Anulare act administrativ fiscal. Decizia 598/2009. Curtea de Apel Pitesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITE ȘTI

SECȚIA COMERCIAL ȘI DE CONTENCIOS

ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR- DECIZIE NR. 598/R-CONT

Ședința public din 27 Mai 2009

Curtea compus din:

PREȘEDINTE: Gabriela Chiorniță președinte secție

- - -, judector

- -, judector

, grefier

Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului declarat de pârâtele DIRECȚIA GENERALA FINANTELOR PUBLICE A JUDEȚULUI, cu sediul în Rm.V, str.-.-, nr.17, județul V, în nume propriu și în numele ADMINISTRAȚIEI FINANTELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI, cu același sediu, împotriva sentinței nr.1459/CAF din 02 decembrie 2008, pronunțat de Tribunalul Vâlcea, Secția comercial și contencios administrativ fiscal, în dosarul nr-, intimat fiind reclamanta, domiciliat în D, str. -.-, nr.37, județul V.

La apelul nominal, fcut în ședința public, au lipsit prțile.

Procedura este legal îndeplinit.

Recursul este scutit de plata taxei de timbru.

Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința public din 22 mai 2009, fiind consemnate în încheierea de la aceea dat, care face parte integrant din prezenta decizie.

Pronunțarea asupra recursului s-a amânat pentru astzi, când în urma deliberrii s-a pronunțat urmtoarea decizie.

CURTEA

Asupra recursului de faț, deliberând:

Constat c pin cererea înregistrat sub nr-, reclamanta a chemat în judecat pârâtele Administrația Finanțelor Publice a Municipiului D și Direcția General Finanțelor Publice V, solicitând instanței, ca prin hotrârea ce se va pronunța s se dispun anularea actelor fiscale de achitare a taxei de prim înmatriculare și restituirea sumei de 5972 lei ce reprezint contravaloarea taxei de prim înmatriculare, cu cheltuieli de judecat.

În motivarea acțiunii, reclamanta a artat c a cumprat autoturismul marca BMW 525D, an de fabricație 2004, pentru care a achitat suma de 5972 lei, reprezentând taxa de înmatriculare cu chitanța nr.- din 28.01.2008.

Dispozițiile art. 2141și art. 2142din legea nr. 334/2006 de modificare a Codului Fiscal, invocate ca temei pentru plata taxei sunt incompatibile cu art. 90 din Tratatul de Instituire a Comunitții Europene prin care se statueaz c nu se pltesc taxe și impozite intern asupra produselor provenite din alte state, de natur s protejeze indirect alte sectoare de producție.

Apreciaz, astfel, c taxa special intr sub incidența art. 90 din, este discriminatorie și contravine normelor europene.

Se mai arat c atât jurisprudența instanțelor interne cât și Curții Europene a Drepturilor Omului a stabilit obligația dea nu se aplica o norm național ce încalc dreptul comunitar.

În drept cererea se întemeiaz pe disp. art. 1,2 și urm. din Legea nr. 544/2004, cu modificrile ulterioare.

În dovedirea cererii s-au depus înscrisuri.

de timbru au fost integral achitate.

Prin întâmpinarea de la filele 5 - 8 dosar, pârâta a solicitat respingerea acțiunii, pe cale de excepție, ca tardiv, iar în situația în care se va trece peste aceast excepție, ca neîntemeiat.

În ședința public din data de 25 noiembrie 2008, reclamantul, prin aprtor, solicitat instanței s ia act de renunțarea la judecat a captului 1 al cererii.

Prin sentința nr.1459/CAF din 02 decembrie 2008, pronunțat de Tribunalul Vâlcea, Secția comercial și contencios administrativ fiscal, în dosarul nr-, s-a respins excepția tardivitții formulrii acțiunii invocate de pârâte, prin întâmpinare.

De asemenea, s-a luat act de renunțarea la judecat a captului 1 al cererii, admițându-se astfel cererea, cu consecința obligrii pârâtei ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI D, la restituirea ctre reclamant a sumei de 5972 lei.

Pentru a se pronunța în sensul celor de mai sus, instanța a reținut c reclamanta a cumprat autoturismul marca BMW 525D an de fabricație 2004, pentru care a achitat suma de 5972 lei, reprezentând taxa de înmatriculare, cu chitanța nr. - din 28.01.2008

Susținerea pârâtei, în sensul c taxa de prim înmatriculare se justific faț de prevederile art. 214/1 - 214/3 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, este neîntemeiat, întrucât începând cu 01.01.2007, odat cu aderarea României la UE, aceasta este obligat s-și armonizeze legislația intern cu dreptul comunitar. În cazul în care dreptul intern este contrar dreptului comunitar, instanțele naționale au obligația s dea eficienț acestuia din urm. Prin urmare în relația dintre dreptul comunitar și dreptul național al statelor membre, judectorul național este obligat s aplice normele comunitare, în mod direct, chiar dac acesta contravine normelor interne, fr a solicita sau aștepta eliminarea acestora pe cale administrativ sau a unei proceduri constituționale.

Reclamanta a achitat taxa conformându-se dispozițiilor citate din Codul fiscal, precum și unei calculații privind taxele speciale pentru autoturisme stabilit de erul Economiei și Finanțelor. În consecinț însși obligația de plat a taxei, de natur legal și condiționarea înmatriculrii de dovada plții acesteia, echivaleaz cu existența unui act administrativ de obligare la plat care nu are un suport material, ci doar așa cum am artat o baz legal de reglementare în dreptul intern, dar care este contrar dreptului comunitar, respectiv art. 90 paragraf 1 din, care interzice taxele discriminatorii și protecționiste.

Acest regim fiscal stabilit de dreptul intern este discriminatoriu pentru autovehiculele aduse în România din CE în scopul reînmatriculrii lor, din moment ce acestea au fost deja înmatriculate în țara de provenienț, iar între principiile dreptului comunitar, obligatorii pentru instanțele naționale, este aplicarea cu prioritate a dreptului comunitar, așa cum dispune art. 148 alin. 2 și 4 din Constituția României.

Taxa special de prim înmatriculare achitat de reclamant pentru autoturismul achiziționat în ianuarie 2008, în cuantum de 5972 lei, a fost încasat la bugetul statului cu înclcarea art. 90 alin. 1 al, inclusiv a Tratatului de aderare a României și Bulgariei la UE, ratificat de România prin Legea nr.157/2005, care prevede c de la data aderrii dispozițiile tratatelor originale sunt obligatorii și pentru România și se aplic în condițiile stabilite prin tratate și prin actul de aderare.

Obligația de plat a taxei de prim înmatriculare și condiționarea înmatriculrii de dovada plții acesteia echivaleaz cu existența unui act administrativ de obligare la plat care nu are suport material, ci doar o baz legal de reglementare în dreptul intern, care îns contravine dreptului comunitar.

Împotriva sentinței, în termen legal a formulat recurs DGFP V în nume propriu și pentru Administrația Finanțelor Publice D, pe care a criticat - o pentru motivele încadrate în disp.art.304 pct.7 și 9 Cod pr.civil.

În dezvoltarea motivelor de recurs s-a artat c sentința cuprinde motive contradictorii, în condițiile în care greșit a fost respins excepția tardivitții formulrii procedurii prealabile, luându-se în același timp act de renunțarea la captul de cerere privind anularea actului administrativ.

Hotrârea este nelegal, pentru c plângerea prealabil nu s-a fcut în termenul reglementat de art.7 din Legea nr.554/2004, adic 30 de zile de la data achitrii taxei.

S-a mai susținut c sentința este dat cu înclcarea disp.art.2141- 2143Cod fiscal, pentru c reclamanta nu a fcut dovada c se afla în vreuna dintre situațiile de scutire reglementate expres de Codul fiscal, acesteia nefiindu-i aplicabile disp.art.90 din Tratatul CE, pentru c nu a fcut dovada primei înmatriculri în țara de ordine.

Pe de alt parte nu exist o discriminare pentru c taxa se aplic tuturor autoturismelor înmatriculate pentru prima dat în România, nefiind vorba despre o msur protecționist.

Pe de alt parte aceasta are un caracter de tax special pentru autoturisme și autovehicule, legea dispunând numai pentru viitor, iar, trebuiau s fie avute în vedere și modificrile reglementate pe art.11 din OUG nr.50/2008, care prevede restituirea unei diferențe între suma pltit cu acest titlu și cuantumul rezultat din aplicarea prezentelor prevederi pentru taxa de poluare.

Intimata - reclamant a formulat concluzii scrise, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu motivarea c nu era nevoie de parcurgerea plângerii prealabile, dar și în aceast ipotez era justificat depșirea termenului de 30 de zile, ea încadrându-se în termenul de 6 luni prev. de art7 alin. final din Legea nr.554/2004, iar achitarea acestei taxe înclcând principiile dreptului comunitar.

Examinând sentința prin prisma criticilor formulate, ce se încadreaz în disp.art.304 pct.7 și 9 Cod pr.civil, cât și sub toate aspectele, în temeiul art.3041Cod pr.civil, Curtea constat urmtoarele:

Nu exist nici o contradicție în privința rezolvrii excepției priind tardivitatea plângerii prealabile și faptul c s-a luat act de renunțarea la primul petit, în condițiile în care nu s-a formulat vreo critic referitoare la acest din urm aspect.

De altfel, în mod legal a fost respins excepția tardivitții plângerii prealabile, cât timp restituirea ctre contribuabili a sumelor pe care aceștia nu le datorau ca obligații fiscale se face cu respectarea unei proceduri la care trimit disp.art.117 alin.9 Cod pr.fiscal, procedur reglementat prin nr.1899/2004.

Soluționarea cererii de restituire are valoarea unui act administrativ, cât timp el se încadreaz în definiția prev. de art.41 Cod pr. fiscal, cu consecințele posibilitții atacrii rspunsului în condițiile art.174 și urm. Din același act normativ rezult c restituirea efectiv se poate face numai dup parcurgerea procedurii reglementate de nr.1899/2004.

Drept urmare, avându-se în vedere disp.Cap.I pct.3 alin.1 din ordinul sus amintit, ererea de restituire trebuie s fie depus în cadrul termenului legal de prescripție a dreptului de a cere restituirea, respectiv în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului urmtor celui în care a luat naștere dreptul la restituire.

Ca o concluzie fireasc, restituirea trebuie s se raporteze la dispozițiile speciale și nicidecum la prevederea cu caracter de generalitate din Legea nr.554/2004. Oricum, chiar și prin considerarea disp.art.7 din Legea nr.554/2004, urmeaz a se constata c plângerea a fost formulat în condițiile alin.7, adic fr s se depșeasc termenul de 6 luni de la data plții.

În ce privește fondul cauzei, în mod corect a apreciat prima instanț ca fiind nelegal msura impunerii plții taxei de prim înmatriculare cu consecința restituirii ctre reclamant a taxei de prim înmatriculare, întrucât dispozițiile art.2141-2143Cod fiscal contravin dispozițiilor art.90 paragraful 1 din Tratatul de instituire a Comunitții Europene, în msura în care impun plata taxei de prim înmatriculare în România și pentru autoturismele importate din alte state membre ale UE, care au fost deja înmatriculate în respectivele state.

Cum ntimata - reclamant a cumprat un autoturism care a fost înmatriculat inițial în Germania, stat membru UE, - dovad fcut cu înscrisurile depuse în recurs, contractul de vânzare - cumprare tradus în limba german de și copia certificatului de înmatriculare partea a II-a - msura impunerii la plata unei taxe de prim înmatriculare în România este împovrtoare prin raportare la autoturismele înmatriculate deja în România și revândute în aceast țar și care, la reînmatricularea ulterioar revânzrii, nu sunt taxate.

Taxa respectiv produce astfel un efect echivalent unei taxe vamale de import, fapt interzis de dispoziția comunitar sus expus.

Judectorului național îi revine obligația de a da efect direct dispozițiilor art. 90 din Tratat și s aplice procedurile naționale de așa manier ca drepturile prevzute de Tratat s fie deplin și efectiv protejate, în temeiul dispozițiilor art. 148 alin. 2 din Constituția României, conform crora legislația comunitar cu caracter obligatoriu prevaleaz legii interne, iar conform alin. 4 din același articol, jurisdicțiile interne garanteaz îndeplinirea acestor exigențe.

Faptul c o tax intern impus autoturismelor second-hand este discriminatorie în sensul art. 90 parag.1 din Tratat a fost reținut în cauza conexat și, unde Curtea de Justiție a artat c o tax de înmatriculare este interzis atâta timp cât este perceput asupra autoturismelor second-hand puse pentru prima dat în circulație pe teritoriul unui stat membru și c valoarea taxei, determinat exclusiv prin raportare la caracteristicile tehnice ale autovehiculului (tip motor, capacitate cilindric) și la clasificarea din punct de vedere al polurii, fr a se lua în seam deprecierea autoturismului, excede valoarea rezidual a unor autoturisme second-hand similare care au fost deja înmatriculate în statul membru în care sunt importate.

Prima instanț nu a fcut altceva decât s aplice ispozițiile constituționale interne și normele Tratatului de așa manier pentru a i se recunoaște particularului dreptul su de a nu fi impus cu o tax special discriminatorie la înmatricularea pentru prima dat în România a autoturismului second-hand importat dintr-un alt stat membru al Uniunii. Procedând conform celor de mai sus, instanța de fond și-a îndeplinit misiunea trasat atât de Tratat cât și de Legea de ratificare a acestuia precum și de Curtea de Justiție în practica judiciar pertinent (cauza Simmenthal II din anul 1978).

Nu poate fi reținut niciunul din argumentele invocate de recurent în ce privește caracterul de maxim generalitate al taxei de prim înmatriculare în România și, respectiv, caracterul special al acesteia pentru prima înmatriculare în România, iar nu pentru fiecare înmatriculare sau pentru reînmatriculare în România, nefiind de natur și forț a înltura argumentele reținute de instanț anterior.

De asemenea, nu poate fi reținut argumentul ce vizeaz noua reglementare a taxei și faptul c diferența pltit în plus, sub incidența Codului fiscal, se restituie contribuabilului, acesta nefiind de natur s confere taxei - îndeosebi în mod retroactiv - legalitate în raport de dispozițiile art. 25 și 90 paragraful 1 din Tratatul CE.

Cu referire la incidența la speț a prevederilor OUG nr. 50/2008, Curtea reține c la data declanșrii litigiului de contencios fiscal erau aplicabile, conform principiului tempus regit actum, normele de drept material din legea fiscal (art. 2141-art.2143fisc.), norme care deși sunt invocate de administrația fiscal au fost gsite ca neconforme cu prevederile art. 90 parag. 1 din Tratat.

Taxa special ce face obiectul prezentei cauze a fost încasat în baza legislației fiscale interne în vigoare anterior datei de 1 iulie 2008 și care a fost apreciat ca fiind contrar normelor comunitare. Într-o atare ipotez, se aplic principiul conform cruia când un stat membru a impus sau aprobat o tax contrar dreptului comunitar este obligat s restituie taxa perceput prin înclcarea acestuia.

Pentru asemenea ipoteze, Curtea de Justiție a decis c statele membre trebuie s asigure rambursarea taxelor colectate cu înclcarea prevederilor art. 90 din Tratat, cu respectarea principiilor ce guverneaz autonomia procedural și îmbogțirea fr just cauz. Totodat, a mai decis c în astfel de cauze pot fi pltite și daune pentru pierderile suferite ( A se vedea: CJCE, cazul nr. 68/79 I/S contre ère danois des impts accises precum și cauza conexat nr. C- 290/05 și C-333/05 și parag. 61-70).

Din aceast perspectiv, nu se poate reține justificat c Statul Român are un temei legal de reținere a unei prți din taxa încasat ilegal anterior datei de 1 iulie 2008 pe care s-o compenseze în parte cu o alt tax ce urmeaz a fi perceput în temeiul unui alt act normativ adoptat ulterior raportului juridic de drept material fiscal în baza cruia s-a încasat nelegal taxa special. Se va mai observa c noua tax instituit de OUG nr. 50/2008 este stabilit pe alte principii decât taxa special anterioar, având alt mod de calcul și alt destinație.

În consecinț, întregul recurs va fi respins ca nefondat, în temeiul art.312 alin.1 Cod pr.civil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtele DIRECȚIA GENERALA FINANTELOR PUBLICE A JUDEȚULUI, în nume propriu și în numele ADMINISTRAȚIEI FINANTELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI, împotriva sentinței nr.1459/CAF din 02 decembrie 2008, pronunțat de Tribunalul Vâlcea, Secția comercial și contencios administrativ fiscal, în dosarul nr-, intimat fiind reclamanta.

Irevocabil.

Pronunțat în ședinț public, astzi 27 mai 2009, la Curtea de APEL PITE ȘTI - Secția comercial și de contencios administrativ și fiscal.

Grefier,

Red.

TC/2 ex.

22.06.2009

Jud fond.E

Președinte:Gabriela Chiorniță
Judecători:Gabriela Chiorniță, Ingrid Emina Giosanu, Corina

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Anulare act administrativ fiscal. Decizia 598/2009. Curtea de Apel Pitesti