Anulare act administrativ fiscal. Sentința 4177/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4177
Ședința publică de la 25 noiembrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Petrovici Cristina
Grefier - -
Pe rol pronunțarea asupra acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta REGIA AUTONOMĂ DE DISTRIBUIRE A ENERGIEI în contradictoriu cu pârâta AUTORITATEA NAȚIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI, în fond după casare.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică de la 4 noiembrie 2009, susținerile fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea cauzei la 11 noiembrie 2009, 18 noiembrie 2009 și apoi la 25 noiembrie 2009, când a pronunțat următoarea hotărâre:
CURTEA
Asupra actiunii in contencios administrativ de fata:
La data de 25.06.2009 sub nr. 5840/2 s-a inregistrat adresa ICCJ prin care a fost inaintat dosarul nr- deorece prin decizia civila nr. 1615/20.03.2009 a fost admis recursul formulat de parata ANRE impotriva sentintei civile nr. 2024/2.07.2008, s-a casat sentinta si a fost trimisa cauza spre rejudecare la aceeasi instanta.
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București - Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal, la 2.11.2007, reclamanta Regia Autonomă de Distribuție a Energiei -, a solicitat în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei - E, obligarea pârâtei să modifice art.2 al Deciziei nr.1464 din 28.09.2007, în sensul ca articolele rămase în divergență, respectiv art.11, art.12 alin.4 și art.13 alin.1, din Propunerea de contract de vânzare-cumpărare nr.1/2007, să rămână în formularea propusă de.
Prin sentinta civila nr. 2024/2.07.2008 a acestei instante s-a dmis acțiunea formulată de reclamanta Regia Autonomă de Distribuție a Energiei - în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei - E, s-a anulat art.2 al Deciziei nr.1464/28.09.2007 a Președintelui si a fost obligata pârâta să modifice art.2 al deciziei contestate, în sensul ca articolele rămase în divergența, respectiv art.11, art.12 alin.4, art.13 (1) alin.1 din Propunerea de contract de vânzare - cumpărare să rămână în formularea propusă de.
In decizia nr. 1615/20.03.2009 a ICCJ Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal s-a retinut ca hotararea atacata nu este motivata, nefiind analizate aprarile paratei.
S-a mai aratat ca la rejudecare instanta de fond trebuie sa aiba in vedere prevederile art. 161din legea nr. 554/2004 in sensul de a pune in discutia partilor si introducerea in cauza a - - ca parte a contractului de vanzare cumparare in raport de care a luat nastere divergenta solutionata prin decizia contestaa ce formeaza obiectul controlului judiciar.
Reclamanta a invocat in sustinerea cererii sale că după desfășurarea de negocieri s-a întocmit contractul de vânzare-cumpărare nr.1/2006 de către - B - și, contract având ca obiect vânzarea-cumpărarea energiei termice din sistemul de alimentare centralizată, astfel cum a fost reglementat prin decizia ANRE nr.4/2000.
Întrucât cu ocazia negocierilor s-au ivit divergențe privind unele clauze contractuale, s-a declanșat, potrivit Ordinului Președintelui ANRE nr.31 din 6.11.2002, procedura de soluționare a acestor neînțelegeri, pe parcursul acestora rămânând în divergență art.11, art.12 alin.4, și art.13 (1) alin.1, din propunerea de contract de vânzare-cumpărare a articolelor menționate.
Se arată că - B - a propus ca variantă de formulare a articolelor menționate art.11 "corespunzător tipului de tarif reglementat, vânzătorul va emite factură în prima zi lucrătoare a lunii de facturare, reprezentând contravaloarea a Jd in consumul de energie termică contractat în luna de facturare", art.12 alin.4: "vânzătorul emite factura de regularizare conform procesului verbal menționat la art.12 (3) în termen de 7 zile lucrătoare de la finele perioadei de facturare"; art.13 (1) alin.1 "cumpărătorul va achita în termen de 15 zile calendaristice de la data primirii, contravaloarea facturilor emise de vânzător, conform art.11, art.12 (4) și art.22".
Varianta de formulare a acelorași articole propuse de a fost următoarea: art.11 - se elimină, art.12 (4) "vânzătorul emite factura conform procesului verbal menționat la art.12 (3)"; art.13 (1) alin.1: "factura se emite cel mai târziu până la data de 15 lunii următoare celei în care prestația a fost efectuată. Cumpărătorul va achita în termen de 15 zile lucrătoare de la data primirii, contravaloarea facturilor emise de vânzător, conform art.12 (4). Data emiterii se înscrie pe factură. Termenul de scadență privind plata facturii se ia în calcul începând cu data primirii facturii".
Prin art.2 din Decizia nr.1464 din 29.09.2007, ANRE stabilit că articolele rămase în divergență rămân în varianta propusă de -, dispoziție apreciată de reclamantă ca fiind contrară dispozițiilor legii 325/2006, Legii 51/2006 și reglementărilor Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de utilități publice, întrucât, conform art.42 alin.9 din legea 51/2006, factura pentru serviciile furnizate sau prestate se emite cel mai târziu până la data de 15 lunii în care prestația a fost efectuată, iar utilizatorii serviciilor de utilități publice, persoane fizice sau juridice, sunt obligați să achite facturile reprezentând contravaloarea serviciilor furnizate sau prestate, în termenul de scadență de 15 zile lucrătoare de la data primirii facturilor; data emiterii facturii se înscrie pe factură; termenul de scadență privind plata facturii se ia în calcul începând cu data primirii facturii.
În consecință, varianta propusă de este cea care respectă aceste dispoziții legale, iar varianta propusă de - și dispusă de ANRE prin decizia contestată este de natură să creeze o pagubă însemnată reclamantei, întrucât aceasta este obligată să plătească contravaloarea a Jd in consumul de energie termică contractat în luna de facturare anticipat cu circa 15 zile înainte de expirarea lunii, iar, la rândul său, încasează de la beneficiari contravaloarea energiei termice furnizate la Ja lunii următoare celei în care furnizează.
Reclamanta a mai aratat că ANRE face referire la contractul cadru aprobat prin decizia Președintelui ANRE nr.4/2000, contract elaborat potrivit dispozițiilor OUG 63/1998 abrogată la acest moment. ANRE nu a stabilit un nou contract cadru conform normelor legale în vigoare, iar contractul cadru aprobat la 12.01.2000, nu a fost corelat cu dispozițiile legale ulterioare.
În consecință, se impunea ca dispozițiile menționate din contractul de vânzare-cumpărare nr.1/2007 să fie încheiate cu respectarea dispozițiilor art.42 din Legea 51/2006.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile Legii 13/2007, Legii 51/2006, Legea 325/2006.
Prin întâmpinare pârâta a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată, arătând că, potrivit dispozițiilor art.11 alin.1 și alin.2 lit.f din Legea 13/2007, ANRE stabilește conținutul contractului cadru de vânzare-cumpărare a energiei termice, contract care conține trei categorii de clauze: minimale sau obligatorii, opționale sau disponibile pentru negociere și clauze noi pe care părțile convin să le exprime în contract, cu rezerva de a nu contravenii clauzelor minimale.
In fond dupa casare nu au mai fost administrate alte probe.
La termenul din 4.11.2009 instanta a pus in discutia partilor necesitatea introducerii in cauza a - - conform dispozitiilor deciziei de casare si ale art. 161din legea contenciosului administrativ.
Reclamanta s-a opus introducerii in cauza in calitate de parata a societatii sus indicata.
Analizand actele si lucrarile dosarului instanta retine ca reclamanta Regia Autonomă de Distribuție a Energiei -, a solicitat în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei - E, obligarea pârâtei să modifice art.2 al Deciziei nr.1464 din 28.09.2007, în sensul ca articolele rămase în divergență, respectiv art.11, art.12 alin.4 și art.13 alin.1, din Propunerea de contract de vânzare-cumpărare nr.1/2007, să rămână în formularea propusă de.
Conform art. 161din legea nr. 554/2004 nstanța de contencios administrativ poate introduce în cauză,la cerere, organismele sociale interesate sau poate pune în discuție, din oficiu, necesitatea introducerii în cauză a acestora, precum și a altor subiecte de drept".
Prin urmare, instanta poate introduce in cauza o parte la cerere sau sa puna in discutie necesitatea introducerii in cauza a unor subiecte de drept.
Asa fiind fata de opozitia reclamantei exprimata expres la termenul din 4.11.2009, instanta nu poate introduce in cauza societatea cocontractanta parte a contractului la care se refera decizia contestata.
Instanta nu poate incalca principiul disponibilitatii in lipsa unei prevederi exprese legale care sa-i permita introducerea in cauza a unei parti si nu doar punerea in discutie a necesitatii introducerii sau introducerea la cerere.
Prin urmare va respinge ca inadmisibila actiunea reclamantei deoarece sanctiunea nechemarii in judecata a unei parti interesate sau afectate de un act administrativ contestat nu poate fi decat respingerea actiunii ca atare, fara analizarea cauzei pe fond.
Solutia se impune deoarece prin pozitia reclamantei instanta este in imposibilitate de a analiza pozitiile tuturor partilor la care se refera actul administrativ atacat, incalcand dreptul la aparare al cocontractantului nechemat in judecata si cel la un proces echitabil, asa cum s-a retinut in decizia de casare nr. 1615/20.03.2009.
Este o sanctiune similara cu aceea din materie civila, potrivit careia cererile de revendicare care nu sunt formulate de catre toti proprietarii sunt respinse ca inadmisibile.
S-a avut in vedere tocmai faptul ca instanta nu poate sa stabileasca anumite drepturi pentru o persoana desi se cunoaste faptul ca exista cel putin o alta persoana care poate pretinde aceleasi drepturi sau drepturi in legatura cu un anumit act si acea persoana nu este parte in proces, iar hotararea instantei are in mod cert efecte si asupra drepturilor acelei persoane care nu este parte in proces.
Prin urmare, in baza celor invocate si a art. 161din legea nr. 554/2004 va respinge cererea reclamantei de modificare a deciziei paratei nr. 1464/2007, art. 2 referitoare la articole din contractul de vanzare cumparare dintre reclamanta si - -, ca inadmisibila.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARESTE
Respinge acțiunea formulată de reclamanta REGIA AUTONOMĂ DE DISTRIBUIRE A ENERGIEI B, cu sediul în B,-, sector 3, în contradictoriu cu pârâta AUTORITATEA NAȚIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI, cu sediul în B,-, sector 2, ca inadmisibilă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astazi, 25.11.2009.
PRESEDINTE,
- - GREFIER,
- -
RED. JUD. CP (4 ex)
Președinte:Petrovici CristinaJudecători:Petrovici Cristina
