Anulare act administrativ fiscal. Decizia 4494/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 4494
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE - 2009
COMPLETUL DIN:
PREȘEDINTE: Carmen Ilie
JUDECĂTOR 2: Sanda Lungu
JUDECĂTOR 3: Costinel Moțîrlichie
GREFIER -- -
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta Direcția Generală a Finanțelor G, împotriva sentinței numărul 754 din data de 11 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns consilier juridic pentru recurenta pârâtă Direcția Generală a Finanțelor G și avocat pentru intimata reclamantă - SRL.
Procedura legal îndeplinită.
Constatând cauza în stare de judecată s-a acordat cuvântul părților prezente pentru a pune concluzii;
Consilier juridic pentru recurenta pârâtă Direcția Generală a Finanțelor G, solicită admiterea recursului, casarea sentinței și pe fond respingerea cererii de chemare în judecată.
Avocat pentru intimata reclamantă - SRL, respingerea recursului și menținerea sentinței recurate ca fiind legală și temeinică, conform motivelor expuse pe larg în întâmpinarea depusă la dosar, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Prin sentința nr. 754 din data de 11 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj -Secția contencios administrativ și fiscal admis în parte acțiunea în anulare formulată de reclamanta L, a fost anulată decizia nr. 73 din 08.10.2008 emisă de pârâtă DGFP G și a obligat pârâta să se pronunțe pe fondul contestației reclamantei ce vizează raportul de inspecție fiscală nr. 4648 din 18.08.2008 și as deciziei de impunere nr. 876 din 19.08.2008.
In motivarea instanța a reținut că reprezentanții pârâtei s-au deplasat la sediul reclamantei și au efectuat o inspecție fiscală ce s-a finalizat prin emiterea raportului de inspecție fiscală nr. 4648 din 18.08.2008 și așa cum s-a reținut prin încheierea din 18 februarie 2009, agentul economic a contestat în procedura administrativă atât raportul de inspecție fiscală cât și decizia de impunere nr. 876 din 18.08.2008, însă pârâta nu s-a pronunțat pe fond, susținând că este incident art. 213 al. 5 din OG 92/2003, respingând contestația ca inadmisibilă.
Conform disp. art. 209 pct.1Cod pr. fiscală, contestațiile formulate împotriva deciziilor de impunere, a actelor administrativ fiscale asimilate deciziilor de impunere, a titlurilor de creanță prind datoria vamală, se soluționează de organele fiscale emitente.
Decizia emisă în soluționarea contestației trebuie să cuprindă în mod obligatoriu tot ce este prevăzut în art. 211Cod pr. fiscală, soluțiile asupra contestațiilor fiind prevăzute în disp. art213, acestea putând fi admiterea în totalitate sau în parte, respingerea sau suspendarea soluționării cauzei prevăzută de art. 214.
Art. 217 prevede că respingerea contestației poate fi pronunțată pentru neîndeplinirea condițiilor procedurale, în această situație neanalizându-se cauza pe fond, însă ea nu poate fi respinsă dacă poartă denumire greșită.
Ceea ce a susținut pârâta, că nu s-a contestat decizia de impunere nu corespunde realității și de altfel acest aspect a fost lămurit prin încheierea din 18 februarie 2009 așa încât, soluția de respingerea ca inadmisibilă a contestației în procedura administrativă este nelegală.
Împotriva sentinței primei instanțe a declarat recurs pârâta Direcția Generală a Finanțelor G la data de 17.04.2009, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare s-a arătat că prin contestația înregistrată la DGFP G sub nr.40062/08.09.2008 completată ulterior prin adresa nr.41111/16.09.2008, societatea a contestat doar raportul de inspecție fiscală nr.4648/18.08.2008,
Au fost invocate dispozițiile legale aplicabile.
S-a mai arătat că în ce privește contestația formulată împotriva decizie de impune, aceasta este inadmisibilă deoarece acest act nu a fost contestat și la organul de soluționare a contestațiilor, conform dispozițiilor art. 205 . Și din OG92/2003
În drept au fost invocate dispozițiile art.3041Cod procedură civilă și dispozițiile art.20 din Legea 554/2004.
La 31 iulie 2009, intimatul reclamant - SRL Tg.Cărbunești a depus la dosar întâmpinare, solicitând respingerea recursului, apreciind că hotărârea instanței de fond este legală și temeinică.
Analizând cauza, prin prisma criticilor formulate, Curtea apreciază recursul nefondat pentru următoarele considerente:
La data de 08.09.2009, reclamantul - SRL a depus la sediul pârâtei DGFP G contestație la raportul de inspecție fiscală nr.4648/18.09.2008.
Ca urmare a solicitării Direcției, formulată la 09.09.2008, în sensul precizării de către societatea contestatoare a întinderii contestației, respectiv dacă se contestă și decizia de impunere nr.876 din 18.08.2008 contestatoarea, fără a face o referire expresă la titlul de creanță, precizează numai sumele ce înțelege să le conteste, respectiv majorarea de întârziere de 11248 lei, impozitul pe profit de 42980 lei și majorarea de întârziere de 7957 lei.
Toate aceste sume sunt detaliate atât în raportul de inspecție fiscală(deja contestat), cât și în decizia de impunere nr. 876 din 19.08.2008(filele 59,60 dosar fond),astfel încât cea de-a II-a contestație depusă ca răspuns la adresa nr.40062/09.04.2008 a DGFP G nu poate semnifica decât faptul că - SRL a înțeles să conteste și decizia de impunere.
Chiar dacă nu este precizat expres titlul de creanță, din cuprinsul contestației se poate deduce faptul că s-a contestat decizia de impunere astfel încât hotărârea instanței de fond apare ca temeinică.
Pentru aceste considerente, recursul pârâtei DGFP G, va fi respins în baza art.312 Cod procedură civilă ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de pârâta Direcția Generală a Finanțelor G, împotriva sentinței numărul 754 din data de 11 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 04 2009
Președinte, | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red,Jud.
Tehnoredact. 03 decembrie 2009
Jud.fond.
Președinte:Carmen IlieJudecători:Carmen Ilie, Sanda Lungu, Costinel Moțîrlichie
