Anulare act administrativ fiscal. Decizia 356/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

DECIZIA NR.356

Ședința publică din data de 2 martie 2009

PREȘEDINTE: Stoicescu Maria

JUDECĂTORI: Stoicescu Maria, Duboșaru Rodica Tudose Ana

- - --

Grefier -

Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului formulat de reclamantul domiciliat în Târgoviște, Dr., nr. 5,. A,. Parter,. 2, Județul D și respectiv în com. G Suții,-, Județul D, împotriva sentinței nr.1225 din 4 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâteleDIRECȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU CULTURĂ, CULTE ȘI PATRIMONIU CULTURAL NAȚIONALcu sediul în Târgoviște, nr. 1, Județul D și - in calitate de director executiv - Târgoviște, nr. 1, Județul

Dezbaterile și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 23 februarie 2009, care face parte integrantă din prezenta, când, pentru a da posibilitatea pârâtei Direcția Județeană de Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național D să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea la 2 martie 2009, dată la care a pronunțat următoarea hotărâre:

CURTEA

Deliberând asupra recursului de față constată:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița - Secția Civilă sub nr. 2103/120/3.03.2008, reclamantul a chemat în judecată Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național D și pe Directorul acesteia, solicitând anularea deciziei 7/2008, anularea prevederilor din fișa postului care sunt atribuite angajatului pentru postul monumente istorice, acordarea retroactivă a drepturilor salariale ca urmare a ocupării postului de șofer și de inspector patrimoniu imobil, refacerea raportului de evaluare, stoparea abuzului exercitat asupra sa de directorul executiv precum și dispunerea de a-i fi scoase din gestiune bunurile.

În motivarea cererii, s-a arătat că reclamantul a fost angajat ca inspector patrimoniu mobil în cadrul instituției pârâte, iar prin decizia 7/2008 conducătorul instituției, contrar specializării sale l-a numit agent constatator privind taxa de timbru a monumentelor istorice, fără a avea fundament Ordinul Ministerului Culturii și cultelor, conform HG 1502/2007, în luna ianuarie fișa postului i-a fost modificată, au fost incluse obligații suplimentare cum ar fi întocmirea obligației de folosință

Monumentelor Istorice ce contravine Ordinului nr.2684/2003, în cursul anului 2008 i-a fost delegate prin decizie a conducătorului instituției sarcini de serviciu precum cea de șofer a instituției, de inspector monumente istorice, pentru care se impune a fi retribuit. A precizat reclamantul că abuzurile la care este supus au început în momentul în care a refuzat să mai conducă mașina instituției, acest refuz fiind interpretat drept ofensă la adresa șefului instituției și lipsă de loialitate, ele manifestându-se și prin refuzul de a-i se permite executarea integrală a concediului de odihnă în anul 2008, i se iau cheile de la birou la ora 16,00 și i se predau la ora 8, 00 fără a fi posibilă întocmirea unor procese verbale zilnice de predare primire, existând riscul de a fi sustrase obiecte de inventar și din arhivă, a solicitat să i se scoată din gestiune asemenea bunuri însă a fost refuzat, iar în ceea ce privește procedura de evaluare aceasta nu a fost respectată, raportul de evaluare i s-a adus la cunoștință după jumătatea lunii ianuarie a anului următor, nu a contestat calificativul ci doar notele acordate la unele criterii de performanță.

Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, întrucât personalul instituției este format din 7 persoane, cea care îndeplinește funcția de contabil are o încărcătură mare de atribuții, ce nu îi permite să iasă din unitate în timpul programului, fiind desemnat reclamantul să efectueze verificări în teren la persoanele obligate la plata timbrului monumentelor istorice, neimpunându-se anularea deciziei 7/2008, nici anularea unor prevederi din fișa postului în condițiile în care nu există un serviciu special pentru monumente istorice, iar cu numărul restrâns de persoane instituția trebuie să acopere toate sarcinile ce îi revin, persoana angajată pentru ocuparea postului de inspector la Compartimentul monumentelor istorice se află în concediu de maternitate, fiind delegate atribuțiile acestui post către.

Cât privește drepturile salariale solicitate și refacerea raportului de evaluare s-a arătat că acestea nu au fost dovedite, iar pentru anul 2007, reclamantul fost apreciat cu calificativul .

Prin încheierea din 11 iunie 2008, cauza a fost transpusă la Secția Comercială și de Contencios Administrativ, iar după administrarea probei cu înscrisuri și interogatoriul D, Tribunalul a pronunțat sentința 1225/4.12.2008 prin care a admis acțiunea reclamantului în parte, a anulat Decizia 7/2008 emisă de pârâtă și obligațiile ce decurg din această decizie stabilită în fișa postului reclamantului pentru anul 2008, iar celelalte capete de cerere au fost respinse.

Pentru a pronunța această soluție, a reținut instanța de fond că se impune anularea Deciziei 7/2008, întrucât conform HG 1502/2007 și Regulamentului de Organizare și Funcționare a Direcțiilor Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național aprobat prin Ordinul 2383/2008 al, agenții constatatori împuterniciți să controleze respectarea obligației de plată a timbrului monumentelor istorice, să constate contravenții și să aplice amenzi, se desemnează prin ordin al ministrului, la propunerea directorului executiv al direcției județene, cum nu s-a procedat în cazul lui, desemnarea acestuia ca responsabil cu controlul privind calculul timbrului monumentelor istorice, al majorărilor de întârziere și al aplicării amenzilor contravenționale s-a făcut prin decizia conducătorului instituției județene, nu prin ordin al ministrului, fiind nelegale și atribuțiile stabilite în sarcina reclamantului, pe aceste aspecte.

Instanța de fond a constatat că atribuțiile de întocmire a documentelor privind fișa monumentului istoric a fost îndeplinită doar temporar de reclamant, până la 12 nov. 2008, s-a datorat lipsei motivate a titularului postului, care s-a aflat în concediu de maternitate, această atribuție nu a fost impusă cu rea credință de conducerea instituției, nu poate fi apreciată ca nelegală, iar referitor la abuzurile exercitate asupra lui de conducătorul instituției, nu s-a făcut dovada de către reclamant, nu se impune refacerea raportului de evaluare întrucât acesta nu a fost contestat, iar pentru anul 2007 reclamantul a obținut calificativul, chiar dacă reclamantul a mai realizat și alte sarcinii de serviciu folosind autoturismul instituției, acesta și-a păstrat calitatea de inspector în care a fost încadrat și pentru care a fost retribuit.

Împotriva acestei soluții a declarat recurs, solicitându-se admiterea căii de atac, modificarea sentinței 1225/4.12.2008, în sensul anulării prevederilor din fișa postului din 11.02.2008, cu privire la obligațiile de folosință a monumentelor istorice, întrucât nu are nici pregătirea nici competența întocmirii unor astfel de documentații, o întocmirea a acestora de către recurent contravenind Ordinului nr. 2684/2003, în cadrul pârâtei sunt posturi unice, fiecare cu domeniul său de activitate. S-a mai susținut de recurent că în mod greșit instanța de fond a reținut că această atribuție a fost încredințată temporar până la 12 nov.2008, la această dată expira primul an de concediu maternal al titularului pe post, însă ulterior acestei date ocupantului postului monumente istorice, i s-a prelungit contractul de muncă cu încă un an, a adus la cunoștință acest lucru instanței, în condițiile în care procesul a continuat și după această dată.

Curtea examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, a acelor și lucrărilor dosarului, a normelor în vigoare incidente în cauză, a art. 304 și 3041pr.civ. constată că recursul este fondat pentru considerente ce succed:

Între părți există raporturi de serviciu, fiind inspector patrimoniu în cadrul D conform dispoziției 29/30.07.2004, ulterior reclamantul îndeplinind atribuțiile stabilite prin fișele postului 7/2004, 5/2005, 5/2007, 5/2008, aceasta din urmă nefiind semnată la 11.02.2008 de către reclamant, care a refuzat să procedeze în acest fel și să-și motiveze refuzul, ulterior a fost întocmită o nouă fișă a postului la 4.07.2008, ce a fost semnată cu obiecțiuni de către recurentul-reclamant.

Potrivit organigramei pârâte D în cadrul acestei instituții sunt organizate și funcționează patru compartimente, îndeplinind atribuțiile aferente comportamentului patrimoniu cultural național mobil și imaterial, ce sunt reglementate de art. 6(1) lit. a din Ordinul 2558/2003 până la 13.06.2008, iar după această dată de art. 16 din Ordinul 2383/2008.

Deși, atribuțiile acestui compartiment al cărui titular este reclamantul sunt expres enumerate de ordinele precizate mai sus, între acestea neregăsindu-se și aceea privind folosința monumentelor istorice, în fișa postului 5/2008, pârâta a inclus această atribuție, ce urma a fi adusă la îndeplinire de către, fără ca intimatul reclamant să aibă pregătirea necesară pentru a îndeplinii o astfel de sarcină de serviciu, în condițiile în care potrivit art. 4 alin.2 din metodologia de întocmire a obligației privind folosința monumentului istoric și conținutului acesteia aprobată prin ordinul nr. 2684/2003, aceasta se întocmește de către specialiștii serviciilor

monumentelor istorice din cadrul Direcțiilor Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național, prin compartimentul monumente istorice și arheologice.

În cadrul instituției pârâte este organizat potrivit organigramei depuse la dosar de aceasta și compartimentul monumente istorice și arheologice al cărui titular este numitul, printre atribuțiile legale stabilite prin Ordinele 2558/2003 și 2383/2008, se regăsește și întocmirea și comunicarea către proprietarii sau titulari dreptului de administrare a obligației privind folosința monumentului istoric, act prin care sunt precizate condițiile și regulile de utilizare sau exploatare și întreținere a bunurilor mobile clasate monument istoric, însă în mod nelegal această atribuție a fost inclusă în fișa postului recurentului-reclamant pentru anul 2008, fără a se respecta prevederile art. 6 lit. b pct.4 din Ordinul 2558/2003 și art. 17 din Ordinul 2383/2008, fără ca să posede pregătirea necesară pentru a duce la îndeplinire o astfel de atribuție, astfel că, includerea în fișa postului recurentului a acestei sarcinii de serviciu este nelegală și deci anulabilă.

Față de aceste considerente, Curtea constată că în mod greșit instanța de fond a respins capătul de cerere privind anularea din fișa postului pe anul 2008 a atribuției privind folosința monumentelor istorice, stabilită în sarcina recurentului, din probele administrate în cauză nu rezultă că această atribuție a fost delegată temporar până la 12.nov. 2008, nefiind depusă o decizie a conducătorului instituției intimate privind o astfel de măsură, atribuțiile aferente compartimentelor ce funcționează în cadrul Direcțiilor Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național, sunt stabilite și enumerate expres de actele normative cu incidență în acest domeniu, ne putându-se stabili ca atribuții ale unui compartiment să fie aduse la îndeplinire de un altul fără a se încălca prevederile legale, sentința recurată este afectată de nelegalitate sub acest aspect, recursul declarat de este fondat, urmând ca în conformitate cu art. 312 alin.1,2 și 3 pr. civ. să fie admis, să se modifice în parte sentința 1225/4.12.2008, în sensul că se va admite capătul de cerere privind anularea acestei atribuții din fișa postului reclamantului recurent pe anul 2008.

Totodată instanța de control judiciar va menține restul dispozițiilor sentinței recurate în ceea ce privește anularea deciziei 7/2008 și a obligațiilor decurgând din această decizie, stabilite prin aceeași fisă de post pentru anul 2008, întrucât în mod corect instanța de fond a concluzionat că decizia în cauză este nelegală în condițiile în care o astfel de numire se efectuează prin ordinul al ministrului și nu prin decizia conducătorului instituției județene și respingerea capetelor de cerere privind acordarea unor drepturi salariale, stoparea abuzurilor directorului, refacerea raportului de evaluare sau scoaterea din gestiune a unor bunuri deoarece nu au fost dovedite.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul formulat de reclamantul domiciliat în Târgoviște, Dr., nr. 5,. A,. Parter,. 2, Județul D și respectiv în comuna G Suții,-, Județul D, împotriva sentinței nr.1225 din 4 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul

D, în contradictoriu cu pârâteleDIRECȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU CULTURĂ, CULTE ȘI PATRIMONIU CULTURAL NAȚIONALcu sediul în Târgoviște, nr. 1, Județul D și - in calitate de director executiv - Târgoviște, nr. 1, Județul

Modifică în parte sentința nr. 1225/4.12.2008, în sensul că admite capătul de cerere privind anularea din fișa postului din anul 2008, a atribuțiilor privind folosința monumentelor istorice.

Menține restul dispozițiilor sentinței.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 martie 2009.

Președinte, JUDECĂTORI: Stoicescu Maria, Duboșaru Rodica Tudose Ana

- - - - - -

Grefier,

Red.

Tehnored. DL

3 Ex./11.03.2009

f- - Tribunalul Dâmbovița

Operator de date cu caracter personal

Nr. notificare 3120

Președinte:Stoicescu Maria
Judecători:Stoicescu Maria, Duboșaru Rodica Tudose Ana

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Anulare act administrativ fiscal. Decizia 356/2009. Curtea de Apel Ploiesti