Anulare act administrativ fiscal. Decizia 466/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA Nr. 466/CA
Ședința publică de la 17 iulie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Leocadia Roșculeț
JUDECĂTOR 2: Violeta Elena Pinte
Judecător: I - -
Grefier:
Pe rol fiind judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe recurenta - Central SA,cu sediul în I,-, județul I, prin lichidator Societatea Civilă Profesioanlă Lichidator 2003, în contradictoriu cu intimații: Consiliul Județean I și Județul I- reprezentat prin președintele Consiliului Județean I, având ca obiect - anulare act administrativ, recurs împotriva sentinței numărul 241/CA/13.03.2009 a Tribunalului Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din 13 iulie 2009, susținerile părților fiind cuprinse în încheierea din acea zi, parte integrantă din prezenta decizie, când, din lipsă de timp pentru deliberare și pentru a se da posibilitatea părților de a depune concluzii scrise, s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, 17 iulie 2009.
În termenul de pronunțare reprezentanta intimaților a depus copia sentinței civile nr.7498/29 mai 2009.
După deliberare;
CURTEA DE APEL:
Asupra recursului de față.
Prin sentința civilă nr. 241/ca/13.03.2009 Tribunalul Iașia respins excepția lipsei calității procesuale active și excepția lipsei calității procesuale pasive, unite cu fondul cauzei în ședința publică din data de 06.03.2009, ca neîntemeiate.
A respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta - CENTRAL SA, prin administrator judiciar "Lichidator 2003" în contradictoriu cu pârâții Consiliul Județean I și unitatea administrativ-teritorială jud. I, prin președintele CJ-I, ca neîntemeiată.
În motivarea sentinței reține tribunalul că nu este întemeiată excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, actul administrativ ale cărui efecte se solicită a fi suspendate vizând-o pe aceasta, ea justificând aparent o vătămare de natură a-i da posibilitatea de a se adresa instanței de control administrativ.
Nici excepția lipsei calității procesuale pasive a unității administrativ teritoriale nu a fost găsită ca întemeiată, având în vedere prevederile art. 1 din Dispoziția 39/15.01.2009, prin care însuși emitentul actului generează o confuzie cu privire la competență în emiterea acestuia.
În ceea ce privește fondul cauzei se constată că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile impuse de art.14 alin.1 din Legea nr.554/2004
) cazul bine justificat.
Legiuitorul definește în art.2 alin.1 lit. din Legea nr.554/2004 noțiunea decazuri bine justificate- împrejurările legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ.
Din analiza motivelor de nelegalitate invocate de către reclamantă reiese că nu este îndeplinită această condiție întrucât aspectele de nelegalitate invocate vizează modalitatea de trecere a bunului imobil situat în municipiul I, str. - din patrimoniul reclamantei în patrimoniul unității administrativ teritoriale pârâte fără însă ca vreun motiv să vizeze legalitatea emiterii Dispoziției nr.39/2009 emisă de președintele
b) prevenirea unei pagube iminente.
Legiuitorul definește în art.2 alin.1 lit. ș din Legea nr.554/2004 noțiunea depagubă iminentă- prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public.
Din analiza definiției noțiunii de pagubă iminentă rezultă că această condiție nu este îndeplinită ca urmare a faptului că societatea reclamantă este o societate comercială cu capital privat, iar prin cererea de chemare în judecată reclamanta nu învederează și nu dovedește nici măcar aparent posibilitatea producerii vreunei pagube iminente, eventuala stare de insolvență viitoare a reclamantei neputând fi luată în considerare având în vedere starea litigioasă dintre părți și durata acesteia în timp, raportat și la Decizia nr.3441/31.05.2005 dată de, secția de contencios administrativ, prin care s-a consfințit legalitatea trecerii bunului imobil litigios din folosința reclamantei în domeniul public de interes județean.
Împotriva sentinței civile 241/ca/13.03.2009 a Tribunalului Iașia formulat recurs Central prin lichidator, susținând că sunt întrunite condițiile cumulative prev. de art. 14 din Legea 554/2004.
Prin actul emis se urmărește evacuarea reclamantei din imobilul -construcție al cărei proprietară este, în condițiile în care o astfel de evacuare a fost respinsă prin sentința civilă 14526/2003.
Mai arată recurenta că îndoiala cu privire la legalitatea deciziei contestate se naște referitor la actele cu care Județul I înțelege să-și dovedească dreptul de proprietate asupra terenului aferent imobilului clădire situat în I, str. - nr. 6.
Astfel, Consiliul Județean Iae mis Hotărârea 10/1999 de preluare a imobilului la domeniul public, deși acesta avea deja un proprietar încă din anul 1991, iar această hotărâre nu conferă prin ea însăși un drept de proprietate, aceasta fiind doar condiția pentru declanșarea procedurii exproprierii.
Decizia 1767/2001 a Curții Supreme de Justiție nu este opozabilă Central, fapt reținut în considerentele deciziei 3441/31.12.2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția Contencios administrativ și fiscal.
Susține recurenta că nu-i este opozabilă nici încheierea de Carte funciară 8910/16.06.2003 privind intabularea dreptului de proprietate a imobilului în favoarea Consiliului Județean I, cu atât mai mult cu cât această încheiere privește intabularea dreptului de proprietate în favoarea Consiliului Județean I și nu în favoarea județului
Cu privire la iminența producerii unei pagube se arată că prin Dispoziția 39/15.01.2009 emisă de Consiliul Județean I se interzice accesul recurentei pe terenul aferent construcției, teren ce constituie singura cale de acces la drumul public și implicit exercitarea dreptului de proprietate (administrare) asupra construcției în deplină concordanță cu obiectul de activitate al societății comerciale, fiind astfel paralizată activitatea societății.
Prin întâmpinarea depusă la dosar intimatul Consiliul Județean Iar ăspuns criticilor formulate, solicitând respingerea recursului.
În cauză a fost administrată proba cu acte.
Analizând actele și lucrările cauzei în lumina dispozițiilor legale aplicabile, Curtea apreciază că recursul nu este fondat.
Răspunzând excepției lipsei de interes în formularea recursului, invocată de intimatul Consiliul Județean I, Curtea reține că aceasta nu este întemeiată. Chiar dacă la momentul soluționării prezentei căi de atac recurenta a părăsit spațiul în litigiu, interesul său în a critica modul de soluționare a cererii de suspendare de către instanța de fond este actual, justificat de evidențierea aspectelor de pretinsa nelegalitate a sentinței criticate. La aprecierea interesului părții în formularea căii de atac nu se impune a fi avut în vedere doar un folos practic imediat ce ar putea fi urmărit de aceasta, precum susține intimatul, excepția impunându-se a fi respinsă.
Instanța de fond a apreciat în mod corect asupra neîndeplinirii condițiilor cumulative impuse de art. 14 din Legea 554/2004.
Motivele de nelegalitate arătate de recurentă nu se referă direct la actul administrativ a cărui suspendare o solicită, ci doar la modalitatea de trecere a imobilului în domeniul public. Criticile privind hotărârile judecătorești și încheierile de intabulare nu evidențiază nelegalitatea deciziei contestate și se impuneau a fi efectuate în căile de atac corespunzătoare.
De asemenea, corect a apreciat instanța de fond că nu este îndeplinită nici condiția privind prevenirea unei pagube iminente, posibilitatea de intrare în lichidare a societății putând avea multiple cauze și nefiind legată strict de decizia a cărei suspendare s-a solicitat.
În consecință, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă Curtea va respinge recursul, menținând sentința atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul promovat de reclamanta -"CENTRAL " SA reprezentată prin lichidator 2003 împotriva sentinței civile nr.241/ca din 13.03.2009 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 17.07.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - - I -
Grefier
Red.
23.07.2009
Tehnored.
2 ex.
27.07.2009
Tribunalul Iași:
-
Președinte:Leocadia RoșculețJudecători:Leocadia Roșculeț, Violeta Elena Pinte, Iulia
