Anulare act administrativ fiscal. Decizia 383/2009. Curtea de Apel Constanta

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ Nr. 383/CA

Ședința publică din 19 octombrie 2009

Completul constituit din:

PREȘEDINTE: Revi Moga

JUDECĂTOR 2: Ecaterina Grigore

JUDECĂTOR 3: Elena Carina

Grefier -

Pe rol, judecarea recursului contencios administrativ și fiscal declarat de recurenta-reclamantăSC SRL- cu sediul în B, sector 6, Drumul, nr.66, -S6,.3,.9,.118, jud.C, în contradictoriu cu intimatul-pârât CONSILIUL JUDEȚEAN - cu sediul în T,-, jud.T, împotriva sentinței civile nr.2737/18.12.2008, pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-, având ca obiect anulare act administrativ.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 05.10.2009 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, când instanța, pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, în temeiul art.156 al.2 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea la data de 12.10.2009 și, având nevoie de timp pentru delibera, în temeiul art.260 al.1 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea la 19.10.2009, când a pronunțat următoarea decizie:

CURTEA

Asupra recursului contencios administrativ de față:

Prin cererea înregistrată sub nr.1147/28 martie 2005 la Tribunalul Tulcea, reclamanta SRL B, a chemat în judecată pe pârâtul Consiliul Județean T, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea rezilierii contractului de concesiune dispusă prin adresele 24/6394/14.09.2004, nr.1992/11.11.2004 și nr.8605/14.12.2004, obligarea pârâtei la continuarea contractului de concesiune nr.1/11.01.2001 și executarea obligațiilor asumate, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că între părți s-a încheiat contractul de concesiune nr.1/11.01.2001 în baza Legii nr.219/1998, potrivit căruia reclamanta a concesionat pe o durată de 30 de ani, dreptul de a folosi, în scop piscicol, suprafața de 737 ha. în schimbul căreia pârâta urma să încaseze o redevență anuală de 148.250.000 lei vechi, convenindu-se prin contract că neplata prețului concesiunii sau executarea cu întârziere va fi sancționată cu majorări de întârziere.

Totodată, s-a mai arătat că, suprafața concesionată nu a putut fi preluată imediat, deoarece bazinele piscicole ce ocupau 720 ha. din suprafața de 737 ha. ce făcea obiectul concesiunii, făcea obiectul unor litigii dintre și SRL C astfel că, prin sentința civilă nr.206/10.04.2001 a Tribunalului Tulcea, menținută prin decizia civilă nr.832/COM/11.09.2001 a Curții de Apel Constanța, s-a permis accesul reclamantei pe terenul concesionat.

S-a mai susținut că la data încheierii contractului de concesiune, 11.01.2001, și până la pătrunderea efectivă pe terenul concesionat, reclamanta și-a îndeplinit obligația de plată a redevenței, efectuând și investiții pe teren de 180.000 euro dar, ulterior, a încetat plata redevenței invocând o compensare a beneficiului nerealizat în perioada în care nu a avut folosința terenului concesionat, astfel că în mod nelegal, prin trei adrese concedentul a comunicat rezilierea contractului de concesiune ca urmare a neplății redevenței, fără a ține seama de principiul echilibrului financiar al concesiunii.

În dovedirea acțiunii, reclamanta a depus în copie următoarele înscrisuri: sentința civilă nr.206/10.04.2001 a Tribunalului Tulcea, decizia civilă nr.832/COM/11.09.2001, adresele privind comunicarea rezilierii concesiunii pentru neplata redevenței, contractul de asociere în participațiune nr.400/2001, procesul verbal din 5.11.2001, contractul de închiriere nr.201/19.04.2001, contractul de asociere nr.674/8.11.1999, actul adițional la acest contract, contractul de concesiune nr.1/11.01.2001.

Pârâtul Consiliul Județean Taf ormulat întâmpinare solicitând respingerea acțiunii motivat de faptul că rezilierea contractului de concesiune s-a datorat neplății redevenței datorate conform clauzelor contractuale, depunând în acest sens la dosar situația redevenței datorate și neachitată.

Reclamanta și-a completat cererea de chemare în judecată solicitând și compensarea redevenței pe care a plătit-o în perioada în care nu a avut folosința terenului cu redevența neachitată, pretinsă de pârât pentru perioada 2003 - 2004, oferind stingerea datoriei, invocându-se excepția de neexecutare a contractului.

În dovedirea acțiunii sale reclamanta a solicitat și efectuarea unei expertize contabile care să stabilească valoarea redevenței achitată, dacă aceasta a fost achitată doar pentru perioada în care reclamanta nu a avut folosința terenului său și perioada viitoare, dacă redevența achitată acoperă integral perioada de folosință a terenului până la reziliere, dacă reclamanta mai are de achitat redevență până în momentul rezilierii și în ce cuantum, dacă se compensează redevența achitată pentru 2001 - 2002 când nu a avut folosința terenului cu cea datorată pentru 2003 - 2004 și dacă reclamanta mai datorează pârâtei redevența.

Prin sentința civilă nr.43/13.01.2006 pronunțată de tribunalul Tulcea, acțiunea a fost respinsă ca nefondată.

Apelul declarat împotriva acestei hotărâri de către reclamantă, a fost respins prin decizia nr.193/COM/12.07.2006 a Curții de Apel Constanța - Secția comercială maritimă și fluvială și contencios administrativ și fiscal.

Împotriva acestei decizii, reclamanta SRL Bad eclarat recurs, iar prin decizia civilă nr.2977/5.10.2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția comercială, s-a admis excepția de necompetență materială a instanței comerciale. S-a admis recursul declarat de reclamantă, au fost casate decizia recurată nr.193/COM/12.07.2006 a Curții de Apel Constanța și sentința civilă nr.43/13.01.2006 a Tribunalului Tulcea și a fost trimisă cauza la Tribunalul Tulcea, pentru rejudecare pe fond ca instanță de contencios administrativ.

Pentru a se pronunța astfel, instanța de recurs a reținut că, în raport de natura contractului de concesiune, contract administrativ încheiat de o autoritate publică locală, soluționarea litigiilor legate de aplicarea și executarea contractului administrativ revine în competența generală a instanței de contencios administrativ, conform disp.art.2 lit.c din Legea nr.554/2004.

La Tribunalul Tulcea, cauza a fost înregistrată în rejudecare sub nr.3052/88/5.12.2007.

Reclamanta SRL Bas olicitat în dovedirea acțiunii proba cu înscrisuri, proba testimonială cu martorii și Masca și efectuarea unei expertize contabile care să identifice perioada în care s-a făcut punerea în posesie a terenului concesionat de către concedent, dacă redevența achitată în total de reclamantă acoperă integral perioada folosirii efective a terenului (de la preluarea efectivă și până la reziliere), să se indice dacă reclamanta mai are de achitat redevență până la data rezilierii contractului și, în caz afirmativ, să se indice perioada și cuantumul și să se stabilească dacă reclamanta mai datorează pârâtului redevență neachitată.

Prin sentința civilă nr. 2737/18.12.2008, Tribunalul Tulceaa respins acțiunea principală cu toate capetele de cerere și cererea completatoare, formulate de reclamanta C SRL B, în contradictoriu cu pârât CONSILIUL JUDEȚEAN T, ca nefondate.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că între părți s-a încheiat contractul de concesiune nr.1 privind concesionarea pe o perioadă de 30 de ani a suprafeței de 737 ha. identificată conform planului de situație anexă la contract, în schimbul căruia pârâtul urma să încaseze o redevență anuală de 184.250.000 lei vechi, redevență ce urma să fie actualizată anual cu indicele de inflație.

Pentru perioada ianuarie 2001-12.12.2001, reclamanta a achitat redevență în cuantum de 37.994,69 lei, deși nu a avut folosința terenului, însă, ulterior, deși a avut folosința acestuia reclamanta a sistat plata redevenței datorată în baza contractului de concesiune, din raportul de expertiză contabilă efectuat în cauză rezultând faptul că pentru anii 2001 - 2002 redevența facturată de concedent este de 44.266,43 lei, iar pentru anii 2003 - 2004 redevența facturată este de 51.582 lei, astfel încât și dacă ar opera compensarea între cele două perioade, reclamanta tot ar mai datora diferență de redevență neachitată.

În raport de această situație, pârâtul a făcut uz de prevederile art.14 lit.b din contractul de concesiune potrivit cu care concesionarul se obliga să achite la termenele prevăzute în contract cuantumul integral al fiecărei tranșe al prețului concesiune și de cap.VIII privitor la încetarea concesiunii - art.16 lit.b, conform cu care încetarea concesiunii înaintea termenului poate avea loc în cazul nerespectării obligațiilor contractuale de către concesionar, prin reziliere unilaterală de către concedent.

Adresele nr.24/6394/14.09.2004, nr.1991/11.11.2004 și nr.8605/14.12.2004 sunt emise de Președintele Consiliul Județean, reprezentantul autorității care a încheiat contractul de concesiune.

Impotriva acestei soluții a declarat recurs reclamanta C SRL B, pentru următoarele motive:

- instanța de fond nu s-a pronunțat motivat cu privire la prev.art.14 lit.b din contractul de concesiune și ale Cap.VIII privitor la încetarea concesiunii - art.16 lit.b, care a fost inserată în mod fraudulos, în sensul că în caietul de sarcini, pentru încheierea contractului de concesiune, nu era prevăzută această clauză abuzivă ce a condus la o poziție dominant în favoarea intimatei;

- hotărârea recurată nu a motivat caracterul de executant al Președintelui Consiliului Județean T, în sensul că nu a existat nici un mandat care să justifice emiterea adreselor de reziliere a căror anulare face obiectul cauzei, președintele exercitându-și atribuțiile în mod abuziv;

- expertiza financiar-contabilă nu cuprinde toate obiectivele fixate, sunt inadvertențe între cele două rapoarte de expertiză efectuate în 2007 și 2008.

In apărare, recurenta depune raportul de expertiză extrajudiciară întocmit de Euro Expert SRL.

Intimatul, prin întâmpinare, solicită respingerea recursului ca nefondat.

Verificând legalitatea și temeinicia sentinței recurate în raport cu criticile aduse, se constată că recursul este nefondat, din următoarele considerente:

Prin hotărârea recurată instanța de fond a reținut că reclamanta nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale, respectiv plata redevenței stabilită în contractul de concesiune, situație în care sunt incidente disp.art.16 pct.

Potrivit art.16 pct.b din contractul de concesiune, acesta încetează în cazul în care concesionarul nu-și respectă obligațiile contractuale.

Art.17 din contractul de concesiune arată că acest contract se reziliază de plin drept fără intervenția instanței, fiind suficientă o adresă scrisă prin care se aduc la cunoștință motivele care duc la rezilierea acestuia.

Clauzele contractuale au fost acceptate de ambele părți prin semnarea contractului de concesiune, inclusiv celor privind încetarea contractului înainte de termen și modalitatea realizării sale.

Faptul că acea clauză prevăzută la art.16-17 din contractul de concesiune nu ar fi fost prevăzută în caietul de sarcini ce a stat la baza licitației, nu are nici o relevanță, în condițiile în care părțile de comun acord au acceptat inserarea sa în contract.

Mai mult decât atât, art.28 din Legea nr.219/1998 privind regimul concesiunilor, în vigoare la data organizării licitației și încheierea contractului, permite inserarea și a altor clauze alături de cele din caietul de sarcini.

II.Prin adresa 24/6394/14.09.2009, Consiliul Județean T i-a comunicat recurentei rezilierea contractului de concesiune nr.1/11.01.2001, întrucât nu și-a onorat obligațiile contractuale (plata la termen a redevenței).

De asemenea, prin adresa nr.1992/11.11.2004, a fost convocată la 17.11.2004 la sediul intimatei în vederea deplasării la, pentru a preda suprafața de 736 ha.

Aceeași situație i-a fost recomunicată recurentei și prin adresa nr.8605/14.12.2004.

Adresele mai sus-menționate au fost emise de către intimatul Consiliul Județean T prin reprezentantul său legal - Președintele Consiliului Județean

Pentru emiterea acestor adrese nu este necesară adoptarea unei hotărâri de către Consiliul Județean T, autoritatea contractantă prin reprezentantul său fiind în măsură să urmărească modul de îndeplinire a obligațiilor contractuale.

In această situație, Consiliul Județean prin reprezentantul său a urmărit modul de executare a contractului de concesiune și a luat măsurile necesare, respectiv comunicarea rezilierii contractului de concesiune în virtutea atribuțiilor sale legale.

In atare situație, susținerea recurentei potrivit căreia președintele Consiliului Județean T și-a exercitat abuziv funcția, este neîntemeiată.

3.In legătură cu ultimul motiv, instanța reține următoarele:

Prin prima expertiză efectuată de exp., s-a arătat că redevența achitată de reclamantă nu acoperă integral perioada folosirii efective a terenului (fila 139, dosar nr.1147/2005 al Tribunalului Tulcea ).

Ulterior, același expert, ca urmare a răspunsului la obiecțiuni, și-a precizat punctul de vedere mai sus arătat cu privire la achitarea redevenței, dar și cu privire la sumele pe care le mai are de achitat recurenta cu titlu de redevență.

Intre cele două lucrări nu există nici o inadvertență, astfel cum greșit susține recurenta.

In ceea ce privește susținerea recurentei potrivit căreia expertiza nu a răspuns la toate obiectivele, instanța reține că este neîntemeiată, întrucât expertul a răspuns la obiectivele fixate de instanță, iar recurenta nu a avut de formulat nici o obiecțiune.

De altfel, prin lucrarea efectuată, expertul a concluzionat că recurenta nu a achitat redevența integral, aspect esențial în soluționarea cauzei.

Cât privește expertiza extrajudiciară depusă în cauză, aceasta nu are nici o valoare probatorie, fiind efectuată în afara procesului, fără ca partea adversă să-și poată exprima un punct de vedere.

Pentru considerentele sus-expuse, în baza art.312 Cod procedură civilă, instanța va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul contencios administrativ și fiscal declarat de recurenta-reclamantăSC SRL- cu sediul în B, sector 6, Drumul, nr.66, -S6,.3,.9,.118, jud.C, în contradictoriu cu intimatul-pârât CONSILIUL JUDEȚEAN - cu sediul în T,-, jud.T, împotriva sentinței civile nr.2737/18.12.2008, pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică, astăzi 19 octombrie 2009.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

-

Jud.fond:

Red.jud.-

18.11.2009

Tehnored.-gref.

2ex./11.12.2009

Președinte:Revi Moga
Judecători:Revi Moga, Ecaterina Grigore, Elena Carina

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Anulare act administrativ fiscal. Decizia 383/2009. Curtea de Apel Constanta