Anulare act administrativ fiscal. Decizia 385/2009. Curtea de Apel Timisoara
Comentarii |
|
ROMÂNIA OPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr- - 27.10.2009
DECIZIA CIVILĂ Nr. 385
Ședința publică din 12 Martie 2009
PREȘEDINTE: Adina Pokker
JUDECĂTOR 2: Claudia LIBER
JUDECĂTOR 3: Maria Cornelia Dascălu
GREFIER.- -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta recurentă împotriva sentinței civile nr. 828/CA/21.10.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-în contradictoriu cu pârâta intimată Autoritatea Națională Pentru Restituirea Proprietăților B având ca obiect anulare act administrativ LG. 9/1998.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamanta recurentă, lipsă fiind pârâta intimată.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată depusă la dosar prin serviciul de registratură al instanței la data de 06.03.2009, întâmpinare din partea pârâtei intimate, un exemplar comunicându-se reclamantei recurente, care nu solicită termen pentru a lua cunoștință de conținutul acesteia, arătând că nu mai are alte cereri de formulat.
Instanța invocă din oficiu excepția tardivității motivării recursului, acordând cuvântul atât asupra excepției cât și pe fondul cauzei.
Reclamanta recurentă arată că motivele de recurs au fost depuse în termen, personal de către aceasta, la Tribunalul Timiș solicitând astfel respingerea excepției, iar pe fond solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș la data de 26.05.2008 sub nr- reclamanta a chemat în judecată pe pârâta AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR- Serviciul pentru aplicarea Legii nr.9/1998 solicitând instanței pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună punerea în executare a sentinței civile nr. 403/CA pronunțată de Tribunalul Timiș la data de 07.05.2007 în dosarul nr- rămasă definitivă și irevocabilă, să plătească prima tranșă de 40% din totalul sumei cuvenite cu titlu de compensații potrivit Legii nr. 9/1998, să plătească daune cominatorii de 100 lei pe zi de întârziere de la data pronunțării hotărârii judecătorești și până la plata efectiva a sumei.
In motivarea acțiunii se arată că prin sentința civile nr. 403/CA pronunțata de Tribunalul Timiș la data de 07.05.2007 în dosarul nr- rămasa definitivă și irevocabilă s-a dispus obligarea pârâtei să modifice valoarea compensațiilor cu valoarea diferenței de teren reprezentând curte și gradină în suprafață de 2500 mp și prin actualizarea compensațiilor cu indicele de inflație, că, în urma pronunțării hotărârii judecătorești menționate, pârâta a emis decizia nr. 126/04.02.2008 prin care se validează hotărârea nr. 668 emisa de către Comisia pentru aplicarea legii nr. 9/1998 la data de 19.04.2004, dispunându-se plata de compensații actualizate în cuantum de 164.051,20 lei reclamantei.
Reclamanta a mai arătat că pârâta nu s-a conformat deciziei emise și implicit hotărârii judecătorești în sensul că nu a procedat la plata primei transe de 40% din suma cuvenită.
Prin sentința civilă nr. 828/21.10.2008 pronunțată în dosar nr-, Tribunalul Timișa respinge excepția inadmisibilității acțiunii și a respins acțiunea reclamantei prin mandatara în contradictoriu cu pârâta AUTORITATEA NAȚIONALA PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR - Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 9/1998,
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a constatat următoarele:
Reclamanta a solicitat prin cererea formulată pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună punerea în executare a sentinței civile nr. 403/CA pronunțată de Tribunalul Timiș la data de 07.05.2007 în dosarul nr-, rămasă definitivă și irevocabilă și obligarea pârâtei sa plătească prima tranșă de 40% din totalul sumei cuvenite cu titlu de compensații potrivit Legii nr. 9/1998, precum și daune cominatorii de 100 lei pe zi de întârziere de la data pronunțării hotărârii judecătorești și până la plata efectivă a sumei către reclamanta.
Potrivit dispozițiilor art. 8 din Legea nr. 554/2004, care reglementează obiectul unei acțiuni în contencios administrativ, persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit nici un răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și, eventual, reparații pentru daune morale. De asemenea, se poate adresa instanței de contencios administrativ și cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri, precum și prin refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim.
Tribunalul a constatat că prin sentința nr. 403/CA pronunțata de Tribunalul Timiș la data de 07.05.2007, în dosarul nr- rămasa definitivă și irevocabila, a fost admisă acțiunea reclamantei, pârâta în temeiul sentinței menționate emițând decizia nr. 126/04.02.2008, că prevederile art. 24 și 25 din Legea nr. 554/2004 nu sunt aplicabile în cauză, față de împrejurarea că aceste dispoziții vizează situația în care autoritatea pârâta nu se conformează unei sentințe judecătorești definitive și irevocabile în sensul de a executa prevederile sentinței în termen de 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a sentinței.
Prin urmare, tribunalul a constatat că pârâta s-a conformat dispozițiilor instanței de contencios administrativ, astfel cum au fost menționate în sentința civilă nr. 403/CA/07.05.2007, în sensul că a emis decizia nr. 126/04.02.2008 și că, punerea în executare a unei sentințe de contencios administrativ nu poate face obiectul unei acțiuni în contencios administrativ, singura cale deschisă reclamantei fiind aceea a executării silite, cu aplicarea sancțiunilor aferente acestei proceduri.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta prin mandatara sa, solicitând modificarea sentinței civile recurate, în sensul admiterii acțiunii.
În motivarea recursului, recurenta a arătat că pârâta, actualizând sumele de plată fără însă a efectua prima tranșă, a refuzat punerea în executare a sentinței civile nr. 403/CA/07.05.2007, fiind prejudiciată prin lipsa de folosință a sumei cuvenite și devalorizarea compensației stabilite în favoarea sa.
A mai arătat recurenta că în cauză sunt incidente dispozițiile Deciziei XXI/2007, pronunțată în recursul în interesul legii de Înalta Curte de Casație și Justiție, cuantumul sumelor stabilite în baza Legii nr. 9/1998 trebuind să corespundă valorii reale a bunurilor din momentul efectuării plății.
Intimata pârâtă Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului ca neîntemeiat.
La data de 12 martie 2009, din oficiu Curtea a invocat excepția nulității recursului pentru nemotivarea în termen a acestuia, astfel încât, în conformitate cu dispozițiile art. 137 alin. 1 Cod procedură civilă, excepția va fi analizată cu prioritate.
Potrivit dispozițiilor art. 303 Cod procedură civilă motivele de recurs se vor depune înăuntrul termenului de recurs, care potrivit dispozițiilor art. 301 Cod procedură civilă este de 15 zile de la comunicarea hotărârii atacate.
De asemenea, potrivit art. 306 aliniatele 1 și 2 Cod procedură civilă, recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazurilor când sunt incidente în cauză motive de ordine publică, care pot fi invocate și din oficiu de instanța de recurs.
În speța de față, aceste dispoziții imperative ale legii nu au fost respectate, termenul de recurs fiind împlinit la data de 06 noiembrie 2008, dată până la care trebuiau depuse și motivele de recurs. Or, recurenta a depus motivele recursului abia la data de 27 noiembrie 2008, cu depășirea termenului legal de 15 zile prevăzut de art. 301, coroborat cu art. 303 și art. 306 alin 1 și 2 Cod procedură civilă, astfel încât sancțiunea procedurală care intervine în această situație este nulitatea cererii.
Însă, chiar dacă această sancțiune nu ar fi intervenit, Curtea constată că hotărârea primei instanțe este legală și temeinică, Sentința Civilă nr. 403/CA/07.05.2007 pronunțată de Tribunalul Timiș la data de 07.05.2007 în dosarul nr- fiind deja executată de către pârâtă prin emiterea Deciziei nr.126/04.02.2008, decizie pe care se pare că reclamanta nu a atacat-o în instanță.
Actul care urmează a fi executat este prin urmare însăși Decizia nr.126/04.02.2008, însă pentru aceasta reclamanta recurentă trebuie să se adreseze în scris direcției generale a finanțelor publice în raza căreia își are domiciliu, potrivit dispozițiilor art. 8 din Legea nr.9/1998 și art. 38 din Normele metodologice aprobate prin HG nr.753/1998 și modificate prin HG.nr.475/2000. Potrivit actelor normative menționate, acestui organ fiscal îi revine obligația efectuării plății, iar nu pârâtei din prezenta cauză.
Întrucât în cauză nu s-au ivit motive de ordine publică, ce ar putea fi puse în discuția părților din oficiu, conform art. 306 aliniatul 2 Cod procedură civilă, instanța urmează să constate nulitatea recursului, în condițiile art. 306 aliniatul 1 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Constată nul recursul declarat de reclamanta împotriva Sentinței Civile nr.828/CA/21.10.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi,12.03. 2009
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - LIBER - - -
GREFIER
- -
Red. -20.03.2009
TehnoredM. -20.03.2009
SM/2 expl
Prima instanță - Tribunalul Timiș
Judecător -
Președinte:Adina PokkerJudecători:Adina Pokker, Claudia, Maria Cornelia Dascălu