Anulare act administrativ fiscal. Decizia 516/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIE Nr. 516/CA/2008
Ședința publică de la 25 Aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mircea Noșlăcan
JUDECĂTOR 2: Nicolae Durbacă
JUDECĂTOR 3: Marius Irimie
Grefier - -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de reclamanta - ȘI SRL împotriva sentinței civile nr.59/CAF/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că s-a înregistrat la dosar întâmpinare din partea pârâtei intimate
Instanța constată că reclamanta deși legal citată cu mențiunea timbrării recursului cu suma de 19,5 lei taxă de timbru și 0,15 lei timbru judiciar, nu s-a conformat acestei dispoziții, împrejurare față de care lasă cauza în pronunțare pe excepția netimbrării căii de atac.
- CURTEA DE APEL -
Asupra recursului de față:
Constată că prin sentința nr.59/CAF/2008 pronunțată în dosar nr- de Tribunalul Albas -a respins acțiunea în contencios administrativ fiscal formulată de reclamanta - ȘI SRL prin care, în contradictoriu cu A, a solicitat:
1. anularea procesului verbal nr. -/8.02.2005 încheiat de pârâtă și pe cale de consecință anularea obligațiilor fiscale care i-au fost stabilite prin actul respectiv precum și rambursarea TVA solicitată și cuvenită.
2. anularea deciziei nr.17/20.04.2007 emisă de pârâtă cu privire la soluționarea contestației depusă împotriva procesului verbal mai sus menționat.
3. obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut că în urma unui control de specialitate al inspectorilor A din data de 04.02.2005, pentru perioada 1.10.2003 - 30.09.2003, s-a constatat că pentru trimestrul I al anului 2002 societatea reclamantă nu a constituit și virat impozitul pe microîntreprinderi, fapt ce contravine art.5 alin.1 și art.8 alin.1 din nr.OG24/2001, motiv pentru care s-a stabilit suplimentar impozit pe microîntreprinderi în sumă de 77.050,938 lei aferent bazei impozabile și 11.217,839 lei penalități de întârziere de 0,5% conform art.14 alin.1 din nr.OG61/2002, art.120 din nr.OG92/2003.
S-a constatat de asemenea că în cursul anului 2004 societatea a înregistrat facturi emise de persoane juridice nerezidente, respectiv de Austria, INTERNATIONAL Leasing din Austria și cu sediul în -Cipru, pentru care nu a prezentat certificat de rezidență fiscală, astfel că în vederea aplicării prevederilor convențiilor de evitare a dublei impuneri s-a stabilit un impozit suplimentar pe veniturile persoanelor nerezidente de 15 % conform art. 116 alin. 1, alin. 2 lit. c) și alin. 5 din Legea nr. 571/2003, în sumă totală de 122.384.932 lei la care au fost calculate dobânzi în sumă de 8.298.364 lei și penalități de întârziere în cuantum de 2.367.596 lei.
Cu privire la TVA pe anul 2001 s-a reținut de asemenea că pe perioada ianuarie-decembrie a înregistrat TVA aferent aprovizionării de combustibil pe baza de bonuri fiscale fără a îndeplini condițiile pct. 10.12. din HG nr. 401/2000, respectiv fără a avea înscris numărul autovehiculului astfel că suma aferentă acestor aprovizionări nu a fost acceptată la deducere și că a înregistrat facturi de telefon emise de - SA pentru dl. în calitate de persoană fizică, astfel că acestea nu reprezintă servicii ce au legătură cu activitatea societății și în consecință nu s-a acceptat deducerea de TVA.
Tot pentru anul 2001 s-a mai reținut că societatea a fost beneficiara unor contracte de leasing financiar încheiate cu - INTERNATINAL cu sediul în Austria, ce au ca obiect achiziționarea de autovehicule astfel că pentru operațiunile de leasing efectuate de prestatori cu sediul în străinătate este obligată la plata TVA în conformitate cu prevederile art. 8 din OUG nr. 17/2000 la termenele prevăzute de art. 11 lit. b) din același act normativ.
S-a stabilit de asemenea că reclamanta datorează impozit pe profit aferent anilor 2000-2004 în sumă totală de 110.209.000 lei la care au fost calculate dobânzi în cuantum de 127.028.000 lei și penalități în cuantum de 30.503.000 lei reținându-se că aceasta nu a prezentat documente legale pentru justificare unor cheltuieli care au fost înregistrate în contabilitate.
Pe baza procesului verbal mai sus menționat DGFP A - Activitatea de Control fiscal emis Decizia de impunere nr. 176/16.02.2005 ( fila 212).
Reclamanta a formulat contestație potrivit codului d e procedură fiscală împotriva procesului verbal din 4.02.2005 și a deciziei de impunere nr. 176/16.02.2005.
Prin Decizia nr. 17/20.04.2007 emisă de DGFP A - Biroul de soluționare a contestațiilor ( fila 174) contestația formulată de reclamantă a fost admisă în parte, dispunându-se desființarea deciziei de impunere și a procesului verbal de control pentru partea privind impozitul pe venitul realizat de persoanele juridice nerezidente în sumă de 12.239 lei și accesoriile aferente în sumă de 1067 lei, reținându-se că reclamanta depus ulterior controlului certificatele de rezidență fiscală pentru cele trei societăți comerciale nerezidente în România.
Prin aceeași decizie a fost respinsă ca neîntemeiată contestația formulată de reclamantă privind impozitul pe venitul microîntreprinderilor, TVA neacordată la deducere și TVA aferentă ratelor de leasing extern, reținându-se că aceste obligații fiscale au fost corect stabilite raportat la legislația în vigoare.
Contestația privind impozitul pe profit suplimentar a fost respinsă ca nemotivată reținându-se că reclamanta, contrar disp. art. 175 din OG nr. 92/2003 în conformitate cu care contestația fiscală trebuie să cuprindă motivele de fapt și de drept, nu a prezentat argumente și motive sub acest aspect.
Întrucât prin decizia nr. 17/20.04.2007 s-a dispus desființarea deciziei de impunere și a procesului verbal de control pentru partea privind impozitul pe venitul realizat de persoanele juridice nerezidente, acțiunea reclamantei sub acest aspect ( punctele 2 și 3 ) a fost respinsă ca rămasă fără obiect.
Cu privire la celelalte obligații fiscale contestate de reclamantă, cât și în legătură cu deducerea TVA, prima instanță a reținut că susținerile acesteia sunt nefondate.
S-a reținut astfel, că în conformitate cu art.6 din nr.OG24/2001 numai microîntreprinderile care realizează investiții din profit beneficiază de scăderea acestora din impozitul declarat, ceea ce nu este cazul reclamantei, care nu a achiziționat autovehiculele indicate din profitul realizat în cursul anului 2002 ci din sume de bani lăsate la dispoziția acesteia de către proprii asociați.
De asemenea, s-a reținut că deși a făcut dovada că în cursul anului 2002 angajat trei persoane cu contract individual de muncă, însă nu și că în acest fel a creat noi locuri de muncă și că a asigurat creșterea numărului mediu scriptic anual cu cel puțin 10% față de anul precedent, astfel că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.7 alin.1 din nr.OG24/2000 pentru a beneficia de reducerea de impozitul pe venitul microîntreprinderilor.
Au fost înlăturate și susținerile reclamantei privitoare la obligativitatea deducerii cheltuielilor fiscale pentru achiziționarea de combustibil, nefiind îndeplinite în cauză condițiile prevăzute de dispozițiile art.19 lit.a din nr.OUG17/2000 și pct.10.12 din nr.HG401/2001.
Aceeași soluție a fost adoptată și cu privire la deducerea cheltuielilor telefonice, în condițiile în care reclamanta nu a fost în măsură să facă dovada că respectivul telefon mobil este înregistrat în activele societății.
Cu privire la contractele de leasing financiar încheiate de reclamantă cu " LEASING", în baza cărora a achiziționat autovehiculele din Austria s-a reținut că aceasta datorează TVA în calitate de persoană juridică cu sediul în România în conformitate cu dispozițiile art.2 pct.1.3 lit.e din nr.HG401/2001.
Cât privește impozitul pe profit aferent anilor 2000 - 2004 s-a apreciat a fi corect stabilit și calculat în conformitate cu dispozițiile art.9 pct.7 lit.j din Legea nr.414/2002.
Împotriva acestei soluții a declarat recurs reclamanta solicitând în principal, casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe și încuviințarea expertizei contabile care a fost solicitată în fața instanței de fond pentru a dovedi în mod clar care au fost cheltuielile deductibile și nedeductibile ale societății, iar în subsidiar, modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată.
În motivarea recursului se arată că în mod nelegal prima instanță nu a admis proba expertizei solicitată în cauză pentru a se face dovada faptului că nu are datorii la bugetul de stat ci are de recuperat unele cheltuieli cum ar fi: motorina, piese de schimb, telefoane, etc. cheltuieli care au fost făcute în interesul societății și pentru a deservi bunul mers al acesteia astfel că sunt cheltuieli deductibile.
Pe fond, se reproșează primei instanțe greșita interpretare a dispozițiilor art.6 din nr.OG24/2001 în legătură cu achiziționarea celor două autovehicule din bani proveniți din profit și nu din creditarea societății cum în mod greșit s-a reținut. De asemenea, se reproșează în greșita interpretare a dispozițiilor art.7 alin.1 din nr.OG24/2001 privind reducerea de impozit pe venit la microîntreprinderi, instanța neluând în considerare că în cursul anului 2002 angajat un număr de 3 salariați.
S-a mai reproșat neluarea în seamă a bonurilor fiscale privind achiziționarea de combustibil, cheltuiala deductibilă cu telefonul mobil, precum și greșita interpretare a dispozițiilor legale cu privire la deducerea TVA în cazul contractului de leasing.
Intimata A, prin întâmpinare, solicită respingerea recursului ca nefondat.
Verificând recursul de față se constată că recurenta a fost citată cu mențiunea de a plăti suma de 19,5 lei taxă judiciară de timbru și suma de 0,15 lei timbru judiciar (citație fila 4), obligație neexecutată, astfel încât în temeiul art.20 alin.3 din Legea nr.146/199, recursul de față se va anula ca netimbrat.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Anulează drept netimbrat recursul declarat de reclamanta - ȘI SRL împotriva sentinței civile nr.59/CAF/2008 pronunțată în dosarul nr- de Tribunalul Alba.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi 25 Aprilie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.
Dact.
2 ex./12.05.2008
Jud.fond -,
Președinte:Mircea NoșlăcanJudecători:Mircea Noșlăcan, Nicolae Durbacă, Marius Irimie
