Anulare act administrativ fiscal. Sentința 489/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
SENTINȚA NR. 489
ȘEDINȚA DIN DATA - 2009
COMPLETUL DIN:
PREȘEDINTE: Carmina Mitru
GREFIER- - -
Pe rol, rezultatul dezbaterilor privind acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâții ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ A PENITENCIARELOR și PENITENCIARUL CRAIOVA, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal au lipsit părțile.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică de la 04 2009, când cei prezenți au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din aceeași zi și care face parte integrantă din prezenta, iar instanța în vedere deliberării a amânat pronunțarea pentru data de 07 2009.
INSTANȚA
Prin cerea înregistrată pe rolul instanței la data de 26 06 2009 reclamantul a chemat în judecată pârâtii ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ A PENITENCIARELOR și PENITENCIARUL CRAIOVA, solicitând anularea deciziei nr 421/12 05 2009 emisă de ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ A PENITENCIARELOR.
În motivare se arată că decizia este lovită de nulitate, fiind invocate o serie de motive ce justifică constatarea acesteia ca fiind nelegală. Un prim aspect privește faptul că în sesizarea comisiei de disciplină nu s-a menționat în concret fapta la care se face referire și nici perioada în care a fost săvârșită, astfel că nu au fost respectate dis part 22 pct 2 lit c și d din Ordinul 2826/2004.
Totodată nu au fost respectate prevederile art 63 alin 2, 3, 4 din legea 293/2004, întrucât reclamantul nu a fost audiat și nu s-a consemnat în scris acest aspect.
De asemenea sancțiunea disciplinară nu a fost aplicată în maxim 60 de zile calendaristice de la sesizarea abaterii, conform art 63 alin 4 din legea 293/2004.
În scop probator s-au depus la dosar decizia contestată și actele care au stat la baza emiterii acesteia.
Pârâtul Penitenciarul Craiovaa formulat întâmpinare, invocând lipsa calității sale procesuale pasive. Se arată că singura obligatie a instituției este de a duce la îndeplinire prevederile deciziei de sancționare, atribuție care nu îi conferă calitate procesuală în cauză.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele;
Prin decizia nr.421/12.05.2009 emisă de Directorul General al Administrației Naționale a Penitenciarelor, reclamantul a fost sancționat cu diminuarea drepturilor salariale corespunzătoare funcției ocupate cu 10% pe o perioadă de 2 luni, pentru neglijență manifestată în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu sau a dispozițiilor primite de la șefii ierarhici sau de la autoritățile anume abilitate de lege.
Cercetarea disciplinară a reclamantului a început cu sesizarea formulată la data de 09.02.2009 de Directorul Penitenciarului Craiova, sesizare ce avea ca scop cercetarea abaterii disciplinare comise de reclamant, respectiv lipsa coordonării activității de trimitere, de îndată, a unei copii de pe mandatul de executare organului de poliție, în vederea executării, privind persoanele private de libertate aflate în evidență, la expirarea termenului de întrerupere când cel condamnat la pedeapsa închisorii nu s-a prezentat la locul de deținere și nu a verificat documentele specifice cei reveneau. Modalitatea lapidară de expunere a faptei ce face obiectul cercetării disciplinare nu satisface exigențele art.22 pct.2 lit. c din Ordinul nr.2856/2004 al Ministrului Justiției, respectiv faptul că sesizarea trebuia să cuprindă descrierea faptei care constituie obiectul sesizării, descriere care să permită comisiei de disciplină cercetarea acestuia. O expunere generică a atribuțiilor de serviciu încălcate de reclamant, fără indicarea concretă a mandatelor de executare ce nu au fost înaintate organelor de poliție, persoanele condamnate ce nu s-au prezentat la locul de deținere la expirarea termenului de întrerupere a pedepsei, precum și documentele specifice pe care nu le-a certificat, nu echivalează cu operațiunea de descriere a faptei. Totodată, esențială este indicarea datei sau a perioadei în care a fost săvârșită fapta respectivă, în raport de indicarea acestora comisia de disciplină fiind condiționată să finalizeze cercetarea în cel mult un an de la comiterea faptei.
Instanța constată că toate aceste elemente lipsesc din sesizarea adresată comisiei de disciplină, ipoteză în care, art.23 alin.2 din Ordinul 2856/2004 al Ministerului Justiției prevede soluția de clasare a sesizării, soluție care nu a fost adoptată în cauză.
Totodată, art.63 alin.2 și 3 din Legea 293/2004 prevede că sancționarea disciplinară poate fi aplicată numai după efectuarea cercetării prealabile și audierea funcționarului public, audiere ce se consemnează în scris, sub sancțiunea nulității, refuzul funcționarului de a se prezenta la audiere sau de a semna o declarație privind abaterile imputate se consemnează în proces-verbal.
Analizând actele care au stat la baza emiterii deciziei de sancționare, instanța constată că printre acestea nu există o declarației dată de reclamant pe parcursul derulării cercetării disciplinare și nici un eventual proces verbal care să consemneze refuzul acestuia de a se prezenta la audiere sau de a semna declarația, prin urmare se constată nerespectarea dispozițiilor procedurale cu privire la audierea funcționarului, sancționarea specifică prevăzută de lege fiind nulitatea.
In privința criticilor invocate de reclamant referitoare la nerespectarea termenului de 60 zile în care se aplică sancționarea disciplinară, instanța le apreciază ca neîntemeiate, dispozițiile art.63 alin.4 din Legea 293/2004 fiind modificate în sensul că sancționarea disciplinară se aplică în maximum 90 zile calendaristice de la data sesizării abaterii, dar nu mai târziu de un an de la data comiterii faptei. Având în vedere că sesizarea a avut loc la data de 09.02.2009, iar sancționarea a fost aplicată la data de 12.05.2009, termenul de 90 zile a fost respectat.
În raport de aspectele reținute, instanța apreciază că nerespectarea de către
comisia de disciplină a dispozițiilor legale analizate atrag nulitatea decizie de sancționare a reclamantului, motiv pentru care va fi admisă cererea și se va dispune anularea deciziei nr.421/12.05.2009 emisă de
În privința excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului PENITENCIARUL CRAIOVA, instanța o apreciază ca întemeiată, urmând să o admită. Decizia de sancționare a cărei anulare se solicită este emisă de Administrația Națională a Penitenciarelor, prin urmare numai această instituție și reclamant există un raport juridic de drept substanțial care se transpune și în plan procesual, pârâtul PENITENCIARUL CRAIOVA neavând calitate în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului PENITENCIARUL CRAIOVA.
Admite cererea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta Administrația Națională a Penitenciarelor.
Dispune anulare deciziei nr.421/12.05.2009 emisă de Administrația Națională a Penitenciarelor.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 07 2009.
Președinte, |
Grefier, |
Red.Jud.
Tehnoredact. /05.01.2010
Președinte:Carmina MitruJudecători:Carmina Mitru
