Anulare act administrativ fiscal. Decizia 357/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ,
CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR.357/CA
Ședința publică din data de 25 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Davidencu Șerban
JUDECĂTOR 2: Nastasia Cuculis
JUDECĂTOR 3: Elena Carina Gheorma
Grefier - - -
S-a luat în examinare recursul în contencios administrativ declarat de recurenta pârâtă AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR - SERVICIUL PENTRU APLICAREA LEGII:. - cu sediul în B, Calea nr.202 sector 1, împotriva Sentinței civile nr. 95/18.01.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți - domiciliată în C,-, -.B,.2,.27, județ C, - cu domiciliul în B,-, -.2,.16, - domiciliată în C,-, județ C, - domiciliată în comuna, județul C și intimații pârâți DEPARTAMENTUL PENTRU APLICAREA LEGII DESPĂGUBIRILOR DIN CADRUL CANCELARIEI PRIMULUI MINISTRU și DIRECȚIA GENERALĂ ECONOMICĂ DIN CADRUL CANCELARIEI PRIMULUI MINISTRU - ambele cu sediul în B, Calea nr. 202, sector 1 și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - SERVICIUL JURIDIC - cu sediul în B,-, sector 5, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă intimații reclamanți, -, lipsind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită, cu respectarea dispozițiilor art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei în care grefierul învederează că recursul este motivat și scutit de plata taxei judiciare de timbru, intimatele reclamante au depus întâmpinare.
Întrebate, părțile arată că nu mai au înscrisuri noi de depus sau cereri prealabile de formulat, apreciind cauza în stare de judecată.
Curtea, luând act că nu mai sunt înscrisuri noi de depus sau cereri prealabile de formulat, declară cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților pentru dezbateri asupra cauzei.
Intimata reclamantă, având cuvântul, solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii primai instanțe care este legală și temeinică.
Cu privire la primul recurs ce vizează respingerea excepției tardivității, învederează că a făcut dovada cu înscrisuri depuse la dosar că intimatele reclamante au aflat despre existența Ordinului nr.2028/2005 în răspunsul recurentei la cererea prin care a solicitat lămuriri cu privire la neconcordanța sumelor aprobate prin Ordinul 1601/2005 cu cele virate în cont, deși potrivit art.4 din Normele Metodologice de aplicare a OG nr.94/2004, emitentul actului avea obligația comunicării actului imediat după emitere.
Astfel, data de la care curge termenul de prescripție este 9.03.2007 (data primirii ordinului contestat împreună cu adresa nr.1016/2007) și având în vedere data introducerii acțiunii - 02.04.2007 - cererea este formulată în termenul legal.
Pe fondul cauzei, referitor la eroarea materială strecurată în Ordinul 1601/2005, pentru care ar fi fost necesară emiterea ordinului contestat, arată că deși recurenta pârâtă avea obligația dovedirii erorii invocate cu probe depuse la dosar, acestea nu au fost depuse la instanța de fond și nici în recurs.
Apreciază ca nefondate celelalte motive de recurs, arătând că stabilirea sumei cuvenite cu titlu de despăgubiri a fost validată prin cele două hotărâri care au stat la baza emiterii Ordinului nr.1601/2005 pe care nu l-a contestat și emiterea celui de-al doilea ordin este nelegală, susținerile reclamantei pe acest aspect sunt depășite și nu pot fi luate în considerație.
Privitor la reactualizarea despăgubirilor face referire la decizia XXI/2007 a Br eferitor la aplicarea dispozițiilor art.8 din legea nr.:. și art.5 din HG nr. 286/2004 potrivit cu care validarea hotărârii de către Cancelaria Primului Ministru, cu depășirea termenului de 60 de zile revăzut de lege atrage actualizarea întregii sume în raport de indicele de creștere al prețurilor. Învederează că hotărârea nr.552 de validare a despăgubirilor a fost emisă în 2003, iar Ordinul 1601 al Cancelariei Primului Ministru a fost emis în anul 2005.
Pentru motivele susținute oral și dezvoltate pe larg pe calea întâmpinării, apreciază că hotărârea pronunțată este legală și temeinică și solicită respingerea recursului ca nefondat cu privire la excepția tardivității precum și pe fondul cauzei.
Intimatele reclamante, și - învederează că achiesează la susținerile intimatei reclamante.
Curtea declară dezbaterile încheiate și rămâne în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului în contencios administrativ de față;
1.Obiectul cererii și părțile în proces
Prin cererea înregistrată la data de 02.04.2007 pe rolul Curții de Apel, C sub nr- reclamantele, și - în contradictoriu cu pârâții Cancelaria Primului Ministru -Departamentul pentru Aplicarea Despăgubirilor, Direcția Generală Economică din cadrul Cancelariei Primului Ministru, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și Ministerul Finanțelor Publice, au solicitat:
- anularea Ordinului nr.2028/26.04.2005 emis de Cancelaria Primului Ministru, comunicat la data de 08.03.2007;
- emiterea unui ordin care să cuprindă și actualizarea compensațiilor bănești în raport de indicele de creștere a prețurilor de consum, conform art.8 alin.2 din Legea nr.:.;
- obligarea instituțiilor pârâte de a achita cu titlu de diferențe compensații, în sumă totală de 15.754,6 RON (respectiv câte 3.938,7 RON pentru fiecare dintre reclamante), reprezentând diferența dintre cotă parte legal datorată conform art.1 din Ordinul nr.1601/05.04.2005 și cotă parte ce le-a fost efectiv predată cu același titlu în cursul anilor 2005-2006.
Reclamantele, în calitate de beneficiare ale dreptului la compensații reglementat de Legea nr.:. au motivat că prin Ordinul nr.1601/05.04.2005 a fost validată hotărârea nr.1447/13.06.2002 a Comisiei Municipale B (confirmată prin hotărârea nr.522/2003 a Comisiei Centrale), fiind stabilite compensații bănești în valoare totală de 890.785.772 ROL (89.078,60 RON), sumă însușită în totalitate, apreciind că la calcularea valorii menționate (față de 575.693.522 lei propusă prin hotărârea nr.1447/2002) s-au avut în vedere și prevederile art.8 alin.2 din Legea nr.:. vizând actualizarea cu indicele de inflație.
Suma acordată cu titlu de compensații bănești cuvenite a fost cu mult inferioară celei validată prin Ordinul nr.1601/2005, aspect ce le-a nemulțumit pe reclamante.
Urmare demersurilor efectuate de reclamante, cu adresa nr.1016/ 28.02.2007 pârâta invocă Ordinul nr.2028/26.04.2005 emis de Cancelaria Primului Ministru, prin care a fost rectificat Ordinul inițial nr.1601/05.04.2005, act administrativ de care reclamantele au luat la cunoștință în data de 08.03.2007.
Față de dispozițiile art.4 lit.7 din nr.HG1643/2004 și data comunicării Ordinului nr.2028/2005 supus controlului de legalitate, reclamantele au arătat că sesizarea instanței s-a făcut în termenul de 30 de zile reglementat de art.8 alin.1 din actul normativ menționat.
În drept au fost invocate dispozițiile art.7 și 8 din nr.HG1643/2004, art.8 alin.2 din Legea nr.:. art.1, 2, 7, 8, 10 și 11 din Legea nr.554/2004.
Prin Sentința civilă nr.316/CA/07.05.2007 Curtea de APEL CONSTANȚA a admis excepția necompetenței materiale, invocată din oficiu și a declinat soluționarea cauzei în favoarea Tribunalului Constanța.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța la data de 24.05.2007 sub nr-.
2.Întâmpinarea
Pârâta Cancelaria Primului Ministru, prin întâmpinare, a invocat excepția tardivității introducerii acțiunii în considerarea dispozițiilor art.31 din nr.OG94/2004 și art.8 alin.1, 2 și 4 din nr.HG1643/2004 iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, întrucât eșalonarea și actualizarea compensațiilor este prevăzută de dispozițiile art.5 din nr.HG286/2004 cu posibilitatea actualizării acestora, la momentul plății cotei de 60%.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, pe calea întâmpinării, a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive față de dispozițiile nr.OG94/2004 și pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
3.Hotărârea Tribunalului
Prin Sentința civilă nr.95/18.01.2008 Tribunalul Constanțaa respins excepția tardivității formulării cererii și a admis excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor.
A respins cererea formulată de reclamante în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală.
A admis cererea formulată în contradictoriu cu pârâții Departamentul pentru Aplicarea Legii Despăgubirilor din cadrul Cancelariei Primului Ministru, Direcția Generală Economică din cadrul Cancelariei Primului Ministru și Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților - Serviciul pentru Aplicarea Lg.:. și a anulat Ordinul nr.2028/26.04.2005 emis de Cancelaria Primului Ministru.
A obligat pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților să emită o Decizie pentru suma stabilită prin Hotărârea nr.1447/13.06.2002 a Comisiei Municipiului B pentru aplicarea Legii nr.:. care să cuprindă și acordarea compensațiilor bănești în raport cu indicele de creștere a prețurilor de consum.
Totodată, a obligat pârâții să achite reclamantelor suma de 15.754,6 lei reprezentând diferența dintre cota parte ce trebuia achitată și cea achitată efectiv.
Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut următoarele:
În referire la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor tribunalul a respins cererea reclamantelor formulată în contradictoriu cu acesta având în vedere că în raportul juridic dedus judecății se legitimează procesual Cancelaria Primului Ministru (la data adoptării ordinului contestat), conform prevederilor art.30 și art.31 din nr.OG94/2004 privind reglementarea unor măsuri financiare, ca emitent al actelor date în aplicarea Legii nr.:. și a acordării compensațiilor bănești.
A fost respinsă excepția tardivității invocată de pârâta reținând că potrivit art.7 alin.4 din Legea nr.:. republicată și art.8 alin.1 din nr.HG1643/2004 (în vigoare la data emiterii actului în litigiu) "hotărârile comisiei centrale sunt supuse controlului judecătoresc, putând fi atacate,în termen de 30 de zile de la comunicare ".
Ordinul nr.2028/26.04.2005 a fost transmis reclamantelor în data de 06.03.2007, urmare a demersurilor făcute de reclamante, aspect ce rezultă din înscrisurile aflat la fila 11 din dosar, respectiv adresa nr.1016/28.02.2007 emisă de pârâta, astfel încât cererea a fost introdusă la data de 02.04.2007, cu respectarea termenului prevăzut de legea specială (Legea nr.:.).
Pe fondul cauzei, în raport de actele aflate la dosar și dispozițiile legale incidente acesteia, instanța a reținut următoarele:
Prin hotărârea nr.1447/13.06.2002 adoptată de Comisia Municipiului Baf ost aprobată cererea reclamantelor, moștenitoare ale autorului, vizând bunurile trecute în proprietatea statului bulgar și a propus acordarea compensațiilor bănești în cuantum de 575.693.522 lei ROL.
În temeiul dispozițiilor art.30 din nr.OG94/2004 și art.8 din nr.HG1643/2004, Cancelaria Primului Ministru a emis Ordinul nr.1601/05.04.2005 prin care s-a validat hotărârea nr.1447/2002 și s-au acordat reclamantelor compensații bănești în sumă de 890.785.772 lei (ROL).
Prin Ordinul nr.2028/26.04.2005 Cancelaria Primului Ministru (în prezent conform nr.OUG25/2007) a dispus rectificarea Ordinului nr.1601/2005, cu consecința acordării compensațiilor bănești cuvenite potrivit Legii nr.:. în cuantum de 572.693.522 lei.
Din conținutul actelor administrative menționate, coroborate cu înscrisurile (documentația) ce au stat la baza adoptării acestora a rezultat, cu evidență, că reclamantele sunt îndreptățite la repararea prejudiciului pentru bunurile abandonate de autorul acestora, în sumă de 575.693.522 lei (ROL) cu titlu de compensații bănești, sumă necontestată de părți.
În referire la actualizarea compensațiilor bănești cuvenite, instanța a reținut incidența dispozițiilor art.7 alin.3 din Legea nr.:. potrivit cărora "în termen de 60 de zile, comisia centrală va analiza contestațiile și va valida sau invalida măsurile stabilite de comisiile județene, admițând sau respingând, după caz, contestațiile adresate", raportate la art.8 din același act normativ și art.5 din nr.HG286/2004.
Interpretarea textelor legale menționate cât și principiul reparării integrale a prejudiciului, impun ca, în momentul validării compensațiilor, sumele acordate să corespundă valorii reale a bunurilor ce fac obiectul acestora.
Prin conținutul și sensul prevederilor vizând aplicarea Legii nr.:. rezultă obligativitatea actualizării sumelor acordate cu titlu de compensații prin hotărârile adoptate.
În sensul celor menționate Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr.XXI/19.03.2007 a statuat că "validarea hotărârilor comisiilor teritoriale, cu depășirea termenului de 60 de zile prevăzut de art.7 alin.3 din Legea nr.:. atrage actualizarea întregii sume în raport de indicele de creștere a prețurilor.
Susținerile pârâtei în sensul că suma stabilită a devenit exigibilă la data emiterii ordinului de validare, conform art.34 lit. h din nr.HG753/1998 nu au fost primite față de considerentele reținute de instanță.
4. Recursul
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților - Serviciul pentru Aplicarea Legii:. în temeiul art.3041Cod procedură civilă, criticând-o ca fiind nelegală sub aspectul greșitei rezolvări a excepției tardivității cererii dar și al actualizării compensațiilor.
S-a invederat prin recurs că instanța, în mod eronat, a reținut că reclamantele au luat cunoștință de Ordinul contestat la 8.03.2007 când în realitate acestea au făcut demersurile necesare pentru încasarea cotei de 40%, cotă de altfel primită la 6.05.2005, în timp ce diferența de 60% a fost achitată la 21.12.2006.
Doar diferența de 60% din totalul compensațiilor cuvenite a fost actualizată în raport cu indicele de creștere a prețurilor de consum, pentru perioada dintre momentul validării și momentul plății.
Reclamantele legal citate au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului motivat de faptul că de Ordinul nr.2028/26.04.2005 au luat la cunoștință la data de 9.03.2007 în timp ce contestația a fost depusă la 2.04.2007.
Cu privire la actualizarea sumei datorată cu titlu de compensație reclamantele au invocat decizia nr.XXI/19.03.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție a statuat că "validarea hotărârilor comisiilor teritoriale, cu depășirea termenului de 60 de zile prevăzut de art.7 alin.3 din Legea nr.:. atrage actualizarea întregii sume în raport de indicele de creștere a prețurilor".
5.Curtea
Examinând recursul prin prisma criticilor aduse hotărârii dar și potrivit art.3041din Codul d e procedură civilă curtea constată că este nefondat pentru următoarele considerente:
Urmare cererii depuse de reclamante în temeiul Legii nr.:. a fost emisă Hotărârea nr.1447/13.06.2002 de Comisia municipiului B, validată prin Hotărârea nr.522/27.06.2003 de Comisia Centrală din cadrul Ministerului Finanțelor Publice.
Cu toate că Hotărârea nr.1447/13.06.2002 devenise definitivă, nefiind contestată de reclamante, după 2 ani de la validare Cancelaria Primului Ministru, care a preluat în temeiul nr.OG94/2004 atribuțiile Comisiei Centrale din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, a procedat la emiterea Ordinului nr. 1601/5.04.2005 de validare a Hotărârii nr.1447/13.06.2002 pentru suma de 890.785.772 lei, în condițiile în care hotărârile deja validate nu mai trebuiau să fie supuse examinării în vederea validării, ci puteau fi eventual contestate la instanța de judecată.
Ordinul nr.1447/13.06.2002 a fost comunicat reclamantelor, care nu au înțeles să-l conteste.
Ulterior, la data de 26.04.2005 a fost emis Ordinul nr.1601/5.04.2005 prin care a fost rectificat Ordinul nr.1601/5.04.2005 în sensul validării Hotărârii nr.1447/13.06.2002 pentru suma de 575.693.522 lei. Acest Ordin nu a fost comunicat reclamantelor până la data de 9.03.2007 astfel că excepția tardivității a fost soluționată corect de tribunal în raport de dispozițiile art.7 alin.4 din Legea nr.:.
În ceea ce privește plata actualizată a despăgubirilor curtea reține că această problemă de drept a fost soluționată definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. XXI/19.03.2007 urmare exercitării recursului în interesul legii de către Procurorul General al României. Potrivit dispozițiilor art.329 din Codul d e procedură civilă "Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe".
Prin această decizie s-a stabilit că " În aplicarea dispozițiilor art. 8 alin. (2) din Legea nr.:. privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la C la 7 septembrie 1940, republicată, precum și ale art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 286/2004, stabilesc:
Data stabilirii compensațiilor este aceea a emiterii hotărârii comisiei județene, respectiv a municipiului B, pentru aplicarea dispozițiilor Legii nr.:.
Validarea de către Cancelaria Primului-Ministru a hotărârilor comisiilor teritoriale, cu depășirea termenului de 60 de zile prevăzut în art. 7 alin. (3) din aceeași lege, atrage actualizarea întregii sume în raport cu indicele de creștere a prețurilor."
În pronunțarea acestei decizii s-a reținut că "potrivit reglementării cuprinse în art. 7 din Legea nr.:. comisiile județene și a municipiului B primesc, verifică și rezolvă cererile de acordare a compensațiilor, pronunțând, în termen de cel mult 6 luni de la primirea cererilor, hotărâri ce se comunică comisiei centrale, spre validare, precum și solicitantului, care poate face contestație la comisia centrală.
Atribuțiile comisiei centrale au fost preluate de Departamentul pentru aplicarea Legii nr.:. constituit în cadrul Cancelariei Primului-Ministru, în temeiul art. 1 și 2 din Normele metodologice pentru aplicarea Ordonanței Guvernului nr. 94/2004 privind reglementarea unor măsuri financiare, referitoare la măsuri de finalizare a aplicării Legii nr.:. privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la C la 7 septembrie 1940, republicată, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.643/2004. Ca urmare, între atribuțiile conferite acestui departament prin art. 4 din Norme este și aceea de a înainta propunerile de validare/invalidare a hotărârilor comisiilor județene și a municipiului B, în termenul stabilit de lege, către șeful Cancelariei Primului-Ministru, care va dispune prin ordin, precum și aceea de a propune reactualizarea despăgubirilor, la data emiterii ordinului de validare.
Ulterior, prin Hotărârea Guvernului nr. 361/2005 (modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 240/2006) a luat ființă, tot în cadrul Cancelariei Primului-Ministru, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, aceasta preluând atribuțiile Departamentului privind soluționarea contestațiilor împotriva hotărârilor comisiilor teritoriale de aplicare a Legii nr.:. analiza și validarea/invalidarea hotărârilor acele comisii.
Interpretarea literală și sistematică-logică a dispozițiilor art. 7 din Legea nr.:. în vederea stabilirii momentului de la care sunt datorate compensațiile, în raport cu regulile privind plata eșalonată instituite prin art. 8 alin. (2) din aceeași hotărâre, precum și cu cele cuprinse în art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 286/2004, impune să se considere că între operațiunile de "stabilire" și de "validare" a compensațiilor există o succesiune temporală și o evidentă diferență de conținut, determinate de raportul de condiționare dintre ele, caracterizat de efectul retroactiv, de consolidare, al validării asupra a ceea ce s-a stabilit inițial prin hotărârea comisiei.
În legătură cu efectuarea plății sumelor de bani reprezentând compensațiile acordate potrivit Legii nr.:. este de observat că, în temeiul art. 6 și 8 din aceeași lege, a fost adoptată Hotărârea Guvernului nr. 286/2004, în care s-a prevăzut, la art. 5, achitarea eșalonată, către beneficiari, a compensațiilor stabilite prin hotărârea Comisiei centrale, pe parcursul a 2 ani consecutivi, din care "40% în anul în care se face plata și 60% în anul următor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație în bugetul de stat", precizându-se, în final: "cota de 60% din cuantumul compensației, achitată în anul următor, se actualizează în condițiile Legii nr.:.".
Existența unei dispoziții de actualizare a sumelor numai pentru perioada ulterioară momentului validării lor de către Cancelaria Primului-Ministru impune să se considere că legiuitorul nu a socotit necesar să dea o reglementare similară și pentru intervalul cuprins între data stabilirii compensațiilor prin hotărâre adoptată de comisie și aceea a emiterii ordinului de validare, deoarece acest interval de timp a fost apreciat ca neglijabil față de cerința prevăzută la art. 7 alin. (3) din Legea nr.:. ca actul de validare să fie emis în cel mult 60 de zile de la data hotărârii comisiei.
În activitatea practică însă termenul de 60 de zile, indicat prin textul de lege menționat, nu a putut fi respectat, astfel că sumele stabilite prin rapoartele de evaluare nu au mai corespuns totdeauna, datorită evoluției prețurilor, valorii reale a bunurilor pentru care trebuiau acordate despăgubiri.
Or, principiul reparării integrale a prejudiciului, în spiritul căruia au fost elaborate normele prin care sunt reglementate compensațiile cuvenite persoanelor care au avut pierderi patrimoniale în urma aplicării prevederilor Tratatului d l Craiova din 7 septembrie 1940, impune ca, în momentul validării compensațiilor, sumele stabilite să corespundă valorii reale a bunurilor ce fac obiectul acestora.
De altfel, interpretarea de ansamblu a dispozițiilor legale emise în materie impune ca despăgubirile să corespundă, prin cuantumul lor, valorii reale a bunurilor din momentul efectuării plății.
Este de observat că, în conformitate cu prevederile Legii nr.:. au fost elaborate norme metodologice conținând criterii de evaluare și modalități concrete de stabilire a cuantumului compensațiilor, care conțin dispoziții menite să asigure repararea efectivă a prejudiciului cauzat, cu actualizarea prețurilor, potrivit principiului restitutio in integrum.
În acest sens, în art. 8 alin. (2) și în art. 21 din Hotărârea Guvernului nr. 753/1998 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr.:. privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la C la 7 septembrie 1970 s-a prevăzut obligativitatea actualizării cuantumului compensației și, respectiv, al despăgubirii, iar în art. 4 lit. g) din Normele metodologice pentru aplicarea Ordonanței Guvernului nr. 94/2004 privind reglementarea unor măsuri financiare, referitoare la măsuri de finalizare a aplicării Legii nr.:. s-a instituit atribuția Departamentului constituit ca structură în cadrul Cancelariei Primului-Ministru de a "propune reactualizarea despăgubirilor, conform prevederilor Legii nr.:. la data emiterii ordinului de validare", precizându-se apoi la art. 7 că "propunerea de validare sau invalidare transmisă șefului Cancelariei Primului-Ministru poate fi însoțită de propunerea de reactualizare a despăgubirilor, dacă aceasta este necesară".
Cum, prin conținutul și sensul lor, toate aceste prevederi nu pot viza decât ipoteza în care validarea și, implicit, plata compensațiilor au loc în alt an decât cel în care au fost stabilite de către comisie, este evident că trebuie să se considere reglementată legislativ obligativitatea actualizării sumelor ce reprezintă compensații stabilite prin hotărârile adoptate de comisiile instituite în temeiul Legii nr.:.
Față de această reglementare neîndoielnică, dată prin dispozițiile conținute în normele metodologice de aplicare a actelor normative adoptate succesiv, în materia acordării de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la 7 septembrie 1940, precum și de incidența principiului reparării integrale a prejudiciului, se impune ca art. 8 alin. (2) din Legea nr.:. să fie interpretat în sensul că data stabilirii compensației este aceea a emiterii hotărârii comisiei județene, respectiv a municipiului B, iar validarea de către Cancelaria Primului - Ministru a hotărârilor comisiilor teritoriale, cu depășirea termenului de 60 de zile prevăzut în art. 7 alin. (3) din aceeași lege, atrage actualizarea întregii sume în raport cu indicele de creștere a prețurilor."
Pentru considerentele mai sus arătate curtea apreciază că hotărârea tribunalului este legală iar recursul nefondat motiv pentru care în temeiul art.312 din Codul d e procedură civilă va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursulîn contencios administrativ declarat de recurenta pârâtă AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR - SERVICIUL PENTRU APLICAREA LEGII:. - cu sediul în B, Calea nr.202 sector 1, împotriva Sentinței civile nr. 95/18.01.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți - domiciliată în C,-, -.B,.2,.27, județ C, - cu domiciliul în B,-, -.2,.16, - domiciliată în C,-, județ C, - domiciliată în comuna, județul C și intimații pârâți DEPARTAMENTUL PENTRU APLICAREA LEGII DESPĂGUBIRILOR DIN CADRUL CANCELARIEI PRIMULUI MINISTRU și DIRECȚIA GENERALĂ ECONOMICĂ DIN CADRUL CANCELARIEI PRIMULUI MINISTRU - ambele cu sediul în B, Calea nr. 202, sector 1 și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - SERVICIUL JURIDIC - cu sediul în B,-, sector 5.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, astăzi, 25 iunie 2008.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - - - |
Grefier, - - |
jud. fond,
red.dec.jud. NC/3.07.2008
2 ex.
Președinte:Mihaela Davidencu ȘerbanJudecători:Mihaela Davidencu Șerban, Nastasia Cuculis, Elena Carina Gheorma
