Anulare act administrativ fiscal. Decizia 478/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIE NR. 478/R-CONT
Ședința publică din 24 aprilie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Gina Achim judecător
- - - JUDECĂTOR 2: Andreea Tabacu
- - - JUDECĂTOR 3: Constantina Duțescu
- - - grefier
Pe rol fiind pronunțarea asupra, recursului declarat de recurentul - reclamant, domiciliat în Pitești str.-, -.B,. 14,.3, județul A, împotriva sentinței civile nr.626/CA/12.12.2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimat fiind INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN A, cu sediul în Pitești,--6,județul
La apelul nominal, făcut în ședință publică, nu au răspuns părțile. Procedura, legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru.
Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din 17 aprilie 2009, dezbateri ce au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Constată că prin acțiunea introdusă la data de 9 iunie 2008, reclamanta a chemat în judecată pe pârâtul Inspectoratul Școlar Județean A și a solicitat anularea rezultatelor concursului organizat pentru ocuparea postului de director la Liceul Teoretic " " Pitești în privința punctajului acordat la proba scrisă - chestionar, întrebări grilă.
De asemenea a solicitat să se constate că a dobândit punctajul cel mai mare în urma concursului, fiind îndreptățit să fie desemnat director al instituției de învățământ.
În motivarea acțiunii a susținut că la data de 14 aprilie 2008, pârâtul a organizat concursul pentru ocuparea postului de director la Liceul Teoretic " " Pitești potrivit metodologiei aprobată prin ordinul ministrului nr.3142/2006 modificată și completată la 14 noiembrie 2006.
În urma susținerii probei de interviu din metodologie, potrivit art.15 alin.1 litera b, respectiv chestionar cu 5 întrebări tip grilă conținând 3 variante de răspuns, reclamantul a obținut punctajul maxim de 65 de puncte, calculat prin înmulțirea numărului de întrebări cu 13 puncte fiecare.
Reclamantul a susținut că în mod greșit contracandidatul său a fost evaluat cu 55 de puncte pentru 4 întrebări corecte, în loc de 52 de puncte (4x13 puncte fiecare), așa cum era corect, rezultatul final al concursului câștigat de acesta fiind influențat.
În situația în care calculele ar fi fost efectuate conform metodologiei, cel desemnat director ar fi însumat 117 puncte, mai puțin decât el care a obținut 118, 25 și ar fi trebuit să câștige concursul.
Tribunalul Argeș - secția civilă, prin sentința civilă nr.626/CA/12.12.2008 a admis acțiunea în parte, a anulat punctajul acordat reclamantului și a dispus refacerea acestuia și respingerea capătului de cerere privind desemnarea sa drept câștigătorul concursului.
Ca să pronunțe această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
La data de 14 aprilie 2008, pârâtul a organizat concurs pentru ocuparea unor funcții de conducere printre care și cea de director la Liceul Teoretic " " Pitești, în baza metodologiei de organizare și desfășurare a concursului aprobată de Ministerul Educației și Cercetării prin Ordinul nr.3142/2006 modificat și completat prin Ordinul nr.5617/2006.
Instanța a analizat conținutul art.15 și 16 din metodologie, cu privire la probele susținute și punctajul acordat, respectiv procedura de desfășurare a concursului, reținând că dispozițiile evocate nu au fost respectate.
Astfel, a motivat că potrivit art.15, concursul pentru ocuparea funcțiilor de conducere din învățământ la care a participat și reclamantul, constă în două probe: a ) curriculum vitae, cu un punctaj maxim de 40 de puncte (5x8 puncte/membru comisie), proba nu este eliminatorie; b) interviu - evaluarea cunoștințelor de legislație școlară, management educațional, set de 5 întrebări x 13 puncte = 65 puncte, competențe de comunicare în limba străină aleasă, 5 întrebări x 1 punct/membru comisie = 5 puncte, proiect de dezvoltare instituțională, 5 x 6 puncte/ membru comisie = 30 puncte, total 100 puncte + 40 puncte de la proba a) = 140 puncte (punctaj maxim).
Deosebit, potrivit art.16, evaluarea curriculum vitae se face de către președintele comisiei și de membrii acesteia pe baza documentelor din dosarul de înscriere, punctajul aducându-se la cunoștința candidatului care-l poate contesta în aceeași zi.
De asemenea este prezentată desfășurarea probei la interviu și evaluarea proiectului, cu precizarea că probele se susțin în aceeași zi și punctajul acordat la fiecare probă pentru fiecare candidat este înscris în formularul tip prevăzut în anexa nr.3.
Instanța a observat că potrivit metodologiei, punctarea probelor se face de fiecare membru al comisiei cu excepția probei pentru cunoștințe de legislație la care punctajul se acordă pentru fiecare răspuns corect, iar evaluarea se face conform fișelor model.
În cauză, metodologia concursului nu a fost respectată pentru că la proba interviu - chestionar de legislație, punctarea s-a făcut de fiecare membru al comisiei și nu prin acordarea unui punct pentru fiecare răspuns corect așa cum este legal.
Astfel candidatul a fost punctat pentru 4 întrebări cu răspunsuri corecte cu 55 de puncte în loc de 52 de puncte calculate potrivit metodologiei (4x13 puncte).
Față de considerentele expuse, instanța de fond a apreciat că se impune a admite acțiunea în parte, în sensul anulării punctajului acordat reclamantului și refacerii acestuia, respingând capătul de acțiune prin care acesta a solicitat să fie desemnat câștigătorul concursului.
Reclamantul a declarat recurs împotriva sentinței de mai sus pe care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie sub următoarele aspecte:
Instanța nu s-a pronunțat asupra ceea ce s-a cerut, anularea rezultatului concursului în ce privește punctajul acordat la proba scrisă - întrebări grilă (chestionar) și constatarea că reclamantul a dobândit punctajul maxim, deși în considerente a reținut că punctajul tuturor candidaților s-a făcut greșit prin aplicarea eronată a metodologiei de desfășurare a concursului.
Deosebit, instanța a respins capătul de acțiune prin care a solicitat desemnarea sa drept câștigător al concursului fără nici o motivare, nu i-a acordat cheltuieli de judecată deși a prezentat dovezi în acest sens și a fost lipsită de rol activ pentru aflarea adevărului și descifrarea corectă a raporturilor dintre părți.
Sub ultimul aspect criticat a susținut că deși a reținut că la chestionarul de legislație, greșit s-a făcut punctarea de fiecare membru al comisiei și nu s-a acordat câte un punct pentru fiecare răspuns corect, nu a dat eficiență constatării că cel declarat câștigător a obținut la această probă 52 de puncte și nu 55 de puncte, astfel că reclamantul cu 118,25 puncte este câștigătorul concursului pentru că acesta are un total de 117 puncte.
Reclamantul nu și-a motivat în drept recursul, care în raport de criticile expuse vizează dispozițiile art.304 pct.6, 7 și 9 Cod procedură civilă și este fondat.
Potrivit art.304 pct.6 Cod procedură civilă, modificarea unei hotărâri se poate cere pentru nelegalitate dacă instanța a acordat mai mult decât s-a cerut și ceea ce nu s-a cerut.
În cauză este valabilă cea de-a doua ipoteză a textului, pentru că deși reclamantul a cerut anularea concursului cu privire la punctajul acordat la proba interviu-grilă chestionar și constatarea că el a dobândit punctajul cel mai mare, fiind îndreptățit să fie desemnat câștigător, instanța a acordat altceva, anume a dispus anularea punctajului acordat reclamantului și refacerea acestuia.
Cu alte cuvinte instanța a dat ceea ce nu a cerut reclamantul, pronunțându-se în legătură cu anularea punctajului acordat acestuia la concurs și refacerea punctajului și nu cu privire la concurs în întregul lui.
Ori, instanța a fost investită să analizeze rezultatele concursului în ansamblu, pentru că numai prin raportarea candidaților unii la alții, în funcție de criteriile legale de evaluare putea să aprecieze asupra valabilității concursului și nu să verifice dacă reclamantul, singular, a fost evaluat corect.
Prin urmare, acordând altceva decât s-a cerut, instanța a pronunțat o hotărâre nelegală, încălcând principiul disponibilității părților care guvernează procesul civil.
În altă ordine de idei, hotărârea este nelegală și pentru că nu cuprinde motivele pe care se sprijină, în sensul motivului de recurs prevăzut de art.304 pct.7 Cod procedură civilă.
Din acest punct de vedere, soluția adoptată concretizată în dispozitiv, de anulare și refacere a punctajului pentru reclamant nu are corespondent în considerente din care rezultă că s-a făcut greșit punctarea tuturor candidaților, pentru că la proba interviu-chestionar legislație în loc de acordarea unui punct pentru fiecare răspuns corect, s-a făcut punctarea de fiecare membru al comisiei.
Mai mult, instanța a reținut că prin nerespectarea metodologiei de evaluare, candidatul a primit 55 de puncte în loc de 52 cum era corect, deoarece din 5 întrebări doar 4 au primit răspunsurile adecvate (4x13 puncte).
Așadar, deși a motivat că rezultatele concursului au fost greșite, consecința aplicării eronate a metodologiei, a pronunțat o soluție care nu se fundamentează pe nici o motivare.
Tot astfel, instanța nu a motivat în nici un mod capătul de acțiune prin care reclamantul a solicitat să fie declarat câștigător al concursului, mențiunea din dispozitiv în acest sens, neavând nici un suport în considerente.
Critica adusă sentinței în sensul că instanța nu a acordat reclamantului cheltuieli de judecată, nu este fondată pentru că la dosarul de fond nu există nici o dovadă a acestora.
Susținerea din recurs că hotărârea pronunțată este rezultatul lipsei de rol activ a instanței este însă fondată așa cum reiese din conținutul argumentelor prezentate în analiza motivelor de recurs anterioare.
În concluzie, acordând ceea ce nu s-a cerut în loc de ceea ce s-a cerut, cu încălcarea principiului disponibilității, fără nici o motivare, instanța a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului, situație ce conduce la casarea hotărârii potrivit art.312 alin.2 și 3 Cod procedură civilă.
Ca atare va admite recursul și va casa sentința cu trimitere spre rejudecare la Tribunalul Argeș pentru a se pronunța pe obiectul investirii sale.
PENTRU MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
CU MAJORITATE
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamantul, domiciliat în Pitești str. -, -. B,. 14,. 3, județul A, împotriva sentinței civile nr.626/CA/12.12.2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimat fiind pârâtul INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN, cu sediul în Pitești,--6, județul
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Argeș - Secția civilă, contencios administrativ și fiscal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 24 aprilie 2009, la Curtea de Apel Pitești - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
,
Grefier,
Red.
/4 ex./07.05.2009
Jud.fond:
OPINIE SEPARATĂ
Apreciez că soluția pronunțată de instanța de fond este corectă, deoarece a analizat legalitatea actului administrativ și nu, oportunitatea lui.
Instanța nu se poate substitui comisiei de verificare pentru a aprecia cunoștințele profesionale ale candidatului, modul în care i s-a calculat punctajul la proba scrisă "întrebări grilă" și cu atât mai mult, să facă similitudini cu punctajele celorlalți candidați, care nu au fost părți în dosar.
Admiterea capătului de cerere privitor la "constatarea dobândirii punctajului cel mai mare în urma concursului, ar fi presupus, ca instanța să-și depășească atribuțiile puterii judecătorești și, în locul comisiei de verificare, să-l declare câștigător pe acesta, prin înlăturarea celui de pe locul nr.1, care nu a fost prezent, pentru a-și formula apărări.
De asemenea, instanța de fond, nu putea să analizeze, numai în beneficiul reclamantului respectarea unui singur criteriu de verificare (întrebări grilă - chestionar"), ci doar dacă a fost respectată întreaga legislație aplicabilă de către comisia de verificare și în raport de toți participanții.
Lăsând posibilitatea comisiei, de a recalcula punctajul, în funcție de interpretarea corectă a legii, instanța de fond, a făcut ca aceasta să asigure transparența activității sale și să cronologizeze candidații, în funcție de rezultatele reale obținute, fără a crea discriminări.
Instanța, nu a acordat mai mult decât s-a cerut, după cum susține recurentul, întrucât, prin acțiunea introductivă a solicitat "anularea rezultatelor concursului", capăt de cerere admis și motivat pe interpretarea greșită a legii.
C de-al doilea capăt de cerere, așa cum s-a menționat, excede verificării de către instanță, iar compararea, nu se poate face numai în raport de primul candidat, ci de toți participanții, cu verificarea tuturor parametrilor de apreciere, prin calcul.
De altfel, recurarea acestui capăt de cerere este și lipsită de interes, deoarece, atâta vreme cât instanța a impus modalitatea în care se interpretează dispozițiile legale pentru calcularea punctajului, nu poate fi nedreptățit.
De asemenea, criticând soluția pentru că instanța nu l-a introdus în cauză pe câștigătorul concursului ( ), recurentul își invocă propria culpă, întrucât, avea posibilitatea să o facă. Instanța de fond, nu avea argumente, să introducă din oficiu în cauză acest candidat, deoarece interpretarea greșită a legii, s-a făcut pentru toți participanții și verificarea punctajului, intră în atribuțiile comisiei.
Soluția nu poate fi criticată, nici sub aspectul motivării, având în vedere sumara motivare a acțiunii introductive și obiectul cauzei.
Recursul trebuie respins ca nefondat și pentru faptul că, recurentul nu invocă motive de nelegalitate a soluției, ci de apreciere a probelor, pretinzându-i instanței să efectueze calcule, aritmetice în locul comisiei de verificare, aspect inadmisibil din punct de vedere juridic.
Față de cele menționate, se impunea ca recursul să fie respins ca nefondat.
Grefier,
Red.GA.
TC/4 ex.
13.05.2009
Președinte:Gina AchimJudecători:Gina Achim, Andreea Tabacu, Constantina Duțescu
