Anulare act administrativ fiscal. Decizia 433/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR- ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR.433
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 16.02.2009
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Păun Luiza Maria
JUDECĂTOR 2: Cosma Carmen Valeria
JUDECĂTOR - -
GREFIER
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de pârâta PRIMĂRIA SECTORULUI 5 împotriva sentinței civile nr.3384 din data de 03.12.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IX -a Contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul reclamant - PRIN MANDATAR COMISARIATUL PENTRU SOCIETATEA CIVILĂ.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimatul reclamant prin avocat cu delegație la dosar, lipsind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că intimatul reclamant a depus la dosar la data de 10.02.2009 întâmpinare.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Intimatul reclamant, prin apărător, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței recurate ca fiind temeinică și legală.
CURTEA,
Asupra recursului de față;
Din examinarea actelor și lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin sentința civila nr. 3384 din 03.12.2008 pronunțată în dosarul nr. 25207/3/CA/2002 Tribunalul București - Secția Contencios Administrativ și Fiscal a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul, prin mandatar Comisariatul pentru Societatea Civilă în contradictoriu cu pârâta Primăria Sectorului 5 B, anulat Dispoziția nr. 17007/12.03.2008 emisă de pârâtă și obligat pârâta să reintegreze reclamantul în funcția de director executiv al Direcției de Poliție Comunitară Sector 5, retroactiv cu începere din data de 12.03.2008, prin emiterea unei dispoziții de reintegrare.
Prin aceeași sentință, tribunalul obligat pârâta la plata către reclamant drepturilor salariale aferente funcției de director executiv, cuvenite pe perioada 12.03.2008 la zi și respins capătul de cerere privind cheltuielile de judecată.
Pentru se pronunța astfel, instanța de fond a reținut,în esență, că reclamantul nu este beneficiarul unei pensii pentru limita de vârstă, ci al unei pensii de serviciu militare de stat (neavând nici importanță aici că pensia fost stabilită pentru vechime completă, deoarece la stabilirea acesteia nu se are în vedere vechimea în muncă, ci vechimea în serviciu, iar în condițiile și tranșele minime de vechime sunt diferite față de sistemul public) și nici nu îndeplinește cumulativ condițiile de vârstă standard și stagiu minim de cotizare pentru pensionare.
Instanța de fond constatat că, la baza emiterii dispoziției atacate stat greșită interpretare a prev. art. 19 alin. 1 lit. d) din Legea nr. 188/1999, făcându-se confuzie între pensia militară de serviciu cu vechime în serviciu completă prevăzută de Decretul nr. 214/1977 și de Legea nr. 164/2001 și pensia pentru limită de vârstă prev. de art. 41 din Legea nr. 19/2000. În baza art. 18 din Legea nr. 554/2004 a apreciat că se impunea anularea actului nelegal, cu obligarea pârâtului să emită nouă dispoziție de reintegrare în funcție și repararea prejudiciului constând în drepturile salariale de care a fost lipsit.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Primăria Sectorului 5 criticând- ca nelegală și netemeinică.
În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta pârâtă arată că sentința atacată fost dată cu aplicarea greșită legii prin omisiunea de aplicare prev. Decretului nr. 214/1977 și OG nr. 7/1998, iar aceasta condus la aprecierea greșită că dispoziția de eliberare din funcție intimatului reclamant ar fi nelegală.
Recurenta pârâtă critică sentința atacată și pentru modul de apreciere raporturilor juridice dintre părțile între care s- purtat procesul.
Intimatul reclamant chemat în judecată Primăria Sectorului 5 B, instituție fără capacitate de folosință și invocat prin motivele de recurs excepția lipsei capacității sale de folosință cu consecința respingerii acțiunii ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsită de capacitate de folosință.
Susține că, din considerentele și dispozitivul hotărârii atacate nu rezultă cu cine dorit reclamantul să se judece, cu referire la Primăria Sectorului 5 B sau cu Primarul Sectorului 5 B, astfel că instanța interpretat greșit actul juridic dedus judecății.
Examinând motivele de recurs, în raport de disp. art. 304 pct. 8, 9 și art.3041Cod procedură civilă, Curtea constată că recursul este fondat pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare:
Prin cererea introductivă de instanță, reclamantul contestat Dispoziția nr. 17007/12.03.2008 emisă de Primarul Sectorului 5
Deși intimatul reclamant chemat în judecată Primăria Sectorului 5 B, structură funcțională care este constituită conform art. 77 din Legea nr. 215/2001 republicată, din primar, viceprimar, secretarul unității administrativ teritoriale și aparatul de specialitate al primarului cu atribuții de aducere la îndeplinire hotărârilor consiliului local, dispozițiilor primarului și problemelor curente ale colectivității, instanța de fond conform rolului său activ, reglementat de art. 129 Cod procedură civilă și în raport de disp. art. 161din Legea nr. 554/2004 avea obligația să pună în discuția părților introducerea în cauză emitentului actului contestat.
Aceasta deoarece nu se poate face confuzie între noțiunile de primar și primărie.
Primarul reprezintă autoritatea executivă unității administrativ teritoriale, iar primăria aduce la îndeplinire printre alte atribuții și dispozițiile primarului.
Prin sentința atacată cu recurs instanța de fond anulat un act emis de primar fără ca acțiunea să se judece în contradictoriu cu emitentul actului.
Mai mult, instanța obligat structura funcțională Primăria sectorului 5 să- reintegreze pe reclamant și să emită nouă dispoziție deși, un astfel de act nu poate fi emis decât exclusiv de către primar, iar sentința, astfel pronunțată, nu este opozabilă primarului.
Potrivit art. 63 lit. e) din Legea nr. 215/2001 republicată, doar primarul "numește, sancționează și dispune suspendarea, modificarea și încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz, raporturilor de muncă, în condițiile legii, pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate, precum și pentru conducătorii instituțiilor și serviciilor publice de interes local", și în nici un caz aceste atribuții nu pot fi transferate primăriei.
Întrucât, dispozitivul unei hotărâri de obligare trebuie să fie clar, fără echivoc, iar în cauză nu s-au clarificat părțile din raportul juridic dedus judecății, pentru considerentele reținute anterior, în temeiul art. 3041și art. 312 Cod procedură civilă, Curtea va admite recursul, va casa sentința civilă atacată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Față de această rezolvare dată recursului, celelalte motive de recurs vor fi analizate de instanța de fond sub forma unor apărări în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurenta pârâtă PRIMĂRIA SECTORULUI 5 împotriva sentinței civile nr.3384 din data de 03.12.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IX -a Contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul reclamant - PRIN MANDATAR COMISARIATUL PENTRU SOCIETATEA CIVILĂ.
Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 16.02.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.
Tehnored.CB
2 ex.
09.03.2009
Tribunalul București - 9
Judecător fond:
Președinte:Păun Luiza MariaJudecători:Păun Luiza Maria, Cosma Carmen Valeria
