validare, pentru actualizarea ei se aplică dispozițiile art. 8 alin (2) din Legea nr. 9/1998, potrivit cărora în cazul în care compensațiile se plătesc în anul în care au fost stabilite, acestea se acordă la nivelul la care au fost validate și se actualizează numai în cazul în care se achită în anul următor.
Potrivit art. 5 din HG nr. 286/2004, compensațiile "se achită beneficiarilor eșalonat, pe parcursul a 2 ani consecutivi, astfel: 40% în anul care se face plata si 60% în anul următor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație în bugetul de stat. Cota de 60% din cuantumul compensației, achitată în anul următor, se actualizează în condițiile Legii nr. 9/1998. "
Dispozițiile legale mai sus menționate se coroborează cu prevederile nr.HG 1277/2007 (Monitorul Oficial nr. 728 din 26.10.2007) privind modificarea și completarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la C la 7 septembrie 1940, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 753/1998.
HG nr. 1277/2007 nu numai că nu modifică prevederile legale anterioare, ci le completează. In conformitate cu legislația aplicabilă în speță, în Decizia Vicepreședintelui Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților nr. 320/05.11.2007 se prevede, la art. 2, "eșalonarea și actualizarea compensațiilor, potrivit dispozițiilor art. 38 alin. 5, lit. b) din nr.HG 753/1998 cu modificările și completările următoare". Astfel, prin Decizia de validare este prevăzută posibilitatea actualizării cuantumului compensațiilor, la momentul plătii cotei de 60%.
A extinde aplicabilitatea acestor prevederi înseamnă a încălca cadrul legal existent pe principiul conform căruia legea speciala deroga de la legea generala și ca legea este de stricta interpretare si este de natură a determina dublarea cuantumului compensațiilor, depășindu-se astfel fondurile repartizate cu această destinație.
In drept, au fost invocate dispozițiile art. 3041din Codul d e procedură civilă, precum și pe dispozițiile Legii nr. 9/1998, nr.HG753/1998, nr.HG 286/2004, nr.OG 94/2004 și nr.HG 1277/2007.
La 21.09.2009 intimata a depus intampinare prin care a solicitat respingerea recursului, intrucat nu si-a primit banii nici pana astazi, dupa circa 4 ani si jumatate de la emiterea hotararii Comisiei Municipiului B pentru aplicarea legii nr. 9/1998.
Analizand actele si lucrarile dosarului, curtea constata ca acesta este nefondat pentru urmatoarele considerente.
Nu poate fi retinuta sustinerea recurentei in sensul ca tribunalul B nu era competent sa solutioneze prezenta cauza deoarece reclamanta solicita constatarea refuzului nejustificat al paratei de a solutiona cererea de executare a unui act administrativ, ordin emis in baza unei sentinte civile pronuntate de aceeasi instanta.
Potrivit art. 2 lit i ultima teza din legea nr. 554/2004 "este asimilată refuzului nejustificat și nepunerea în executare a actului administrativ emis ca urmare a soluționării favorabile a cererii sau, după caz, a plângerii prealabile;"
Cum competenta privind legalitatea actului administrativ, apartine tribunalului conform art. 7 din legea nr. 9/1998, si nepunerea in executare a actului este de competenta aceleiasi instante.
Prin urmare nu se poate retine motivul de recurs prevazut de art. 304 pct. 3 Cod procedura civila.
Cu privire la fondul cauzei se retine ca in mod corect instanta de fond a retinut ca parata avea obligatia de plata a celei de-a doua transe in doi ani consecutivi si nu calendaristici.
In acest sens sunt dispozitiile art. 8 al. 2 teza ultima din legea nr. 9/1998 potrivit carora "șalonarea plăților nu poate depăși 2 ani consecutivi".
Dispozitiile din hotararile de Guvern referitoare la "limita sumelor aprobate" nu pot fi interpretate in sensul indicat de recurenta fata de dispozitiile art. 8 al. 2 din lege, ci doar ca sumele se acorda esalonat in cazul in care nu sunt fonduri disponibile pentru a fi achitate intr-un singur an.
Nu se poate primi o alta interpretare deoarece in loc ca hotararile sa fie date in aplicarea legii ar fi contradictorii textului indicat in precedent al legii, incalcandu-se astfel dispozitiile art. 4 al. 3 din legea nr. 24/2000, dispozitii referitoare la ierarhia actelor normative.
Si cu privire la actualizarea transei a II-a este corecta sentinta instantei de fond fata de dispozitiile art. 8 al. 2 din legea nr. 9/1998, care prevad actualizarea compensatiilor in cazul in care nu se platesc in anul in care au fost stabilite.
Nu s-a extins aplicarea prevederilor legale si nici ale hotararilor de guvern invocate de parata.
Faptul ca instanta a prevazut actualizarea sumei nu vine in contradictie cu nici unul din actele normative indicate.
Hotararea a fost data cu aplicarea si interpretarea corecta a legii.
Ca urmare se constata legala si temeinica hotararea atacata si in baza a art. 299 si urmatoarele, 304, 3041cod procedura civila, va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurenta-pârâtă AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR, cu sediul în B, Calea, nr. 202, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 493 din data de 09.02.2009, pronunțată de Tribunalul București Secția a IX a Contencios Administrativ și Fiscal, in dosarul nr. -, in contradictoriu cu intimata - reclamantă, cu domiciliul în B, sector 2, Șos. -, nr. 369, -. A,. P,. 2.
Irevocabilă.
Pronuntata in sedinta publica, astazi, 19.10.2009.
PRESEDINTE, JUDECATOR, JUDECATOR,
- - - - -
GREFIER,
- -
RED. JUD. CP (2 ex.)
Jud. Fond -
Președinte:Petrovici CristinaJudecători:Petrovici Cristina, Niculescu Monica, Bîcu Vasile
