Anulare act administrativ fiscal. Decizia 76/2010. Curtea de Apel Alba Iulia

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

DECIZIENr. 76/CA/2010

Ședința publică de la 19 Ianuarie 2010

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Marius Ionel Ionescu

JUDECĂTOR 2: Mariana Claudia Clonța

Judecător - -

Grefier

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de reclamanta -"TERMOFICARE"SA P împotriva sentinței nr.634/CA/12.03.2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar -.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns av. pentru reclamanta recurentă, lipsă fiind pârâta intimată DGFP

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că din partea pârâtei s-a depus la dosar întâmpinare, din care 1 ex. se comunică cu mandatarul reclamantei recurente.

Mandatarul reclamantei recurente învederează instanței că a lecturat întâmpinarea și nu solicită amânarea cauzei.

Nefiind alte cereri, instanța acordă cuvântul în dezbateri.

Mandatarul susține recursul așa cum a fost formulat și motivat, solicitând: în principal, admiterea acestuia, modificarea sentinței civile atacate în sensul admiterii acțiunii reclamantei și anulării actelor fiscale emise de pârâtă.

În subsidiar, solicită admiterea recursului, casarea sentinței civile atacate cu trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, în vederea efectuării unei expertize contabile. Cu cheltuieli de judecată reprezentând taxa de timbru și timbrul judiciar.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului de față

Constată că pe rolul Tribunalului Hunedoara - Secția comercială și de contencios administrativ s-a înregistrat acțiunea în contencios administrativ fiscal formulată de reclamanta -"TERMOFICARE"SA P în contradictoriu cu pârâta H, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să fie anulate Decizia nr.130/2008, Decizia nr.286/2009 emise de intimată, Dispoziția nr.88/2008 și raportul de inspecție fiscală generală înregistrat la poziția nr.42/2008 înregistrat la Administrația Finanțelor Publice pentru contribuabilii mijlocii D sub nr. 345/2008 și pe cale de consecință, exonerarea reclamantei de plata sumei de 462.629 lei reprezentând taxa pe valoarea adăugată stabilită suplimentar, precum și majorări de întârziere aferente.

În motivarea acțiunii s-a susținut în esență că aspectele reținute de organele de control sunt nereale, deoarece au fost impozitate și pierderile datorate rețelei de transport și distribuție a energiei termice și a apei calde, pierderi pe care reclamanta le consideră deductibile.

Prin sentința administrativă nr.684/12.03.2009 Tribunalul Hunedoaraa respins acțiunea formulată de reclamantă, ca nefondată.

Pentru a pronunța această hotărâre tribunalul a reținut că obligațiile fiscale stabilite în urma inspecției din perioada 25.08.2008-29.09.2008 sunt reale, ele reprezentând necalculat pentru toate sumele încasate drept subvenție. În consecință, s-a apreciat că TVA-ul în cuantum de 258.313 lei, aferent sumei de 1.359.452 lei s-a dedus nelegal. Aceiași situație s-a înregistrat și la pierderile de apă înregistrate peste nivelul cotelor aprobate, reducerea necorespunzătoare prin refacturarea apei terților este de 379.585 lei, pentru care s-a dedus nelegal TVA în sumă de4 72.120 lei.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta, solicitând în principal modificarea sentinței recurate în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată, iar în subsidiar, casarea acestei sentințe cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare instanței de fond în vederea efectuării unei expertize contabile.

În motivarea recursului se susține că organul fiscal a făcut o greșită aplicare a art.126 din legea nr.571/2003, întrucât a omis să constate că TVA este admisibilă numai atunci când obiectul constituie "o livrare de bunuri sau o prestare de servicii efectuate cu plată", condiție ce nu era îndeplinită în cauză. contravaloarea pierderilor din rețea, nu putea să calculeze și să încaseze TVA. Se mai susține că pierderile datorate rețelelor deteriorate și uzate au caracter de forță majoră pentru distribuitor și înlătură răspunderea acestuia în astfel de situații.

Prin întâmpinare, Has olicitat respingerea recursului formulat, apreciind că hotărârea instanței de fond este temeinică și legală.

Intimata susține în esență că reclamanta a înregistrat pierderi peste valoarea stabilită de normele legale în rețelele de distribuție a energiei termice și apă caldă de consum, norme aprobate de. Organul fiscal constatând că valoarea cantităților de agent termic și apă peste pierderile tehnologice aprobate, nu a fost facturată beneficiarilor, constituind o cheltuială nedeductibilă fiscal., s-a procedat la calcularea TVA aferentă acestor cheltuieli, conform art. 128 din Codul fiscal.

În drept se invocă art. 308 alin. 2 Cod pr.civilă, art. 128 alin. 4, art. 145 alin. 3 din Legea nr. 571/2003.

Curtea analizând sentința recurată sub toate aspectele cauzei cât și prin prisma motivelor invocate, constată că recursul declarat în cauză este nefondat pentru considerentele ce urmează a fi expuse în continuare:

Recurenta reclamantă a făcut obiectul unei inspecții fiscale ale cărei rezultate au fost consemnate în Raportul de inspecție fiscală nr. 345/29.09.2008, care a stat la baza emiterii Deciziei de impunere nr. 286/29.09.2008 prin care s-au stabilit în sarcina reclamantei obligații suplimentare de plată constând în în cuantum de 389.235 lei și majorări de întârziere în cuantum de 73.394 lei.

Impunerea suplimentară a reclamantei a fost determinată de constatările organelor de inspecție fiscală, potrivit cărora societatea reclamantă nu a colectat, în totalitate, taxa pe valoare adăugată pentru sumele încasate drept subvenție în cuantum de 3.632.890 lei, reținându-se că mai datorează bugetului de stat suma de 58.806 lei și majorări de întârziere.

S-a mai constatat că reclamanta a înregistrat pierderi la energia termică și apa potabilă livrată clienților peste limita legală aprobată, astfel încât nu s-a acordat drept de deducere pentru TVA-ul aferent acestor pierderi, constatându-se că reclamanta mai datorează suma de 72.120 lei cu acest titlu și accesoriile aferente.

Împotriva acestei decizii de impunere reclamanta a formulat contestație, care a fost soluționată de intimată prin respingerea ei, fiind emisă în aceste sens Decizia nr.180/24.11.2008.

Sub aspect factual, este de necontestat că în anul 2004 societatea reclamantă a încasat subvenții legate direct de prețul livrărilor efectuate, în sumă totală de 3.632.890 lei. Ori, subvențiile încasate constituiau potrivit art. 137 alin. 1 lit. a din Legea nr. 571/2003 și pct. 18 alin. 10 din HG nr. 44/2004, unul din elementele ce alcătuiau baza de impozitare a taxei pe valoare adăugată. În acest sens, reclamanta era obligată a colecta aferent acestor subvenții, neîndeplinirea acestei obligații justificând și legitimând măsurile și obligațiile impuse reclamantei de organul fiscal.

De asemenea, s-a constatat că în perioada supusă controlului, reclamanta a înregistrat pierderi în sistemul de distribuire a agentului termic și apei calde de consum peste cotele aprobate de, în valoare de 1.739.127 lei, pierderi ce nu au fost recuperate. pierderile de sistem peste limitele legal aprobate sunt asimilate conform art. 128 alin. 4 din Codul fiscal, livrărilor de bunuri, iar în măsura în care nu au fost facturate către clienți, reclamanta nu avea dreptul la a opera deduceri în legătură cu acest. deducerii acestei taxe o constituie încasarea ei, pentru a avea din ce efectua deducerea, fără ca prin aceasta să se înțeleagă că reclamanta era obligată a factura pierderile.

În concluzie, hotărârea atacată, în măsura suplinirii ei cu prezentele considerente, este temeinică și legală, așa încât urmează a fi menținută prin respingerea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta TERMOFICARE P împotriva sentinței nr. 634/CA/12.03.2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar -.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 19 Ianuarie 2010.

Președinte,

- - -

Judecător,

- - -

Judecător,

- -

Grefier,

Red.FM Tehnored.BI/ex.4/1.03.2010 Jud.fond.

Președinte:Marius Ionel Ionescu
Judecători:Marius Ionel Ionescu, Mariana Claudia Clonța

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Anulare act administrativ fiscal. Decizia 76/2010. Curtea de Apel Alba Iulia