Anulare act administrativ fiscal. Sentința 2787/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2787
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 29 06 2009
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: Voicu Rodica
GREFIER- - -
Pe rol fiind soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta - - 1 -, în contradictoriu cu pârâtul CONSILIUL NAȚIONAL AL AUDIOVIZUALULUI.
Dezbaterile în fond și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 24 06 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta sentință, când Curtea având nevoie pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise a amânat pronunțarea pentru data de 29 06 2009.
CURTEA
Asupra cererii de față, deliberând în condițiile art. 256 civ. constata următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de 30.01.2009 reclamanta - - 1 - a chemat în judecată pe pârâtul Consiliul Național al Audiovizualului (), solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună anularea deciziei nr. 12 din 08.01.2009, exonerarea reclamantei de la plata amenzii in suma de 5000 lei si obligarea paratului la plata cheltuielilor de judecata.
In motivarea acțiunii s-a arătat că în cadrul ședinței din data de 08.01.2009, urmare a unui raport de monitorizare care i-a fost prezentat, Consiliul a adoptat decizia nr. 12 având ca temei pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 42 alin. 1 si 4 din decizia nr. 187/2006 privind Codul d e reglementare a conținutul în audiovizual, si a art. 39 alin. 2 din Legea nr. 504/2002 a audiovizualului.
Arata reclamantul ca aplicarea unei sancțiuni urmare a susținerilor prezentatorului in cadrul emisiunii din data de 16.12.2008, invocându-se pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 42 alin. 1 si 4 reprezintă o încălcare a dreptului la libera exprimare, în condițiile inexistentei vreunei încălcări ale legii.
Statuând ca limbajul folosit in timpul emisiunii a fost unul "vulgar si licențios", decizia reda câteva extrase din monologul prezentatorului, al cărui mesaj era unul de critica la adresa Președintelui României, Dl., si a D-lui, nominalizat până la acel moment in funcția de Prim-Ministru al României.
De asemenea, in cadrul deciziei se descrie gestul prezentatorului, similar incidentului in care Președintele SUA a fost agresat de un ziarist prin aruncarea unui pantof.
La adăpostul deja arhicunoscutelor sintagme "libertatea de exprimare este un drept fundamental al omului, însă acest drept nu este unul absolut", pârâtul exercita practic o îngrădire prin sancționare a discursului critic la adresa politicienilor, cu atât mai mult cu cat situațiile avute în vedere de către prezentator erau reale si susceptibile de critica.
Dincolo de caracterul neutru, grav sau foarte grav al comportamentelor politicienilor, dreptul la critica la adresa acestora a devenit unul absolut și care poate fi efectiv numai în măsura în care el este și virulent.
Faptul că prezentatorul adresează calificative unor politicieni sau că parodiază o scenă celebră pe plan internațional este doar o exprimare a dreptului de a critica în mod liber si neîngrădit clasa politică.
Se arata ca din prisma Constituției României, cât și a Convenției Europene a Drepturilor Omului, susținută de deciziile Curții de la Strassbourg, programul prezentat de postul de televiziune al reclamantei nu încalcă nici o normă legală iar măsura sancționatori este una abuziva.
Dreptul la libera exprimare se bucura de o protecție absoluta iar exercitarea acestuia poate fi limitată prin excepție numai în baza legii. Respectarea acestei obligații imperative nu reiese de nicăieri din cuprinsul deciziei, nefiind permis sa fie limitat dreptul la libera exprimare.
Principiile de apărare a libertății dreptului la libera exprimare sunt puternice în cazul comentariului politic, astfel jurisprudența CEDO a stabilit ca "limitele criticismului în ceea ce îl privește pe un politician sunt mai largi decât în ceea ce privește individual privat. Spre deosebire de acesta din urmă, cel dintâi în mod inevitabil și involuntar se expune analizei atente a fiecărui cuvânt și fiecărei fapte, atât din partea jurnaliștilor cât și din partea publicului larg, și prin urmare trebuie să fie permis un grad mult mai mare de tolerabilitate față de critica" (Lingens contra Austria).
În cuprinsul deciziei pronunțate împotriva Dalban contra României, Curtea a stabilit ca "libertatea presei include apelul la un grad ridicat de exagerare si chiar provocare".
Potrivit acestui principiu, orice norma internă ce reglementează o formă de sancționare pentru insultă sau defăimare a unui înalt oficial, în special de către presă, ar fi incompatibilă cu prevederile art. 10 din Convenție. Astfel, susținerile și gesturile de parodiere ale prezentatorului devin simple manifestări ale unui drept fundamental, inerent si inviolabil într-o societate democratica.
A mai arătat reclamanta ca acuzația de instigare la violenta este una si ar trebui sa fie mai atent cantarida.
in cadrul căreia prezentatorul a aruncat către camera de televiziune un pantof despre care a spus ca este destinat Președintelui este o parodie si nimic mai mult. Doar cu rea credința ar putea fi pus la îndoiala faptul ca publicul nu ar fi sesizat parodierea unui eveniment celebru in toata lumea si ca, drept consecința, ar fi fost incitat in acest fel la acte de violenta. Gestul prezentatorului a avut un caracter comic si nesusceptibil de vreo alta interpretare.
Dincolo de aceste aspecte, evenimentul prezentat de este unul real, cotidian si negativ, încadrându-se in problemele pe care orice persoana le întâlnește in viata de zi cu zi.
Impunerea unui anume stil de emisiuni prin aceea ca "Consiliul considera ca prezentarea unor probleme de interes public poate fi făcuta folosind un limbaj adecvat unei exprimări publice" nu este altceva decât o forma de cenzura.
Emisiunea "In gura presei" se remarca tocmai prin caracterul aparte prin care critica aspecte pe care le considera negative din orice arie a vieții cotidiene, iar mesajul transmis in fiecare emisiune este unul propriu si original. Obligarea sa la schimbarea caracterului acestui mesaj este una de cenzura.
In Muller vs. Elveția, Curtea a stabilit ca "Cei care creează, interpretează sau prezintă creații artistice, contribuie la schimbul de idei si opinii care este esențial într-o societate democratica. De aceea exista aceasta obligație a statelor de a nu le încalcă in mod excesiv libertatea de exprimare."
Textul difuzat in cadrul emisiunii nu încalcă prevederile art. 39 alin. 2 din Legea audiovizualului.
Decizia nu indica termenii pe care îi considera injurioși si vulgari si care ar fi atât de gravi încât să afecteze "dezvoltarea fizica, mentala sau morala a minorilor".
si frazele evidențiate în mod clar nu pot afecta dezvoltarea minorilor, din moment ce ele sau unele asemănătoare se pot regăsi în chiar cuprinsul lecturilor școlare, unele din expresiile folosite de prezentator fiind ele insele caracteristice limbajului copiilor.
In drept, cererea se întemeiază pe dispozițiile art. 93 din Legea nr. 504/2002 privind audiovizualul.
La dosar s-au depus înscrisuri, pârâtul a depus documentația care a stat la baza emiterii deciziei contestate, la solicitarea instanței s-a depus înregistrarea pe suport CD a emisiunii la care se refera decizia.
Pârâtul a formulat întâmpinare si a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiata.
In fapt s-a arătat că în ședința publică de la 08.01.2009 a analizat raportul întocmit de Direcția Monitorizare in baza reclamației nr. 18566/16.12.2008 privind emisiunea "In gura presei" difuzata in reluare de postul de televiziune 1 in data de 16.12.2008 de la orele 7:00 si 10:00.
Consiliul a constatat ca radiodifuzorul - - 1 - a încălcat prevederile art. 39 alin. 2 din Legea 504/2002 si ale art. 42 alin. 1 si 4 din Decizia nr. 187/2006 privind Codul d e reglementare a conținutul în audiovizual.
Emisiunea "In gura presei" a fost difuzata in direct pe postul de televiziune 3 in data de 15.12.2008, de la data de ora 23:04, si reluata de către postul 1 in data de 16.12.2008 de la orele 7:00 si 10:00.
In prima parte a emisiunii prezentatorul a făcut comentarii cu privire la faptul ca Dl. a renunțat la funcția de premier pentru care fusese desemnat de Președintele. Comentariul sau pe marginea acestui subiect a conținut un limbaj vulgar si injurios la adresa unor persoane. Apoi, comentând incidental in care un ziarist irakian a aruncat cu pantofii in Președintele SUA, prezentatorul a utilizat un limbaj injurios si vulgar la adresa politicienilor care conduc România si, imitând incidental menționat mai sus, a aruncat cu pantofii înspre camera de luat vederi, precizând ca arunca spre Președintele, despre care bănuia ca se uita la televizor in acel moment.
înregistrarea emisiunii, Consiliul a constatat ca radiodifuzorul a încălcat normele privind dreptul persoanei la imagine si la demnitate, precum si pe cele referitoare la protecția copiilor, întrucât realizatorul a adoptat o atitudine violenta împotriva unei persoane si a folosit un limbaj injurios la ore accesibile tuturor categoriilor de public, fapte ce contravin prevederilor legislației audiovizuale.
Având în vedere domeniul în care își desfășoară activitatea, în virtutea prevederilor legale audiovizuale, constituționale ori internaționale, radiodifuzorul are obligația anterioară difuzării unui program de a avea o conduita de respectare si de prevenire a încălcării dispozițiilor legale, astfel încât principiile si normele ce guvernează comunicarea audiovizuala sa nu fie încălcate.
In ceea ce privește interpretarea reclamantei potrivit căreia utilizarea in motivarea deciziei a unei sintagme potrivit căreia "libertatea de exprimare nu este un drept absolut" constituie practic o îngrădire prin sancționare a discursului critic la adresa politicienilor, arata parata ca reclamantul in mod voit ignora faptul ca utilizarea unor calificative precum "nebunie in stare ", "posibili psihopați", "cacaturi", "sunt pur si simplu dilii", nu pot fi considerate critici ori comentarii politice care sa beneficieze de un grad mai mare de tolerabilitate.
de susținerile reclamantei potrivit cărora monologul prezentatorului, prin care adresează calificative unor politicieni sau parodiază o scena celebra pe plan internațional este doar o exprimare a dreptului de a critica in mod liber si neîngrădit clasa politica, arata parata ca in domeniul comunicării audiovizuale un astfel de demers jurnalistic trebuie sa respecte prevederile legislației audiovizuale privind demnitatea umana si protecția minorilor, precum si art. 30 alin. 6, art. 31 din Constituția României si art. 10 alin. 2 din CEDO.
În susținerea acțiunii sale, reclamanta afirma ca CEDO a stabilit ca limitele criticii acceptabile sunt mai largi in ceea ce privește politicianul care acționează in capacitatea sa publica in relația cu individul privat.
Aceeași C însa a concluzionat că aceasta nu înseamnă că prin conținutul și maniera de a face imputările este admisibilă afectarea reputației omului politic. Alegerea unor fapte de natură să aducă atingere reputației unei persoane care exercita o funcție publica nu poate fi scutita sub motivul libertății de opinie si de exprimare, de obligația probării faptelor imputate, si nici de răspundere.
Curtea a stabilit de asemenea ca art. 10 din Convenție nu protejează numai substanța ideilor exprimate, dar si modul in care acestea sunt exprimate, precum si regula potrivit căreia "daca libertatea de opinie nu poate fi limitata, exprimarea opiniei poate face obiectul unei limitări, fie si pentru respectarea drepturilor aparținând altor subiecte de drept."
În situația in care reclamanta afirmase ca emisiunea este un pamflet, aceasta susține că obligarea comentatorului politic la folosirea unui limbaj tern si neutru este un act de cenzura, însă, arată pârâta, dreptul de exprimare al reclamantei nu a fost îngrădit sau cenzurat în nici un fel, deoarece controlul Consiliului a fost ulterior comunicării publice a emisiunii, conform art. 10 alin. 4, iar sancțiunea aplicată reprezintă o consecință a nerespectării normelor audiovizuale.
Consiliul nu a sancționat critica ci un anumit tip de limbaj utilizat de prezentator, atitudini și gesturi ale acestuia, care pe de o parte au fost de natura a prejudicia demnitatea si imaginea unor persoane, iar pe de alta parte au fost de natură să afecteze minorii.
Având în vedere nevoia de protecție și îngrijire specială a copiilor, generate de lipsa acestora de maturitate, ca si de comportamentul pe care îl pot adopta, protecția acestei categorii de public si responsabilitatea radiodifuzorului cu privire la conținutul programelor difuzate, trebuie să fie reale și efective, adresându-se în consecința oricărei categorii de program (știri, divertisment, film artistic, revista presei, etc.).
Legiuitorul a prevăzut la art. 39 alin. 2 din Legea audiovizualului ca difuzarea programelor care pot afecta dezvoltarea fizica, mentala sau morala a minorilor se poate face numai daca prin alegerea intervalului orar de difuzare sau datorita mijloacelor tehnice necesare recepției minorii nu au acces audio sau video la programele respective.
Emisiunea "In gura presei" care in mod obișnuit se difuzează inițial pe postul de televiziune 3 după ora 22:00 este redifuzata de reclamanta 1 prin preluare la ora 7:00 si la ora 10:00, publicul, inclusiv cel minor, având acces neîngrădit la audierea si vizionarea ei, cu atât mai mult cu cat face parte din categoria producțiilor accesibile tuturor categoriilor de public fără restricții de vârsta, întrucât la difuzare reclamanta nu o încadrează sau o clasifica cu nici un semn de avertizare. Utilizarea acestor semne de avertizare trebuie făcuta in mod responsabil, întrucât de încadrarea făcuta de radiodifuzor depind ora la care poate fi difuzat un program, precum si posibilitatea părinților de a alege un program care sa poată fi vizionat si de copii fără a prejudicia dezvoltarea lor psihica si morala.
Membrii Consiliului au constatat in urma vizionarii emisiunii ca un limbaj precum cel utilizat in cadrul emisiunii, dar si gesturile de violenta, nu au fost unele care sa permită difuzarea fără restricții a programului, astfel încât cerințele de protecție a copiilor sa fie respectate, programul fiind de natura "a afecta dezvoltarea fizica, mentala si morala a copiilor".
Reclamanta, transmițând la ora 7:00 si respectiv 10:00, ultima în special accesibila tuturor categoriilor de public, inclusiv minorilor, o emisiune in care realizatorul acesteia a utilizat un limbaj inadecvat orei la care a fost difuzata, făcând comentarii ce au avut caracter injurios si vulgar si având manifestări violente, fără a tine cont de faptul ca reperele morale sau comportamentale pe care le oferă minorilor au fost total nepotrivite cu ora de difuzare si in contradicție cu normele legale care reglementează protecția minorilor, a încălcat aceasta obligație.
Chiar daca așa cum se apără reclamanta, violenta manifestata de prezentator a avut un caracter comic, simbolic, de parodie, un asemenea act poate fi interpretat ca atare numai de unii adulți, nu de toți, si nu este perceput la fel de către minori, care nu disting astfel de nuanțe ale gestului, nu au capacitatea unei reprezentări corecte a faptelor, si care pana la o anumita vârsta, nici nu pot face distincția dintre ficțiune și realitate.
Membrii Consiliului consideră că prezentatorii unei emisiuni au obligația de a se asigura ca emisiunea pe care o difuzează se desfășoară în cadru legal, fără a contribui ei înșiși prin utilizarea unui limbaj licențios ori vulgar la lipsirea de valoare educativa și informaționala a emisiunilor, cu consecința afectării publicului minor.
Analizând actele dosarului prin prisma motivelor invocate si a normelor legale incidente in cauza, Curtea constata următoarele:
In fapt, în ședința publica de la 08.01.2009 a analizat raportul întocmit de Direcția Monitorizare in baza reclamației nr. 18566/16.12.2008 privind emisiunea "In gura presei" difuzata in reluare de postul de televiziune 1 in data de 16.12.2008 de la orele 7:00 si 10:00.
Consiliul a constatat ca radiodifuzorul - - 1 - a încălcat prevederile art. 39 alin. 2 din Legea 504/2002 si ale art. 42 alin. 1 si 4 din Decizia nr. 187/2006 privind Codul d e reglementare a conținutul în audiovizual.
Emisiunea "In gura presei" a fost difuzata in direct pe postul de televiziune 3 in data de 15.12.2008, de la data de ora 23:04, si reluata de către postul 1 in data de 16.12.2008 de la orele 7:00 si 10:00.
Se reține că, în prima parte a emisiunii prezentatorul a făcut comentarii cu privire la faptul ca Dl. a renunțat la funcția de premier pentru care fusese desemnat de Președintele. Comentariul sau pe marginea acestui subiect a conținut un limbaj vulgar si injurios la adresa unor persoane. Apoi, comentând incidental in care un ziarist irakian a aruncat cu pantofii in Președintele SUA, prezentatorul a utilizat un limbaj injurios si vulgar la adresa politicienilor care conduc România și, imitând incidentul menționat, prezentatorul a aruncat cu pantofii înspre camera de luat vederi, precizând ca arunca spre Președintele, despre care bănuia ca se uita la televizor in acel moment.
Consiliul a constatat ca radiodifuzorul a încălcat normele privind dreptul persoanei la imagine si la demnitate, precum si pe cele referitoare la protecția copiilor, întrucât realizatorul a adoptat o atitudine violenta împotriva unei persoane si a folosit un limbaj injurios la ore accesibile tuturor categoriilor de public, fapte ce contravin prevederilor legislației audiovizuale.
În consecință, a fost emisă decizia nr. 12 din 08.01.2009, reclamanta a fost sancționată cu amendă în suma de 5000 lei pentru încălcarea dispozițiilor art. 42 alin. 1 si 4 din decizia nr. 187/2006 privind Codul d e reglementare a conținutul în audiovizual, si a art. 39 alin. 2 din Legea nr. 504/2002 a audiovizualului.
În drept,
Potrivit art. 39 alin. 2 din Legea nr. 504/2002 a audiovizualului: (2) în cadrul serviciilor de programe de televiziune și de radiodifuziune a programelor care pot afecta dezvoltarea fizică, mentală sau morală a minorilor se poate face numai dacă, prin alegerea intervalului orar de difuzare ori datorită mijloacelor tehnice necesare recepției, minorii nu au acces audio sau video la programele respective.
În conformitate cu art. 42 alin. 1 si 4 din decizia nr. 187/2006 privind Codul d e reglementare a conținutul în audiovizual, (1) Orice persoană are dreptul la propria imagine.
(4) emisiunilor au obligația să nu permită invitaților să folosească un limbaj injurios sau să instige la violență împotriva altor persoane.
Curtea constată că susținerile reclamantei nu pot fi primite pentru următoarele motive:
În primul rând, se apreciază că situația de fapt reținută de către autoritatea pârâtă este în mod corect raportată la dispozițiile legale reținute ca fiind încălcate.
Astfel, în ceea ce privește încălcarea art. 39 alin. 2 din Legea nr. 504/2002, se reține că emisiunea "În gura presei" a fost difuzată în direct pe postul de televiziune 3 in data de 15.12.2008, de la data de ora 23:04, și reluata de către postul 1 in data de 16.12.2008 de la orele 7:00 si 10:00.
Reclamanta însăși recunoaște folosirea unui limbaj prin care prezentatorul adresează calificative unor politicieni și ca acesta parodiază o scena celebra pe plan internațional.
precum "nebunie în stare ", "posibili psihopați", "cacaturi", "sunt pur si simplu dilii", sunt considerate de C ca fiind un limbaj inadecvat orei la care a fost difuzata emisiunea, respectiv reluarea acesteia la orele 7:00 si 10:00, cu atât mai mult cu cat face parte din categoria producțiilor accesibile tuturor categoriilor de public fără restricții de vârsta, întrucât la difuzare reclamanta nu o încadrează sau o clasifica cu nici un semn de avertizare.
a utilizat un limbaj injurios si vulgar la adresa politicienilor care conduc România si imitând pe ziaristul irakian care a aruncat cu pantofii in Președintele SUA, acesta a aruncat cu pantofii înspre camera de luat vederi precizând că arunca spre Președintele.
Reclamanta a arătat că emisiunea este doar o exprimare a dreptului de a critica in mod liber si neîngrădit clasa politica.
Însă, Curtea apreciază că făcând comentarii ce au avut caracter injurios si vulgar si imitând manifestări violente, radiodifuzorul nu a respectat normele privind dreptul persoanei la imagine si la demnitate, precum si pe cele referitoare la protecția copiilor.
Este consacrat de jurisprudența CEDO faptul că, protecția libertății de exprimare consacrată de art. 10 trebuie analizată prin prisma păstrării unui echilibru just între aceasta și dreptul la reputație al persoanelor în cauză, care este de asemenea protejat de art. 8 din Convenție ca element al vieții private.
Exercitarea libertății de exprimare implică obligații și responsabilități și garanțiile oferite jurnaliștilor de art. 10 sunt supuse condiției ca aceștia să acționeze cu bună credință, astfel încât să furnizeze informații exacte și credibile, cu respectarea deontologiei profesionale.(Radio împotriva Franței,cererea nr. 53.984/00)
Nu poate fi primită susținerea reclamantei că pârâta i-a îngrădit dreptul la liberă exprimare deoarece statele au posibilitatea în baza art. 8 de a reglementa modul de exercitare a libertății de exprimare,astfel încât să asigure o protecție adecvată reputației persoanelor.
Din acest punct de vedere se apreciază că radiodifuzorul nu a respectat normele privind dreptul persoanei la imagine si la demnitate, precum si pe cele referitoare la protecția copiilor, respectiv dispozițiile art. 42 alin. 1 si 4 din decizia nr. 187/2006 privind Codul d e reglementare a conținutul în audiovizual, si a art. 39 alin. 2 din Legea nr. 504/2002 a audiovizualului.
Concluzionând, Curtea apreciază că radiodifuzorul nu a demonstrat că acționat cu bună credință, și că afirmațiile prezentatorului se înscriu în doza de exagerare și de provocare acceptabilă pentru genul de emisiune pe care îl promova, pentru ora de difuzare precum și întrucât la difuzare (redifuzare) reclamanta nu o încadrează sau o clasifica cu nici un semn de avertizare.
Față de cele arătate mai sus în conf. cu art.18 din Legea nr.554/2004, se va respinge acțiunea ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge, ca nefondată, acțiunea formulată de reclamanta - - 1 -, cu sediul în B Șos.B - P nr.25 -27, sector 1, în contradictoriu cu pârâtul CONSILIUL NAȚIONAL AL AUDIOVIZUALULUI, cu sediul în B-, sector 5.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 29.06.2009.
PREȘEDINTE GREFIER
- - - -
Red.
Gh./4 ex.
08.10.2009
Președinte:Voicu RodicaJudecători:Voicu Rodica
