Anulare act administrativ fiscal. Decizia 2120/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 2120
Ședința publică de la 21 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gabriela Carneluti
JUDECĂTOR 2: Adina Calotă Ponea
JUDECĂTOR 3: Costinel
Grefier
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamantul, împotriva sentinței numărul 678 din 29 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurentul reclamant și intimații pârâți DADR M și.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează cererea scrisă de la dosar prin care intimata pârâtă DADR M solicită judecarea cauzei în lipsă, potrivit art.242 CPC, după care;
CURTEA:
Asupra recursului de față;
Prin sentința nr. 678 din 29 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, s-au admis excepțiile invocate de DADR M și B și pe fond a fost respinsă acțiunea reclamantului.
La pronunțarea acestei soluții, prima instanță a avut în vedere că reclamantul in momentul în care a formulat acțiunea a solicitat despăgubiri pentru cultura de ovăz, iar ulterior s-a solicitat despăgubiri pentru cultura de muștar.
S-a constatat lipsa calității procesuale pasive a DADR M întrucât nu această instituție acordă despăgubirile, ci Ministerul Agriculturii prin emiterea unei hotărâri care stabilește culturile calamitate iar în cazul în care zona intră in calamitate intra in aceste despăgubiri.
De asemenea s-a constatat tardivitatea încunoștințării pârâtei în ceea ce privește calamitatea culturii încălcându-se dispozițiile Ordinului 419/2002 precum si a faptului că era obligat in 3 zile să anunțe despre această situație reprezentanții pârâtei pentru a constata cele solicitate.
Culturile calamitate la nivelul comunei pentru care s-au încheiat acte potrivit 381/2002, au fost despăgubite.
De asemenea a fost admisa excepția invocata de B in sensul că reclamantul nu a respectat dis part 7 din Legea 554/2004 în sensul de a îndeplini procedura prealabila a anularii actului administrativ încât și această excepție invocată este legală.
Față de admiterea acestor excepții care nu au fost respectate și îndeplinite de reclamant s-a constatat că și pe fond acțiunea nu este întemeiată, de fapt nici nu se înțelege ce despăgubiri se solicita pentru cultura de muștar, ovăz sau alte culturi.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală.
În motivarea cererii de recurs, reclamantul a arătat că în mod greșit instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale pasive, excepția lipsei procedurii prealabile, excepția tardivității.
În ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a DADR M, s-a arătat că în mod greșit a fost admisă având în vedere că această instituție a emis actul administrativ atacat, iar Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a fost chemat în judecată alături de M pentru opozabilitate.
Cu privire la excepția lipsei procedurii prealabile s-a arătat că în mod greșit a fost admisă în condițiile în care există la dosar contestația înaintată DADR și împotriva adresei nr. 4943/22.10.2007, iar în ceea ce privește excepția tardivității instanța a făcut o aplicare greșită a legii întrucât potrivit art. 10 și 11 din OMAAP nr. 419/2002 obligația de a înștiința primăria o avea comisia de constatare și nu producătorul agricol.
Recurentul a mai criticat sentința instanței de fond și sub aspectul respingerii pe fond a actului cu singura motivare că pentru culturile pentru care s-au încheiat acte s-au acordat despăgubiri, lăsând să se înțeleagă că pentru care nu s-au încheiat acte nu s-au acordat.
La data de 21.10.2008 pârâtul a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului și menținerea sentinței ca legală și temeinică.
În motivarea acestei cereri s-a arătat că în mod legal au fost admise excepțiile întrucât însăși recurentul recunoaște lipsa calității procesuale pasive a și a formulat procedura prealabilă doar cu privire la despăgubirile pentru cultura de ovăz nu și pentru cultura de muștar.
S-a mai susținut că recurentul reclamant nu a respectat procedura prevăzută de Legea 381/2002 întrucât nu a depus o înștiințare în termen de 48 de ore de la data producerii evenimentului.
Cu privire la fondul cauzei s-a susținut că sunt nefondate criticile reclamantului, întrucât în mod corect instanța de fond a reținut că reclamantul nu a precizat în concret pretenția dedusă judecății, în sensul de a preciza cultura pentru care se acordă despăgubirile.
Analizând legalitatea și temeinicia sentinței instanței de fond prin prisma motivelor de recurs formulate de reclamant și a dispozițiilor art.3041cod proc. civilă, se rețin următoarele considerente.
Prin cererea de chemare în judecată formulată la data de 20.11.2007 reclamantul a chemat în judecată pârâții Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală M și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța în cauză să se dispună anularea actului administrativ nr. 4943/22.10.2007 emis de pârâta Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală M, includerea culturii de muștar ca făcând parte din culturile calamitate excesiv și obligarea pârâților la plata sumei de 6437, 84 lei reprezentând despăgubiri pentru culturile agricole afectate de calamități e, în temeiul dispoz. art. 8 din Legea nr. 381/2002 și art. 7 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 381/2002.
Dispozițiile legale incidente în cauza de față sunt Legea 381/2002 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamități e în agricultură, Hotărârea nr.1202/2007 pentru modificarea și completarea Hotărârea Guvernului nr.636/2007 privind declararea stării de calamitate ă în agricultură pentru culturile însămânțate în toamna anului 2006 și în primăvara anului 2007, precum și pentru stabilirea nivelului maxim al sumei ce poate fi acordată ca despăgubire.
Potrivit dispozițiilor art.2 din Legea 381/2002 " e și bolile care generează calamități e sunt: seceta excesivă, persistența în timp și care afectează terenurile neirigate precum și alte dezastre și catastrofe produse pe areale extinse".
În conformitate cu dispozițiile art.3 din aceeași lege caracterizarea și încadrarea în categoria de calamitate ă se realizează de Ministerului Agriculturii Alimentației și Pădurilor și se aprobă prin hotărâre a guvernului.
Dispozițiile HG 1202/2007 ce modifică și completează HG 636/2007 în art.1 alin.1 stipulează faptul că "se declară stare de calamitate ă în agricultură în zonele în care culturile de câmp însămânțate în toamna anului 2006 și în primăvara anului 2007 au fost afectate de secete excesivă, persistentă în timp în perioada 2006-2007, și care afectează terenurile neirigate fenomen e prevăzut la art.2 alin.1 din Legea 381/2002 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamități e în agricultură cu modificările ulterioare".
În anexa la HG 1202/2007 jud. D se încadrează în categoria zonelor geografice declarate calamitate de secetă pentru culturile de, triticale, orzoaică și rapiță.
Deci pentru a putea beneficia de acordarea despăgubirilor în caz de calamități e în agricultură este necesar să fie formulată cererea și documentația persoanelor afectate de secetă persistentă în timp în acest sens, zona geografică să fie declarată calamitată de secetă pentru culturile însămânțate în toamna anului 2006 și în primăvara anului 2007, iar seceta să afecteze terenurile neirigate.
De asemenea, pentru acordarea despăgubirilor este necesară urmarea procedurii reglementată imperativ de legea 381/2002 și de Normele Metodologice aprobate prin Ordinul nr.419/2002, respectiv depunerea de către reclamant a documentația aferentă în vederea acordării de despăgubiri la DADR M, care conform legislației în vigoare o transmite Biroului de aplicare a prevederilor Legii 381/2002 din cadrul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în termenele precizate de HG 636/2007 și respectiv HG 1202/2007, această instituție având competențe cu privire la aprobarea acordării despăgubirilor și a plății acestora.
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în termenele precizate de HG 636/2007 și respectiv HG 1202/2007, are competențe cu privire la aprobarea acordării despăgubirilor și a plății acestora.
Astfel, instanța de fond, deși reține în raport de obiectul acțiunii reclamantului, respectiv acordarea despăgubirilor pentru culturile calamitate, reține competența Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale cu privire la acordarea despăgubirilor, încalcă competența materială a instanțelor de contencios administrativ reglementată de dispoz. art. 10 din Legea 554/2004, rapotul juridic litigios având ca parte o autoritate publică centrală în raport de care competența materială de soluționare a acestei cauze revine curții de apel.
Procedând în acest mod, Curtea constată că instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegală ca urmare a încălcării competenței materiale a altei instanțe fiind astfel incident motivul de casare prevăzut de art.304 pct.3, astfel încât în temeiul art.312 alin. ultim Cod proc. civilă urmează a admite recursul declarat de reclamant, casând sentința și reținând cauza spre soluționare în primă instanță la Curtea de APEL CRAIOVA - Secția Contencios Administrativ Fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de reclamantul, împotriva sentinței numărul 678 din 29 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosarul nr-.
Casează sentința și reține cauza spre soluționare în primă instanță la Curtea de APEL CRAIOVA - Secția Contencios Administrativ Fiscal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 21 Octombrie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - |
Grefier, |
Red. jud.
Tehnored.CB
2ex./21.11.2008
Președinte:Gabriela CarnelutiJudecători:Gabriela Carneluti, Adina Calotă Ponea, Costinel
