Anulare act administrativ fiscal. Sentința 3654/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3654
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA DATA DE 3.11.2009
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Horațiu Pătrașcu
GREFIER - -
Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul CONSILIUL NAȚIONAL ARHIVELOR SECURITĂȚII în contradictoriu cu pârâtul, având ca obiect "acțiune în constatare".
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns reclamantul reprezentat de consilier juridic cu delegație la dosar, pârâtul reprezentat de avocat cu delegație la dosar - fila 34.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefiera de ședință care învederează faptul că prin serviciul registratură la data de 02.11.2009 pârâtul a depus întâmpinare.
Curtea comunică reprezentantei reclamantului un exemplar al întâmpinării.
Consilierul juridic al reclamantului depune la dosar delegație de reprezentare și solicită acordarea unui termen pentru a lua cunoștință de întâmpinare.
Față de conținutul întâmpinării, Curtea dispune lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a da posibilitatea reprezentantei reclamantului să ia cunoștință de întâmpinare.
La adoua strigare au răspuns, reclamantul reprezentat de consilier juridic cu delegație la dosar, pârâtul reprezentat de avocat cu delegație la dosar - fila 34.
Constatând că nu mai sunt cereri de formulat și nici probe de administrat, Curtea apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Consilierul juridic al reclamantului solicită ca în baza probelor administrate în cauză și pentru motivele de fapt și de drept detaliate în cererea de chemare în judecată, să se constate calitatea pârâtului de colaborator al securității conform art. 7 din OUG nr. 24/2008.
Apărătoarea pârâtului solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată pentru următoarele considerente: din cele arătate de reclamant, nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 2 din OUG 24/2008. Solicită să se constate că n-au fost încălcate nici dreptul la libertatea de exprimare și libertatea opiniilor prevăzute de dispozițiile constituționale, și nici dreptul la viața privată așa cum s-a susținut de CNSAS. Pârâtul în calitate de ofițer al Securității și MAI a avut atribuții de cercetare a faptelor încriminate de legea penală, iar activitatea sa a presupus executarea ordinelor și dispozițiilor primite de la șefii ierarhici cât și aplicarea legilor în vigoare. Pentru aceste motive și cele detaliate pe larg în întâmpinare, solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Curtea reține cauza pentru soluționare.
CURTEA:
Asupra cauzei civile de față constată că prin cererea înregistrată la Curtea de APEL BUCUREȘTI -Secția A VIII-A, Contencios Administrativ și Fiscal sub numărul - reclamantul CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII a chemat în judecată pe pârâtul solicitând să se constate calitatea de lucrător al Securității a pârâtului.
În motivarea, în fapt, a cererii reclamanta arată în esență că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.2 lit. a din OUG nr.24/2008, pârâtul având calitatea de ofițer, iar acțiunile sale în această calitate au încălcat dreptul de exprimare și libertatea opiniilor și dreptul la viață privată.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile OUG nr.24/2008, iar la data de 26.05.2009 a depus la dosarul cauzei Nota de constatare nr. S/DJ/124/02.02.2009 și o parte din actele care au stat la baza emiterii acesteia.
La data de 23.06.2009 reclamantul a depus toate actele care au stat la baza emiterii Notei de constatare.
Pârâtul a depus la dosarul cauzei întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că deși a activat ca ofițer de securitate și al MI, a avut atribuții de cercetare a faptelor incriminate de legea penală, din actele depuse la dosar rezultă că, în calitate de ofițer a executat ordinele și dispozițiile primite de la șefii ierarhici și aplicarea legilor în vigoare în domeniul specific de activitate, în cea mai mare parte a activității instrumentând dosare care aveau ca obiect stabilirea prejudiciilor datorate Statului prin activități de natură infracțională din domeniul comerțului exterior și de import-export de produse industriale și agricole și recuperarea prejudiciilor aduse economiei naționale.
Chiar prin instrumentarea cazului în primul dosar și prin aplicarea măsurii asigurătorii în cel de-al doilea nu a făcut altceva decât să aplice normele constituționale și de drept penal.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea apreciază acțiunea ca fiind întemeiată urmând a fi admisă ca atare, pentru următoarele considerente:
Potrivit art.2 lit. a din OUG nr.24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu modificări prin Legea nr. 293/2008, prinlucrător al Securității se înțelege orice persoană care, având calitatea de ofițer sau de subofițer al Securității sau al cu atribuții pe linie de Securitate, inclusiv ofițer acoperit, în perioada 1945 - 1989, desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului.
Așadar, prima condiție ce trebuie îndeplinită pentru a se constata că o persoană a avut calitatea de lucrător al Securității este aceea ca această persoană să fi avut calitateade ofițer sau de subofițer al Securității sau al cu atribuții pe linie de Securitate, inclusiv ofițer acoperit în perioada 1945 - 1989, iar a doua condiție vizează activitatea desfășurată, în sensul că, în perioada 1945 - 1989, desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului.
Toate aceste condiții trebuie să fie îndeplinite cumulativ, în speța de față, pârâtul, a avut gradele de căpitan anchetator penal de Securitate în cadrul Direcției Anchete Penale-B (1964) și respectiv, locotenent colonel, anchetator penal de Securitate în cadrul Direcției de Cercetări Penale (1974), fiind îndeplinită prima condiție.
În ceea ce privește cea de a doua condiție, aceea ca, în perioada 1945 - 1989, să fi desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului,Curtea reține că la dosarul cauzei se află acte de urmărire penală efectuate de către pârât, în calitate de anchetator penal de Securitate, astfel:
Ordonanță de luarea măsurilor asigurătorii din 13.06.1974, în dosarul de urmărire penală privind pe învinuitul G, față de care începuse urmărirea penală pentru săvârșirea infracțiunii de " refuzul înapoierii în țară", prevăzută de art.253 alin.1 din Codul penal;
Ordonanță de începere a procesului penal față de numitul, pentru săvârșirea infracțiunii de uneltire contra ordinii sociale, potrivit art.209 pct.2 din Codul penal, a emis Ordonanța de reținere din data de 09.07.1964, pe durată de 24 de ore și apoi ordonanță de reținere pe 5 zile, la 10.07.1964, a emis mandat de arestare preventivă din 09.07.1964, efectuând în același dosar și alte acte procedurale de urmărire penală, percheziție imobiliară, percheziție corporală, instituirea de sechestru asigurator, luarea de interogatoriu învinuitului, emițând și ordonanța de punere în învinuire.
Ulterior, numitul a fost condamnat la 4 ani închisoare și confiscarea totală a averii pentru săvârșirea infracțiunii de uneltire contra ordinii sociale, deoarece a redactat și expediat forurilor superioare de partid și de stat " 9 scrisori cu conținut dușmănos".
Susținerea că, deși pârâtul a activat ca ofițer de securitate și al MI, a avut atribuții de cercetare a faptelor incriminate de legea penală, în calitate de ofițer a executat ordinele și dispozițiile primite de la șefii ierarhici și aplicarea legilor în vigoare în domeniul specific de activitate, în cea mai mare parte instrumentarea de dosare care aveau ca obiect stabilirea prejudiciilor datorate Statului prin activități de natură infracțională din domeniul comerțului exterior și de import-export de produse industriale și agricole și recuperarea prejudiciilor aduse economiei naționale, nu poate fi reținută din două considerente esențiale:
Pe de o parte, efectuarea actelor de anchetă penală au fost făcute în calitate de anchetator penal de Securitate, după o procedură de anchetă penală specifică, iar cercetarea a avut ca obiect săvârșirea infracțiunilor: " refuzul înapoierii în țară", prevăzută de art.253 alin.1 din Codul penal și " uneltire contra ordinii sociale" prevăzută de art.209 alin.2 lit. c din Codul penal, infracțiuni care prin faptele incriminate, îngrădeau libertatea de exprimare și libertatea opiniilor, libertatea de circulație și dreptul la viață privată, reglementări care contraveneau tuturor reglementărilor internaționale.
Pe de altă parte, OUG nr.24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu modificări prin Legea nr. 293/2008, nu antrenează o răspundere penală sau de altă natură, pentru a se invoca eventual o cauză exoneratoare de răspundere determinată de ordinul superiorului sau obligația respectării legislației în vigoare, ci urmărește să se constate o situație de fapt referitoare la statutul unei persoane în raport cu fosta Securitate și faptele în materialitatea lor săvârșite în această calitate.
Cu alte cuvinte, Ordonanța urmărește a se constata dacă o persoană a avut calitatea de ofițer sau de subofițer al Securității sau al cu atribuții pe linie de Securitate, inclusiv ofițer acoperit în perioada 1945 - 1989, și dacă în perioada 1945 - 1989, desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului, fără să facă nici o distincție și fără să prevadă nici o excepție pentru situația în care prin instrumentarea și aplicarea măsurilor trebuia să aplice norme constituționale și de drept penal.
Nota de constatare S/DJ/124/02.02.2009 a fost întocmită de CNSAS, având în vedere prevederile art.1 alin.7 din OUG nr.24/2008 și calitatea pârâtului de ofițer care a contribuit la instrumentarea dosarului P 6128, și urmare a aprobării acesteia de către Colegiul CNSAS, potrivit art.8 alin.1 din Ordonanță, s-a dispus Direcției juridice introducerea unei acțiuni în constatare a calității de lucrător al Securității, în condițiile art.11 alin.1.
Prin urmare, instanța de judecată sesizată, urmare a aprobării Notei de constatare, analizând cererea în raport de ansamblul probator administrat în cauză, apreciază că CNSAS, în calitate de reclamant a făcut dovada susținerilor sale, astfel încât urmează să constate calitatea pârâtului de lucrător al Securității.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea formulată de reclamantul CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII cu sediul în B,--57, sector 3 în contradictoriu cu pârâtul cu domiciliul în mun. B,-,.29,.3,.48, sector 6.
Constată că pârâtului a avut calitatea de lucrător al Securității.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 03.11.2009.
PREȘEDINTE, GREFIER
Red. P/Dact. P/4ex.
Președinte:Horațiu PătrașcuJudecători:Horațiu Pătrașcu
