Anulare act administrativ fiscal. Decizia 4596/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 4596
Ședința publică de la 5 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Carmina Mitru Judecător
-- - - Judecător
-- - - Judecător
Grefier -
XXXX
Pe rol rezultatul dezbaterilor din ședința publică de la 29 octombrie 2009, privind recursul declarat de reclamanta - D - C Prin Reprezent G, împotriva sentinței nr. 701 din data de 31 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile din ședința publică de la 29 octombrie 2009, au fost consemnate într-o încheiere separată, care face parte integrantă din prezenta.
INSTANȚA
Asupra recursului de față,
Prin sentința nr. 701 din data de 31 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul - D -, în contradictoriu cu pârâtul PRIMARUL MUNICIPIULUI C-DIRECTIA TAXE ȘI IMPOZITE.
A anulat în parte raportul de inspecție fiscală și Decizia de impunere nr. 36908/06.03.2008 emise de Direcția Impozite și Taxe din cadrul Primăriei C și Dispoziția nr. 46352/22.04.2008 emisă de Primarul Mun. C, în ce privește impozitul pe teren, majorările și penalitățile aferente, urmând să se rețină pentru perioada 01.01.2004-01.08.2006, impozit pe teren-34.311,67 lei, majorări-30.508,83 lei și penalități-753,01 lei, iar pentru impozitul pe teren aferent anului 2003, majorări în cuantum de 14.778,65 lei.
S-a respins cererea privind anularea Referatului nr. 40453/11.04.2008 întocmit de Direcția Impozite și Taxe din cadrul Primăriei
A obligat pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 300 lei, cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că prin raportul de inspecție fiscală nr. 36.908/06.03.2008 întocmit de Direcția Impozite și Taxe din cadrul Primăriei C organele de control au constatat o diferență de impozit pe clădiri datorat de 337.353 lei ca urmare a faptului că societatea la data de 31.12.2006, pentru anul 2007, nu a efectuat reevaluarea patrimoniului ceea ce impune aplicarea unei cote de impozitare de 7% stabilită prin 466/2007 care se majorează 20% aplicată la valoarea de inventar a clădirilor înregistrată în contabilitate.
În privința impozitului pe teren s-a constatat că societatea a declarat în mod eronat suprafețele de teren prin declarațiile obligatorii la 31 ianuarie înregistrate la organul fiscal pe perioada verificată.
În urma verificării documentelor ce atestă proprietatea, a măsurătorilor cadastrale și a documentelor din care rezultă suprafața ocupată de construcții s-au stabilit diferențe în sumă de 53.801,90 lei și accesorii formate din majorări în sumă de 41.334,63 lei și penalități în sumă de 2.481,17 lei pentru suprafața supusă impozitării declarată de agentul economic în zona B, respectiv diferențe în sumă de 18.895,70 lei și accesorii formate din majorări în sumă de 14.481,55 lei și penalități în sumă de 865,55 lei pentru terenul societății supus impozitării în zona
În baza acestui raport de inspecție fiscală Direcția Impozite și Taxe din cadrul Primăriei Cae mis decizia de impunere nr. 36.908/06.03.2008.
Împotriva celor două acte administrativ fiscale reclamanta a formulat contestație ce a fost respinsă de Primarul Municipiului C ca neîntemeiată.
Din raportul de expertiză tehnică întocmit în cauză și răspunsul al obiecțiunile formulate de părți, instanța a reținut că reevaluarea cea mai apropiată de anul fiscal 2002 clădirilor proprietatea reclamantei a avut loc la data de 31.12.2003 în baza HG1553/2004, cuantumul impozitului pe clădiri în anul 2007 fiind de 44.340 lei, iar cuantumul impozitului pe teren datorat pentru perioada 01.01.2004-01.08.2006 este de 34311,67 lei la care se adaugă majorări în valoare de 30.482,83 lei și penalități în valoare de 753,01 lei.
În privința majorărilor aferente impozitului pe teren stabilit în plus pentru anul 2003, din concluziile aceluiași raport de expertiză instanța a reținut că acestea sunt în cuantum de 14.778,56 lei.
De asemenea, instanța a reținut că nu există un punct de vedere unitar al celor doi experți - expertul desemnat de instanță și expertul asistent, cu privire la valoarea de inventar a clădirilor ce trebuie avută în vedere la determinarea impozitului pe clădiri pentru anul 2007 și implicit cu privire la cuantumul impozitului pe clădiri datorat, ca urmare a unei interpretări eronate a dispozițiilor legale aplicabile de către expertul principal.
În raport de cele reținute anterior instanța a constatat că acțiunea este întemeiată în parte. Astfel, în ce privește impozitul pe clădiri, potrivit art. 253 alin 6 din Codul fiscal, în cazul unei clădiri care nu a fost reevaluată în ultimii trei ani fiscali de referință, cota impozitului pe clădiri se stabilește de consiliul local/Consiliul General al Mun. B între 5% și 10% și se va aplica la valoarea de inventar a clădirii înregistrată în contabilitatea persoanelor juridice, până la sfârșitul lunii în care s-a efectuat prima reevaluare.
Potrivit pct. 52 alin 1 lit. e din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, " prin sintagma valoarea de inventar a clădirii, în scopul determinării impozitului pe clădiri se înțelege valoarea de intrare a clădirii în patrimoniu, înregistrată în contabilitatea proprietarului cădirii și care, după caz, poate fi:valoarea rezultată în urma reevaluării, pentru clădirile reevaluate în baza unei dispoziții legale", iar potrivit pct. 55 lit. a din același act normativ, " în cazul contribuabililor care nu au efectuat nicio reevaluare a clădirilor în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referință, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei stabilite potrivit prevederilor pct. 54 alin 1 asupra valorii de inventar".
În speța de față, s-a apreciat că prima reevaluare a clădirilor reclamantei a avut loc la data de 31.12.2003.
Prima instanță și-a însușit opinia separată a expertului asistent, în sensul că, începând cu luna decembrie 2003 valoarea de inventar a clădirilor înregistrate în contabilitatea reclamantei este valoarea inițială de inventar a clădirii - 527.856,48 la care se adaugă valoarea obținută prin reevaluare - 3.513.235,52 rezultând o valoare de inventar de 4.040.992 lei la care organele de control au aplicat în mod corect pentru anul 2007 cota de impozitare de 7% majorată cu 20% potrivit dispozițiilor 466/2006.
Instanța nu a putut reține susținerile reclamantei și opinia expertului principal referitoare la faptul că valoarea e trebuia avută în vedere la stabilirea impozitului pe clădiri pentru anul 2007 era valoarea inițială de inventar a clădirii, apreciind că o asemenea interpretare este contrazisă de dispozițiile legale citate anterior care stabilesc cu claritate modul de determinare a valorii de inventar avute în vedere.
Ca atare, instanța a reținut că, în privința cuantumului și modului de stabilire a impozitului pe clădiri datorat de reclamantă prin actele administrativ fiscale contestate, criticile reclamantei nu sunt fondate, organele fiscale conformându-se întocmai dispozițiilor legale incidente.
În ce privește însă impozitul pe terenuri pentru perioada 2004-01.08.2006 și majorările de întârziere aferente impozitului pe teren pentru anul 2003, având în vedere că așa cum rezultă din concluziile ambilor experți desemnați în cauză și recunoaște expres chiar Primarul Mun. C prin concluziile scrise formulate la calculul acestora s-a strecurat o eroare determinată de declararea inexactă a suprafețelor de teren deținute de societate în perioada verificată, instanța a constatat fondate criticile formulate de reclamantă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs recurenta reclamantă - D - C, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea cererii de recurs, s-a susținut că sentința atacată a fost pronunțată cu aplicarea greșită a legii.
S-a precizat că instanța de fond nu a avut în vedere prevederile art.253 al.6 lit.b din Codul Fiscal, iar în motivarea sentinței a ignorat acest text legal, deși expertul principal în cuprinsul raportului de expertiză face trimitere la aceste dispoziții legale.
S-a mai arătat că textul de lege stabilește fără echivoc că valoarea reevaluată a clădirilor devine valoare de inventar începând cu data de întâi ale lunii următoare celei în care se face reevaluarea.
Recurenta a mai precizat că în mod nelegal instanța de fond a extins aplicarea cotei majorate la alte valori decât valoarea de inventar a clădirilor.
Intimatul pârât Primarul Municipiului C-Direcția de Impozite și Taxe nu a formulat întâmpinare la cererea de recurs.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței atacate prin prisma motivelor invocate, dar și din oficiu în raport de dispozițiile art.3041Civ. Curtea apreciază prezentul recurs ca fiind întemeiat pentru următoarele considerente.
Recurenta reclamantă a criticat sentința instanței de fond sub aspectul soluționării cererii având ca obiect modul de calcul al impozitului pe clădiri și al accesoriilor aferente acestuia.
Prin raportul de inspecție fiscală nr.36908/06.03.2008 întocmit de Direcția Impozite și Taxe din cadrul Primăriei C organele de control au stabilit o diferență de impozit pe clădiri datorat de - lei din care - lei debit și 67363 lei majorări aferente ca urmare a faptului că societatea reclamantă la data de 31.12.2006, pentru anul 2007 nu a făcut reevaluarea patrimoniului ceea ce impune aplicarea unei cote de impozitare de 7% stabilită prin HCL nr.466/2007 care se majorează cu 20%, aplicată la valoarea de inventar a clădirilor înregistrată în contabilitate.
Expertiza contabilă efectuată în cauză a procedat la stabilirea datei în care s-a făcut reevaluarea patrimoniului în vederea stabilirii valorii de inventar a clădirilor la care se aplică cota majorată de impozitare pentru stabilirea cuantumului impozitului pe clădiri datorat de - D - C în anul 2007.
A arătat expertul contabil că reevaluarea patrimoniului s-a făcut la data de 31.12.2003 în baza HG nr.1553/2004. Expertul a concluzionat că valoarea clădirilor înregistrate în contabilitate este de 527.856,48 lei pentru anul 2003 și că începând cu data de 01.01.2004 valoarea de inventar a clădirilor ce au fost supuse reevaluării și care apar înregistrate în contabilitate este de 4.040 992 lei. Expertul a mai arătat că pentru anul 2007, valoarea de inventar pentru persoanele juridice care nu au efectuat reevaluarea în ultimii 3 ani, anterior anului de referință 2007, este valoarea de 527.856,48 lei, valoare de inventar înregistrată în patrimoniul societății, până la sfârșitul lunii în care s-a făcut prima reevaluare 31.12.2003 și asupra cărora se aplică cota de impozit majorată 8,4%. S-a mai statuat de către același expert contabil că în anul 2007, cuantumul impozitului pe clădiri este de 44.340 lei, iar plățile efectuate sunt de 66.610 lei.
În privința impozitului pe clădiri art.253 alin.6 din Codul fiscal prevede că în cazul unei clădiri care nu a fost reevaluată în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referință, cota impozitului pe clădiri se stabilește de Consiliul Local între 5% și 10% și se aplică la valoarea de inventar a clădirii înregistrată în contabilitatea persoanelor juridice, până la sfârșitul lunii în care s-a făcut prima reevaluare.
La pct.54(1) al Titlului IX din HG nr.84/2005 se prevede că "Impozitul pe clădiri datorat de persoanele juridice care nu au efectuat reevaluarea în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referință se calculează pe baza cotei stabilite între 5% și 10% care se aplică la valoarea de inventar a clădirii înregistrată în contabilitatea persoanelor juridice, până la sfârșitul lunii în care s-a făcut prima reevaluare. Prin prima reevaluare se înțelege cea mai apropiată de anul fiscal 2002".
Potrivit pct.55 din Normele de aplicare a Codului fiscal, pentru executarea prevederilor art.253 alin.6 se au în vedere următoarele:
a) "în cazul contribuabililor care nu au efectuat nicio reevaluare a clădirilor în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referință, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei stabilite potrivit pct.54 alin.1 asupra valorii de inventar a clădirii;
b) începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care în evidența contabilă s-a înregistrat valoarea rezultată în urma reevaluării, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei stabilite potrivit prevederilor pct.53 asupra valorii de inventar a clădirii"
În concluzie, având în vedere opinia expertului principal precum și prevederile legale anterior citate, Curtea constată că în privința cuantumului și modului de stabilire a impozitului pe clădiri, atât organele fiscale cât și prima instanță de fond au făcut o interpretare eronată a dispozițiilor legale care definesc modul de determinare a "valorii de inventar".
Potrivit prevederilor legale enunțate mai sus, valoarea reevaluată a clădirilor devine valoare de inventar începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care se face reevaluarea. Prin urmare valoarea de inventar a clădirilor nu se modifică la data înregistrării reevaluării ci în luna următoare, astfel cum în mod corect s-a stabilit și de către expertiza contabilă efectuată în cauză.
În consecință, pentru considerentele anterior expuse, constatând că în speță este incident motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 civ.Cod Penal, Curtea va admite recursul, în temeiul art.312 alin.3 din civ.Cod Penal, va modifica în parte sentința în sensul anulării parțiale a actelor administrativ fiscale contestate pentru suma de - lei impozit pe clădiri și de 67363 lei, majorări aferente acestei sume. Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite recursul declarat de recurenta reclamantă - D - C prin reprezentant G, împotriva sentinței nr. 701 din data de 31 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul pârât Primarul Municipiului C-Direcția Taxe și Impozite.
Modifică în parte sentința în sensul că anulează parțial raportul de inspecție fiscală, decizia de impunere nr. 36908/06.03.2008 emise de Direcția Impozite și Taxe din cadrul Primăriei Municipiului C și dispoziția nr. 46352/22.04.2008 emisă de Primarul Municipiului C pentru suma de 269 990 lei reprezentând impozit pe clădiri și de 67 363 lei reprezentând majorări aferente acestei sume.
Menține celelalte dispoziției ale sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 5 2009
PREȘEDINTE: Carmina Mitru - - | JUDECĂTOR 2: Magdalena Fănuță - - | JUDECĂTOR 3: Teodora Bănescu - - |
Grefier, |
Red.
2ex./ 27 2009
Jud.fond.
Președinte:Carmina MitruJudecători:Carmina Mitru, Magdalena Fănuță, Teodora Bănescu
