Anulare act administrativ fiscal. Decizia 54/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 54/CA
Ședința publică de la 02 Februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Aurelia Gheorghe
JUDECĂTOR 2: Iustinian Obreja Manolache
JUDECĂTOR 3: Leocadia
Grefier -
Pe rol judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe recurentul STATUL ROMÂN prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE -reprezentat de Direcția Generală a Finanțelor Publice I, în contradictoriu cu intimatul, având ca obiect - anulare act administrativ, recurs împotriva sentinței numărul 919/CA/17.10.2008 a Tribunalului Iași.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, se prezintă consilier juridic, pentru recurent, și intimatul.
Procedura legal îndeplinită.
Se dă citire referatului cauzei, de către grefier, care învederează că s-a depus la dosar, prin registratura instanței, întâmpinare, comunicată recurentului.
Consilier juridic depune la dosar delegația de reprezentare pentru recurent.
Nemaifiind formulate cereri, instanța pune în discuție dacă instanța de fond s-a pronunțat în contradictoriu cu toți pârâții.
Consilier juridic arată că reclamantul a chemat în judecată în acțiune inițial Ministerul Finanțelor Publice și P I și că ulterior i s-a cerut reclamantului a face precizări cu privire la persoanele pe care înțelege a le chema în judecată iar acesta a precizat că înțelege să cheme în judecată Statul Român. Instanța de fond a obligat Ministerul Finanțelor Publice și Statul Român la restituirea sumei, ori Statul Român nu are calitate procesuală pasivă pentru că, potrivit Deciziei nr.3268/05.10.2006, într-o acțiune de contencios administrative Statul nu este considerat subiect al raportului juridic de contencios administrativ în mod direct, el fiind reprezentat într-o asemenea acțiune de Ministerul Finanțelor Publice, prin P, cu mandat special.
Referitor la Administrația Finanțelor Publice, consilier juridic susține că aceasta nu are calitate procesuală pasivă.
Intimatul susține că a chemat în judecată Administrația Finanțelor Publice I, care a încasat taxa, că, ulterior, pentru că i s-a spus că nu se poate indica cine a încasat banii, a chemat în judecată și Statul Român.
Instanța acordă cuvântul și pe fond.
Consilier juridic, pentru recurent, pune concluzii de admitere a recursului pentru cele susținute în cererea introductivă și având în vedere dispozițiile OUG 50/2008, precizând că recurentul este de acord doar cu restituirea diferenței dintre cele două taxe.
Intimatul pune concluzii de respingere a recursului, susținând că, la data la care a plătit taxa de primă înmatriculare, nu exista taxa pe poluare și că nu se pot compensa cele două taxe.
Instanța declară închise dezbaterile și rămâne în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA DE APEL,
Asupra recursului în contencios administrativ de față;
Prin sentința civilă nr. 919/CA/17 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Iașia fost admisă în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor Publice, prin I și Statul Român, prin Ministerul Economiei și Finanțelor Publice,
Au fost obligați pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor Publice și Statul Român, prin Ministerul Economiei și Finanțelor Publice, să restituie (să plătească) reclamantului suma de 5441,16 lei achitată de acesta cu titlu de taxă de primă înmatriculare, sumă ce va fi actualizată în raport de indicele de inflație la data restituirii.
A fost respinsă cererea reclamantului de anulare a chitanței fiscale seria -, nr.-/28.01.2008 emisă de Trezoreria I ca neîntemeiată.
Au fost obligați pârâții la plata către reclamant a sumei de 40 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că autoturismul dobândit de reclamantă la data de 21.12.2007 era deja înmatriculat într-unul din statele membre ale comunității europene, în speță Republica Germania, astfel încât raportat la prevederile art.90 din Tratatul CE, la jurisprudența reliefată de hotărârile pronunțate împotriva Poloniei și Ungariei ( cauza C313/05 și cauzele C-333/05; /05) și la jurisprudența națională se constată că prevederile art.2141-2143din fisc. nu sunt compatibile cu prevederile comunitare prevăzute în art.25, 28 și 90 din Tratatul CE, taxa de primă înmatriculare impusă de statul român constituind o taxă cu efect echivalent taxelor la import de natură a restricționa libera circulație a bunurilor în spațiul comunitar.
În ceea ce privește cererea de anulare a actului administrativ fiscal, reprezentat în viziunea reclamantului de anulare a chitanței fiscale seria -, nr.-/28.01.2008 emisă de Trezoreria I, se constată că este neîntemeiată întrucât chitanța fiscală liberatorie de plată nu întrunește trăsăturile (elementele constitutive) ale actului administrativ fiscal, astfel cum acestea sunt definite în art.41 din pr. fisc.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Statul român prin Ministerul Economiei și finanțelor, reprezentat prin I, care consideră sentința recurată ca fiind nelegală și netemeinică, motivat de faptul că nu există temei legal pentru restituirea în tot sau în parte a acestei taxe, avându-se în vedere și nr.HG 686/2008 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare OUG nr. 50/2008.
Invocă de asemenea recurentul că din nr. 5899/25 iunie 2008 transmisă Ministerului Economiei și Finanțelor de Reprezentanta Permanentă a României la că expertul a menționat că prevederile legale privind taxa de poluare pentru autovehicule sunt conforme cu criteriile europene.
De asemenea se precizează că procedura de infringement declanșată contra Statului Român va fi închisă după adoptarea nr.OUG 50/2008.
Prin întâmpinarea formulată intimatul solicită respingerea recursului considerând sentința recurată ca fiind legală și temeinică.
La termenul din 02.02.2009 Curtea a invocat excepția nelegalității sentinței recurate motivat de faptul că instanța de fond nu s-a pronunțat în contradictoriu cu toate părțile, avându-se în vedere părțile chemate în judecată de către reclamant prin acțiunea introductivă.
Curtea examinând cu prioritate motivul de nulitate invocat, urmează a reține că în cauză au fost încălcate dispozițiile art. 304 pct. 5 din Codul d e procedură civilă.
Astfel, prin acțiunea formulată, reclamantul a chemat în judecată Ministerul Finanțelor Publice reprezentat prin F - și obligarea Administrației Finanțelor Publice I să restituie acestuia suma de 5441,10 lei.
Instanța de fond nu a dispus citarea Administrației Finanțelor Publice Locale la care reclamantul a achitat această taxă și de la care a solicitat a-i fi restituită.
Mai mult, instanța nu s-a pronunțat cu privire la acest pârât.
Având în vedere aceste constatări, Curtea conform art. 312 din Codul d e procedură civilă va admite recursul, va casa sentința și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
În rejudecare se vor avea în vedere și celelalte motive de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul promovat de Statul Român prin reprezentat de împotriva sentinței civile nr. 919 /CA/17 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o casează.
Dispune trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 2 februarie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
Red.
Tehnored.
02 ex.
25.02.2009
Tribunalul Iași
Jud.
Președinte:Aurelia GheorgheJudecători:Aurelia Gheorghe, Iustinian Obreja Manolache, Leocadia
