Anulare act administrativ fiscal. Decizia 285/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția de contencios Administrativ și Fiscal
Dosar nr-
DECIZIA NR. 285/
Ședința publică din 22 aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Ioniche judecător
- - - - JUDECĂTOR 2: Clara Elena Ciapă
- - - JUDECĂTOR 3: Silviu
- grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de pârâții Orașul prin Primar și împotriva sentinței civile nr. 3455/C din 19 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ în dosarul nr-, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 15 aprilie 2008, potrivit încheierii de ședință din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Instanța, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru datele de 8, 15 și 22 aprilie 2008.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Constată că la data de 14.10.2005, reclamanta Făgăraș a formulat acțiune civilă împotriva pârâtei Orașul prin Primar și, solicitând:
1) admiterea acțiunii, 2) constatarea nulității absolute a contractului de concesiune încheiat între pârâți și înregistrat sub nr. 7894/2005, având ca obiect material terenul de 144 mp înscris în nr. 332 și nr. top 237/1/1/24; 3) rectificarea cărții funciare nr. 332 nr. top nr. 237/1/1/24, în sensul radierii dreptului de concesiune arătat la; 4) înscrierea dreptului de concesiune al reclamantei asupra aceluiași imobil.
Acțiunea reclamantei a formulat obiectul dosarului nr. 12166/2005 al Judecătoriei Brașov.
În acest dosar, instanța a admis acțiunea reclamantei prin sentința nr. 5510/29.06.2006 ( fila 102 - 104 dosar nr. 12166/2005).
Împotriva acestei sentințe a formulat apel pârâtul și Orașul, apeluri înregistrate la Tribunalul Brașov cu nr. de dosar -.
În apel tribunalul a pronunțat Decizia civilă nr. 301/14.05.2007, în sensul că a admis recursurile declarate de recurenți împotriva sentinței nr. 5510/29.06.2006 a Judecătoriei Brașov și a trimis cauza spre judecare la Tribunalul Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ.
Ca urmare a acestui lucru, cauza a fost înaintată Tribunalului Brașov pentru soluționarea acțiunii reclamantei pe calea contenciosului administrativ.
Acțiunea a format obiectul dosarului nr. - al Tribunalului Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ.
În cauză, instanța de fond, contencios administrativ, față de acțiune reclamantei și față de probatoriu administrat a pronunțat sentința civilă nr. 3455/19.2007, prin care s-au dispus următoarele:
A respins excepția insuficientei timbrări.
A respins excepția lipsei calității procesuale active.
A respins excepția prescripției dreptului material la acțiune.
A admis acțiunea formulată de reclamanta - " " SRL, în contradictoriu cu pârâții ORASUL PRIN PRIMAR și și în consecință;
A constatat nulitatea absolută a contractului de concesiune nr.7894/2005 având ca obiect terenul de 144 mp, înscris în CF Nr.332 a localității, nr. top. 237/1/1/24.
A dispus rectificarea CF nr.332 a localități în sensul radierii dreptului de concesiune înscris la foaia C, poziția 23, asupra terenului de sub nr. top 237/2/24.
A dispus înscrierea dreptului de concesiune al reclamantei asupra terenului mai sus identificat, drept dobândit prin actul adițional nr. 124/2003 la contractul de concesiune nr. 7296/1999.
A luat act că reclamanta nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță de contencios administrativ a reținut în fapt și în drept următoarele:
Relativ la excepțiile insuficientei timbrări, lipsei calității procesuale active a reclamantei și prescripției dreptului material la acțiune invocate de pârâți și puse în discuția părților prezente la termenul de judecată din data de 12 octombrie 2007 instanța reține următoarele:
Excepția insuficientei timbrări a acțiunii, pe considerent că se impune timbraj la valoare având în vedere că se urmărește realizarea dreptului de concesiune, este neîntemeiată și instanța urmează aor espinge, întrucât reclamanta - " " SRL este terț față de contractul de concesiune nr. 7894/2005 și nu solicită repararea sau restituirea pentru sine a anume prestații rezultate din actul atacat, astfel că timbrajul prezentei acțiuni este cel prevăzut de Legea nr. 146/1997 pentru cauzele neevaluabile în bani ( art. 3 lit. m din lege).
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active, instanța reține că reclamanta își legitimează calitatea procesuală întrucât este parte în contractul de concesiune nr. 7296/1999, justificând pe deplin interesul, folosul urmărit de aceasta.
Pe cale de consecință, a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei - " " SRL.
Excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru petitul 4 din acțiune a fost considerată neîntemeiată, fiind respinsă, pe considerent că prevederile art. 39 din Legea nr. 219/1998 nu instituie ca și sancțiune a nerespectării termenului de 30 de zile, pierderea dreptului de a solicita pe calea unei acțiuni în justiție înscrierea dreptului real în cartea funciară, ci sunt stipulate pentru opozabilitate a contractului față de terți ai dreptului de concesiune și pentru stabilirea rangului constituirii dreptului unui concesionar față de altul.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța reținut pe fondul cauzei următoarele:
În fapt, la data de 25 octombrie 1999, sub nr. 7296 este încheiat contractul de concesiune între Orașul prin Primar, în calitate de concedent și Asociația 22, în calitate de concesionar, având ca obiect terenul în suprafață de 90 mp, situat în orașul, Zona, lotul nr. 7 (fila 5 din dosar).
Prin actul adițional la contractul nr. 7296/1996 aflat la fila 4 din dosar, se schimbă concesionarul din Asociația 22 în - " ", ca urmare a înstrăinării construcției edificate pe terenul respectiv.
Ulterior, prin actul adițional nr.2 la contractul de concesiune nr. 7296/1999 este majorată suprafața de teren concesionat la 144 mp (fila 11 din dosar) și ca urmare a înstrăinării construcției de pa acest teren către reclamanta - " " SRL, se încheie actul adițional înregistrat sub nr. 124/2003 la contractul de concesiune inițial, prin care dreptul de concesiune se transmite în patrimoniul societății reclamante (fila 3 din dosar).
La data de 27 ianuarie 2005 Consiliul Local emite Hotărârea nr.21 prin care în mod unilateral aprobă rezilierea în mod generic a contractelor de concesiune pentru titularii care nu și-au îndeplinit clauzele contractuale (fila 53 din dosar).
Prin încheierea pronunțată de Tribunalul Brașov la data de 28 iunie 2005 în dosarul nr. 1169/2005 s-a admis cererea reclamantei și s-a dispus suspendarea executării HCL nr. 21/2005.
Cu toate acestea deși hotărârea era suspendată, la data de 13 septembrie 2005 Consiliul Local emite hotărârea nr. 128 prin care se aprobă concesiunea terenului în litigiu către (fila 15 dosar), iar în baza acestei hotărâri este încheiat la data de 19 septembrie 2005 Contractul de concesiune nr. 7894, pârâtul înscriindu-și în cartea funciară dreptul de concesiune.
Prin sentința civilă nr.914/C/15 noiembrie 2005 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr. 1634/com/2005 s-a dispus anularea Hotărârii nr. 128/13 septembrie 2005 emisă de Consiliul Local ca nelegală, iar prin decizia nr. 286/R/2006 a Curții de Apel Brașov hotărârea primei instanțe a devenit irevocabilă.
Încheierea contractului de concesiune nr. 7894/19 septembrie 2005, ce formează obiectul acțiunii s-a efectuat în baza HCL nr. 128/13 septembrie 2005.
Cum această hotărâre de concesiune a fost anulată prin sentința civilă nr. 914/C/15 noiembrie 2005 Tribunalului Brașov, contractul de concesiune a rămas fără suport legal.
Întrucât nulitatea își produce efectele retroactiv se apreciază că lipsește consimțământul concedentului în lipsa unei hotărâri a consiliului local, așa cum sunt prevăzute cerințele art. 8 din Legea nr. 219/1998, potrivit cărora "concesiunea unor bunuri proprietate publică sau privată a statului se aprobă pe baza caietului de sarcini al concesiunii prin hotărâre a Guvernului, a Consiliului județean, orășenesc sau comunal, după caz.
Față de aceste considerente de fapt și de drept instanța a admis acțiunea și a anulat contractul de concesiune nr. 7894/18 septembrie 2005.
În baza prevederilor art. 34 pct. 1 din Decretul Lege nr. 115/1938, văzând că titlul în temeiul căreia s-a făcut înscrierea nu mai este valabil, în baza dispozițiilor art. 35 din Decretul lege nr. 115/1938 a dispus radierea din cartea funciară a dreptului de concesiune a pârâtului și în baza prevederilor art. 46 din Decretul Lege nr.115/1938 a dispus înscrierea dreptului de concesiune al reclamantei - " " SRL, dobândit în baza actului adițional nr. 124/2003 la contractul de concesiune nr.7296/1999.
Văzând dispozițiile art. 272 alin.1 cod procedură civilă, instanța a luat act că reclamanta nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs:
Pârâtul Orașul prin Primar și pârâtul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței atacate pentru următoarele motive:
1) În mod greșit instanța a luat în considerare și apreciat asupra unor înscrisuri administrate în dosarul Judecătoriei Brașov nr. 12166/2005, deoarece această sentință a fost casată prin Decizia Tribunalului Brașov nr. 301/14.05.2007, invocând incidența prev.art. 105 alin. 1 Cod procedură civilă și art. 315 al. 2 Cod procedură civilă.
În acest sens, recurenta a susținut că "toate actele întocmite în dosarul Judecătoriei Brașov nr. 12166/2005 fiind ale unei instanțe necompetente, sunt nule și, pe cale de consecință, judecata trebuie reluată de la primul act de judecată, respectiv de la acțiunea introductivă".
2) Un alt motiv de recurs invocat de recurent se referă la faptul că instanța nou învestită să soluționeze cauza, Tribunalul Brașov - Secția contencios administrativ, a pronunțat o hotărâre nelegală, deoarece nu a ținut cont de faptul că la 19.04.2006, prin nr.OUG 34/2006, s-a abrogat Legea nr. 219/1998 - privind regimul concesiunilor.
3) O altă critică de recurs se referă la faptul că instanța de fond a desconsiderat faptul că reclamanta nu a invocat și nu a dovedit vreun motiv de nulitate absolută a contractului de concesiune încheiat între Orașul și pârâtul.
Motivul invocat de reclamantă, întemeiat pe dispozițiile art. 969 Cod procedură civilă și art. 34 din nr. 115/1938 - respectiv că aceasta ar fi titulara dreptului de concesiune asupra terenului obiect a contractului nr. 7894/2005 - nu este un motiv de nulitate absolută.
4) Recurenta a criticat sentința atacată susținând că criticile reclamantei sunt și ireale. Reclamanta nu a executat niciuna din obligațiile unui concesionar. Nu a plătit redevența. Nu a înregistrat contractul în evidențele imobiliare. Nu a realizat scopul pentru care a concesionat respectivul teren. Și nu în ultim rând, chiar concesiunea către reclamantă este contrară legii și prevederilor contractuale, aceasta nefiind precedată și nici urmată de o hotărâre a consiliului local.
Pe cale de consecință reclamanta nu poate susține și nu dovedește un drept de concesiune asupra terenului obiect a contractului 7894/2005.
În drept art. 299, 3041Cod procedură civilă.
Recursul a fost legal timbrat.
II. Pârâtul a formulat în termen legal recurs împotriva sentinței civile nr. 3455/C/19.2007 a Tribunalului Brașov - secția contencios administrativ, criticând- pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de recurs, recurentul pârât a invocat următoarele critici sentinței atacate:
1) În baza art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, a considerat că sentința atacată a fost dată cu aplicarea greșită a legii.
În acest sens se arată că, în mod greșit instanța a pronunțat sentința în baza Legii nr. 219/1998, privind regimul concesiunilor, deoarece această lege a fost abrogată prin nr.OUG 34/2006, la data pronunțării sentinței atacate, motiv pentru care sentința este nelegală.
2) Un alt motiv de recurs - întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 3 Cod procedură civilă, potrivit căruia sentința dată este nelegală, când hotărârea s-a dat cu încălcarea competenței altei instanțe.
Recurentul a considerat că această cauză are o natură comercială, deoarece s-a solicitat constatarea nulității absolute a unui contract de concesiune, și că pentru concesionar contractul respectiv este de natură comercială.
Pentru acest motiv, recurentul a susținut că Tribunalul Brașov - secția comercială era competent să judece cauza și nu secția de contencios administrativ.
Pentru această critică a susținut că hotărârea nr. 3455/2007 este nelegală, instanța nefiind competentă să soluționeze cauza.
3) O altă critică de recurs se referă la incidența în cauză a prev.art. 3041Cod procedură civilă, potrivit cărora "faptul că recursul declarat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel nu este limitat la motivele de casare prevăzute de art. 304, motiv pentru care a solicitat analizarea cauzei sub toate aspectele.
În acest sens, recurentul a susținut faptul că reclamanta nu a exercitat nici un atribut asupra terenului obiect al contractului de concesiune. Nu a plătit nici redevența datorată și nu a respectat prevederile contractului de concesiune și a autorizației de construcție.
Având în vedere aceste aspecte Orașul a încheiat un contract de concesiune și anume contractul nr. 7894/2005, care a fost înscris în Cartea Funciară.
Reclamanta a solicitat anularea acestui act invocând faptul că acest contract de concesiune a fost fundamentat pe o cauză ilicită, fiind astfel nul absolut, fără însă să dovedească existența acestui motiv de nulitate absolută.
Reclamantul nu a dovedit prin nici un mijloc de probă existența unui motiv de nulitate a contractului de concesiune nr. 7894/2005 și pentru aceste motive consideră sentința civilă nr. 3455/C/2007 ca fiind netemeinică și nelegală.
În concluzie, recurentul a solicitat admitere recursului, casarea sentinței civile atacate, ca nelegală, și trimiterea dosarului la Tribunalul Brașov - secția comercială spre soluționare, iar în subsidiar a solicitat modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamantă, ca netemeinică și nelegală.
În drept a invocat prev.art. 304 pct. 3 și 9 Cod procedură civilă art. 3041Cod procedură civilă.
În probațiune a solicitat proba cu înscrisuri.
Recursurile au fost legal timbrate ( 13 și 16 dosar).
La termenul din 29.01.2008 recurentul Orașul a formulat cerere de suspendare a judecății cauzei în baza art. 244 pct. 1 Cod procedură civilă (25) la care a anexat înscrisuri ( 26 - 28 dosar).
Față de această cerere instanța de recurs după ce a pus-o în discuția părților în contradictoriu s-a pronunțat - motivat - prin încheierea din ședința publică din 26.02.2008 fila 37 - 38 dosar în sensul respingerii acestuia, continuându-se judecata în recurs.
Pentru recurentul Orașul, avocat a depus la dosar dovada onorariului de avocat (fila 49).
În cauză intimata reclamantă a formulat concluzii scrise, în sensul respingerii ambelor recursuri și menținerea sentinței Tribunalului Brașov, ca legală și temeinică, susținând că toate criticile formulate de cei 2 recurenți sunt neîntemeiate și nelegale.
La rândul său, recurentul pârât Orașul a depus concluzii asupra recursului declarat în sensul admiterii lui (fila 54 - 56 dosar), iar recurentul pârât a depus concluzii scrise privind recursul său, în sensul admiterii astfel cum a fost formulat (fila 57 - 59).
Curtea asupra celor două recursuri, examinând actele și lucrările dosarului, sentința civilă nr. 3455/C/19.2007 a Tribunalului Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ, prin prisma prev. art. 3041Cod procedură civilă și a criticilor formulate de cei 2 recurenți pârâți asupra sentinței atacate, constată recursurile ca nefondate pentru următoarele considerente:
În mod corect a analizat instanța de fond probatoriu administrat în cauză, reținând corect situația de fapt și de drept dedusă judecății.
Referitor la critica adusă de cei 2 recurenți în sensul că Tribunalul Brașov - secția contencios administrativ nu era competent să soluționeze această cauză, instanța de recurs, constată că sub acest aspect critica formulată nu este întemeiată și legală, deoarece în cauză reclamanta a solicitat constatarea nulității absolute a contractului de concesiune care are o natură juridică a unui act administrativ, încheiat între o persoană juridică și o autoritate publică locală.
Față de acestea se vor înlătura critica adusă ca nelegală, constatând că nu sunt incidente prev.art. 304 pct. 3 Cod procedură civilă, nefiind necesară casarea sentinței civile atacate.
Referitor la critica adusă de recurenți că instanța de fond a aplicat greșit legea și că a încălcat legea prin hotărârea dată, motiv prev.de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, instanța de recurs constată că nu este vorba nici de aplicarea greșită a prevederilor legale și nici de încălcarea legii.
Se constată că hotărârea pronunțată se întemeiază pe probele administrate și pe dispozițiile legale, în vigoare la data încheierii contractului de concesiune, a cărui nulitate absolută se invocă în cauză de reclamantă.
Faptul că hotărârea dată se bazează pe prevederile Legii 219/1998 privind concesiunile, este logic, deoarece această lege reglementa la data încheierii contractului de concesiune și la data introducerii acțiunii în 14.2005.
Ca atare, critica adusă este neîntemeiată și nelegală, neputând ca instanța să se raporteze la.OUG nr. 34/2006, care a intrat în vigoare ulterior încheierii contractului de concesiune atacat în cauză.
Așa fiind, se constată că nu sunt incidente prev.art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, critica de recurs urmând a fi înlăturată.
Referitor la aspectul criticat, în sensul că în mod greșit instanța de fond contencios a ținut cont de probele administrate în dosarul Judecătoriei Brașov, și că acestea nu puteau fi analizate, deoarece erau administrate de o instanță necompetentă, instanța de recurs, constată că probele au fost administrate la cererea părților și au fost depuse înscrisuri atât de reclamantă, cât și de cele două pârâte, nefiind vorba de respingerea vreunei cereri în probațiune a pârâtelor.
Câtă vreme instanța de fond le-a apreciat ca utile cauzei, desigur că a avut în vedere la pronunțarea hotărârii în contencios întreg probatoriu administrat.
Pentru acest motiv se va înlătura și această critică adusă hotărârii atacate, ca neîntemeiată și nelegală.
Referitor la critica recurentei Orașul prin Primar, în sensul că instanța de fond nu a cercetat contractul de concesiune prin prisma dispozițiilor nr.OUG 34/2006 este evident că acest act normativ nu avea incidență în cauză, fiind un act ulterior contractului în discuție.
Astfel, că se va înlătura și această critică de recurs ca nelegală.
Nulitatea contractului de concesiune s-a analizat corect de instanța de fond prin raportare la. nr. 128/13.09.2005, verificându-se condiția legală a existenței consimțământului.
Nici sub acest aspect critica adusă nu poate fi reținută de instanța de recurs.
Dimpotrivă, instanța constată că pe fondul chestiunii în litigiu, instanța de fond a avut în vedere atât aspectele legale invocate cât și probele de la dosar.
Ca atare, toate criticile formulate prin recursul declarat de Orașul, fiind neîntemeiate se vor înlătura.
Referitor la recursul declarat de de asemenea, se constată că toate criticile aduse sentinței atacate sunt nejustificate și nelegale.
Astfel, referitor la instanța competentă să judece cauza, așa cum am arătat mai sus este cea de contencios și nu instanța în complet comercial.
Pe fondul cauzei, critica adusă în sensul că reclamanta s-ar fi aflat în culpă și că sentința este nelegală, nu pot fi reținute, câtă vreme niciunul dintre recurenți nu au formulat vreo cerere reconvențională, iar în cauză nu există vreo cerere de reziliere a contractului de concesiune.
În concluzie, se constată că în drept și în fapt criticile formulate de acest recurent cu privire la hotărârea Tribunalului Brașov sunt nelegale, urmând a fi respinse.
În concluzie, față de considerentele de fapt și de drept expuse, instanța constată recursurile ca nefondate, sens în care conform art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă se vor respinge, menținând ca legală și temeinică hotărârea Tribunalului Brașov.
Referitor la apărarea formulată în recurs de către reclamantă, se reține ca întemeiată.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de pârâții Orașul prin primar și cu domiciliul în,-, jud. B - împotriva sentinței civile nr. 3455/C/19 octombrie 2007, pronunțată în dosarul nr- a Tribunalului Brașov - Secția Comercială și de Contencios Administrativ.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 aprilie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
Pt.- - - - - - -
plecată în concediu
semnează judecător
Grefier,
delegat să înlocuiască
vicepreședintele instanței.
Red./9.06.2008
Dact./11.06.2008/2 ex.
Jud.fond:
Președinte:Maria IonicheJudecători:Maria Ioniche, Clara Elena Ciapă, Silviu
