Anulare act administrativ fiscal. Sentința 56/2009. Curtea de Apel Iasi
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA NR. 56/CA
Ședința publică de la 30 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dan Mircea Tăbâltoc
Grefier - - -
Pe rol judecarea acțiunii de contencios administrativ promovată de reclamanta, în calitate de director executiv adj. la Casa Județeană de Pensii V, cu domiciliul procedural ales în V,-, județul V, în contradictoriu cu pârâta Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale B, având ca obiect anulare act administrativ - rejudecare.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă avocat pentru reclamantă, lipsă fiind reprezentantul pârâtei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Se dă citire referatului cauzei de către grefier, referat potrivit căruia s-a depus la dosar, de către reclamantă, o cerere în care se invocă excepția prescripției răspunderii disciplinare.
Nemaifiind formulate cereri și constatându-se cauza în stare de judecată, se acordă cuvântul pentru dezbateri
Avocat, pentru reclamantă, solicită admiterea acțiunii și anularea actului contestat pentru motivele expuse în scris, pe care le dezvoltă oral, precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate în prezenta cauză.
Instanța declară închise dezbaterile și rămâne în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA DE APEL,
Asupra acțiunii de contencios administrativ de față;
Prin cererea înregistrată sub nr.15/45/ din 11 ianuarie 2008, reclamanta a solicitat, în contradictor cu pârâta Casa Națională de Pensii, anularea deciziei nr.560 din 30 noiembrie 2007, prin care i-au fost diminuate drepturile salariale cu 5% pe o perioadă de 2 luni, pe motiv că aceasta a fost emisă cu încălcarea dispozițiilor art.35 din nr.HG1210/2003, acțiune ce a fost admisă prin sentința nr.60 din 24 martie 2008.
Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia nr.3239 din 2 octombrie 2008, admis recursul declarat de Casa Națională de Pensii împotriva sentinței nr.60 din 24 martie 2008 Curții de Apel Iași, a casat sentința atacată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, pentru a se pronunța pe fond, reținând că " În speță, sancțiunea nulității absolute nu operează de drept, în lipsa oricărei vătămări", "în cuprinsul deciziei nr.560 din 30 noiembrie 2007 făcându-se mențiunea că actul a fost emis în baza dosarului întocmit de Comisia de Disciplină", de care "reclamanta a luat cunoștință" și că "actele în baza cărora a fost emisă decizia de sancționare cuprind mențiunile prevăzute de art.35 alin.2 lit. a și c din HG nr.1210/2003 sancțiunea nulității actului neputând fi aplicată".
Cauza a fost reînregistrată sub nr-.
Pârâta, prin întâmpinare, a solicitat respingerea acțiunii, invocând neîndeplinirea procedurii prealabile și susținând că sancțiunea disciplinară a fost aplicată pentru neîndeplinirea de către reclamantă a atribuțiilor sale de coordonare, organizare și control, stabilite prin fișa postului, ce trebuiau exercitate permanent și continuu.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, Curtea reține că, prin decizia nr.594 din 24 iunie 2005, emisă de Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale, reclamanta a fost numită în funcția publică de conducere de director executiv adjunct-consilier clasa I la Direcția economică din cadrul Casei Județene de Pensii V, prin fișa postului, de care cea în cauză a luat cunoștință la data de 25.11.2008, stabilindu-i-se atribuția organizării, coordonării și evaluării compartimentelor: financiar-contabilitate, gestiune bilete de tratament, evidență contribuabili, arhivă, achiziții publice, având responsabilitatea, printre altele, de a asigura gestionarea bazei de date privind asigurații, coordonării activității de încheierea și înregistrare a contractelor de asigurare, de a organiza activitatea privind stabilirea și plata contribuțiilor, de a organiza, îndruma și controla activitatea de urmărire a respectării termenelor de plată a contribuțiilor, de a urmări activitatea de evidențiere a debitelor și de regularizare a contribuției datorate, de a urmări întocmirea situațiilor necesare reflectării în contabilitate a debitelor constatate, de a coordona activitatea de colectare a contribuțiilor și de a participa la efectuarea diagnosticărilor periodice pentru activități desfășurate de serviciile conduse.
În cursul lunii august 2007, Casa Națională de Pensii a dispus efectuarea unui control financiar de gestiune, asupra administrării mijloacelor materiale și bănești, la Direcția economică, evidența contribuabili din cadrul Casei Județene de Pensii V, verificare ce s-a finalizat prin încheierea procesului verbal nr.25670 din 25 august 2007, în cuprinsul căruia se reține, printre altele, faptul că nu au fost nominalizate, prin decizie, persoanele autorizate cu plata cheltuielilor denumite generic contabil, că nu s-a probat oportunitatea unor cheltuieli în ce privește carburanții consumați cu autoturismul -, că s-a constatat existența unor încasări și plăți fără documente justificative, precum și a unei chitanțe care nu se regăsea în Registrul de casă, că nu au fost actualizate deciziile prin care se instituie cadrul de desfășurare a controlului financiar preventiv, că debitul existent, având ca bază contractele și declarațiile de asigurare, însumează 3.591.540,94 lei, constatându-se existența a 56 declarații cu debite prescrise, în sumă de 586.837,87 lei, că nu s-a putut identifica aplicarea de către Casa Județeană de Pensii a procedurii de reziliere în cazul a 1215 contracte din situația debitorilor, funcționarea defectuoasă a sistemului informatic și că din cele 222 bilete de tratament balnear acordate asiguraților s-au constatat 16 cazuri în care asiguratul nu a achitat contribuția legală, producându-se o pagubă de asigurări sociale de stat în sumă de 6.227 lei.
Luând cunoștință de constatările și concluziile Direcției audit Intern și Control, președintele Casei Naționale de Pensii a sesizat, la data de 3.09.2007, Comisia de Disciplină, care, la data de 20.09.2007, a procedat la audierea lui ().
Cea în cauză a declarat, printre altele, că, în anul 2005, pentru ajutoarele de deces viza de control financiar preventiv s-a pus pe cereri, "în lipsa unor prevederi care să interzică această procedură", că două dintre deciziile de instituire a cadrului de desfășurare a controlului financiar preventiv, emise în anul 2004, nu au fost actualizate conform prevederilor nr.912/2004, dar că acest act normativ se referă exclusiv la conținutul "check-list-urilor", că au fost transmise notificări către toți debitorii cu contracte și declarații de asigurare, dar că anumite rezilieri sau suspendări nu au fost încă operate în sistemul informatic, asigurând însă că "situația va fi reglementată".
După finalizarea cercetării administrative, Comisia de Disciplină prin raportul înregistrat sub nr.63 din 26.11.2007, a propus sancționarea lui, director executiv adjunct al Direcției economice din cadrul V, cu diminuarea drepturilor salariale cu 5% pe o perioadă de 2 luni, reținând că, cu excepția aspectelor invocate la punctul 1 din actul de sesizare, cea în cauză se face vinovată de nerespectarea obligațiilor de serviciu prevăzute prin fișa postului.
În baza raportului întocmit de comisia de disciplină, președintele Casei Naționale de Pensii a emis decizia nr.560 din 30 noiembrie 2007, prin care a dispus diminuarea drepturilor salariale cuvenite lui cu 5%, pe o perioadă de 2 luni, act a cărui anulare se solicită prin acțiunea de față.
La aceeași dată, în considerarea aceluiași proces verbal de control, la propunerea comisiei de disciplină, președintele Casei Naționale de Pensii a emis decizia nr.559, prin care a sancționat pe, directorul executiv al Casei Județene de Pensii V, cu diminuarea drepturilor salariale cu 5% pe o perioadă de 2 luni, act ce a fost anulat de către Curtea de Apel Iași prin sentința nr.48 din 17 martie 2008, ca urmare a admiterii excepției nulității absolute a deciziei menționate, hotărâre ce a fost menținută de către Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr.3082 din 24 septembrie 2008.
Având în vedere că, prin decizia de casare, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că nerespectarea dispozițiilor art.35 alin.2 lit. a și c din nr.HG1210/2003 nu atrage sancțiunea nulității actului și a dispus ca prima instanță să cerceteze fondul cauzei, Curtea, raportându-se la dispozițiile art.315 Cod procedură civilă se consideră obligată să înlăture excepția nulității actului administrativ contestat și să nu țină seama de precedentul judiciar evocat, deși cauza actelor emise de pârâtă este comună.
Ținând cont de faptul că atribuțiile de organizare, coordonare, evaluare și diagnostic a activității desfășurate de serviciile din subordinea directă a reclamantei sunt exercitate în mod continuu și că tocmai pretinsa lor neîndeplinire se impută funcționarului public de conducere, Curtea consideră că, raportat la data controlului financiar de gestiune (25 august 2007) și la data la care comisia de disciplină și-a întocmit raportul (26 noiembrie 2007), actul contestat a fost emis în termenul prevăzut de art.77 alin.5 din Legea nr.188/1999, republicată, drept pentru care excepția prescrierii dreptului pârâtei de a aplica sancțiunea disciplinară este găsită neîntemeiată, urmând a fi respinsă.
În ceea ce privește excepția ridicată de pârâtă, Curtea, raportându-se la dispozițiile art.80 din Legea nr.188/1999, constată că legiuitorul nu a impus ca persoana nemulțumită de sancțiunea disciplinară ce i-a fost aplicată să urmeze vreo procedură administrativă prealabilă sesizării instanței de contencios administrativ și că, într-o atare situație, dispozițiile art.7 din Legea nr.554/2004 nu sunt aplicabile, drept pentru care excepția urmează a fi respinsă, ca lipsită de suport legal.
Examinând, pe fond, acțiunea reclamantei, Curtea constată că prin actul de sesizare a comisiei de disciplină au fost evidențiate opt categorii de fapte, considerate a fi încălcări ale obligațiilor de serviciu evidențiate prin fișa postului, și că, dintre acestea, comisia a apreciat că doar cele menționate la pct.2-8 din sesizare se verifică, în cazul faptelor menționate la pct.1 reținându-se că nu au fost constatate încălcări ale procedurilor de achiziție publică.
Dintre faptele reținute de comisia de disciplină, ca fiind imputabile reclamantei, Curtea apreciază că în cazul celor menționate la pct.2, 5 și 8 din actul de sesizare, vizând deficiențe constatate în achitarea ajutoarelor de deces în anul 2005, consumurile nejustificate de la Casa Locală de Pensii Bîrlad și neluarea declarațiilor prevăzute de nr.1753/2004, pârâtul nu a făcut dovada că acestea au fost consecința directă și imediată a neîndeplinirii de către directorul executiv adjunct a atribuțiilor de serviciu și că, într-o atare situație, în mod greșit aceste disfuncționalități în activitatea Casei de Pensii V au fost tratate ca abateri disciplinare, săvârșite de, drept pentru care ele nu vor fi avute în vedere la pronunțarea hotărârii, ținând cont și de împrejurarea că acestea nici nu au fost enumerate ca atare în cuprinsul deciziei nr.560/30.11.2007.
Împrejurarea că nu toate deficiențele reținute în sarcina reclamantei se confirmă nu este însă de natură să diminueze, pe ansamblu, răspunderea directorului executiv adjunct pentru deficiențele constatate de organul financiar de control și să conducă la lipsa suportului faptic a actului administrativ contestat, dacă se are în vedere că niciunul din aspectele enumerate la pct.3, 4, 6 și 7 din actul de sesizare nu au fost infirmate, prin probe, de către reclamantă, care confirmă, în mod indirect, că compartimentele pe care le conduce și controlează nu au luat măsurile adecvate în cazul a 1215 contracte din Situația debitorilor la iulie 2007, notificările trimise neconducând la diminuarea debitului total de 3.591.540,94 lei, înregistrat în patrimoniul V, în condițiile în care pct.34, 37, 40, 42 și 43 din fișa postului o obligau să urmărească în mod permanent și eficient activitatea de evidențiere a debitelor și de colectare a contribuțiilor datorate bugetului asigurărilor sociale și bugetului de stat.
Această obligație trebuia exercitată indiferent dacă debitele au fost înregistrate într-o perioadă anterioară sau după data numirii sale în funcția publică de conducere, faptul că " în 6 ani, respectiv 2001-2007 nu a fost făcută nici o somație, nici un titlu, lucru pe care controalele anterioare nu l-au sesizat, sau specificat" - astfel cum se menționează în cuprinsul contestației depusă la instanță - nefiind de natură să o absolve pe reclamantă de răspundere, ci din contră să dovedească că, datorită unei organizări necorespunzătoare a activității pe care cea în cauză o coordona și controla, în virtutea funcției ocupate, s-a ajuns în situația ca mai multe drepturi de creanță, în valoare de 31.282,06 lei, să se prescrie.
Insuficienta implicare a reclamantei în exercitarea atribuțiilor de serviciu, rezultă și din faptul neemiterii deciziei de desemnare a persoanelor autorizate cu plata cheltuielilor denumite generic contabil, cu neactualizarea normelor interne referitoare la desfășurarea controlului financiar preventiv, chiar și numai în partea referitoare la " lists", sau din neaplicarea principiului separării persoanelor care exercită controlul financiar preventiv de cele care efectuează operațiunea, astfel cum Ordinul nr.522/2003 obliga.
Organul de control și emitentul actului contestat nu puteau trage o altă concluzie, cu privire la modul în care reclamanta și-a exercitat atribuțiile de organizare și coordonare a activității de acordare a biletelor de tratament, din moment ce, cu ocazia audierii din 20.09.2007, recunoaște "posibilitatea comiterii unor greșeli la stabilirea contribuțiilor ce trebuiau plătite de asigurați la acordarea biletelor de tratament balnear", greșeli ce s-au repetat de 16 ori și care au obligat V să ia măsuri de recuperare a prejudiciului suferit.
Curtea consideră ca fiind simptomatic pentru modul în care reclamanta înțelege să-și exercite atribuțiile de serviciu faptul că aceasta pretinde în fața sa, că nu are cunoștință de anexele la procesul verbal de control, în care au fost evidențiate debitele prescrise și situația debitorilor neîncasați, deși aceste situații ar fi trebuit să stea, în permanență, la baza diagnosticărilor periodice pentru activitățile desfășurate de serviciile conduse și să se constituie în suport al măsurilor de valorificare a respectivelor constatări, în condițiile în care organul de control a fost pus în imposibilitate, astfel cum s-a consemnat în finalul procesului verbal din 25 august 2007, de a înregistra actul în Registrul unic de control al Casei Județene de Pensii V, pentru faptul - de neacceptat - că acesta nu a putut fi identificat la data controlului, semnatarii actului, din partea Casei Județene de Pensii V, necontestând această situație.
Ca atare, Curtea, constatând că, chiar și parțial, s-a dovedit că reclamanta nu și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu, că nu era obligația organului tutelar de a atenționa organele de conducere ale Casei Județene de Pensii V să acționeze, permanent și eficient, pentru colectarea contribuțiilor datorate bugetului de stat și bugetului asigurărilor sociale, atâta timp cât această obligație este una din rațiunile majore pentru care instituția publică menționată a fost creată și că reclamanta nu se poate deroba de responsabilitate pentru faptul că "în 6 ani de zile, respectiv 2001-2007, nu a fost făcută nici o somație, nici un titlu", atâta timp cât ea este remunerată tocmai pentru a organiza, coordona și verifica activitatea de colectare a contribuțiilor și de gestionare a biletelor de tratament, în temeiul art.18 din Legea nr.554/2004, urmează să respingă acțiunea, ca neîntemeiată.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția nulității deciziei nr.560 din 30.11.2007 și excepția prescrierii dreptului de a aplica sancțiunea disciplinară, excepții ridicate de reclamantă.
Respinge excepția neîndeplinirii procedurii prealabile, excepție ridicată de pârâtă.
Respinge acțiunea în anulare introdusă de reclamanta, cu domiciliul procesual ales la sediul Casei Județene de Pensii V, din V,-, în contradictor cu pârâta Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale, având sediul în B,-, sector 2, ca neîntemeiată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 30 martie 009.
PREȘEDINTE,
Grefier,
Red.
Tehnored.
02.IV.2009.-
2 ex.-
Președinte:Dan Mircea TăbâltocJudecători:Dan Mircea Tăbâltoc