Anulare act administrativ fiscal. Decizia 826/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA COMERCIALĂ, CONTENCIOS
ADMINISTRATIV SI FISCAL
Dosar nr- Decizia civilă nr. 826/2008
Ședința publică de la 11 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Vera Stănișor judecător
JUDECĂTOR 2: Mona Gabriela Ciopraga
JUDECĂTOR 3: Morina
Grefier -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine a venit spre soluționare cererea de revizuire formulată de revizuienta împotriva deciziei civile nr. 660 din 3 octombrie 2008, pronunțată de Curtea de APEL BACĂU în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns revizuienta, lipsă fiind celelalte părți.
Procedură legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei, după care:
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul revizuientei pe excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării și pe fondul cererii de revizuire.
Revizuienta solicită respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, iar pe fond, formulează concluzii de admitere a cererii de revizuire, anularea deciziei pronunțată în recurs și rejudecarea cauzei, considerând că acordarea unei singure indemnizații în familiile în care s-au născut copii gemeni, ca în cazul de față, constituie o discriminare, încălcându-se principiul egalității dintre oameni, întrucât aceștia nu vor avea un tratament egal cu al celorlalți copii.
S-au declarat închise dezbaterile.
CURTEA
- Deliberând -
Prin sentința civilă nr. 165/CA din 15.07.2008, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-, a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta Direcția de Muncă și Protecție Socială N și a fost anulată decizia nr. 16774/24.04.2008 emisă de pârâtă, pârâta fiind obligată să plătească reclamantei suma de 1200 lei lunar, cu titlu de indemnizație pentru creșterea copiilor, începând cu 22.02.2008 și până la data de 10.01.2010.
Recursul formulat de pârâta Direcția de Muncă și Protecție Socială N împotriva acestei sentințe a fost admis de Curtea de APEL BACĂU prin decizia civilă nr. 660 din 3.10.2008. În consecință, sentința recurată a fost modificată în tot, respingându-se acțiunea ca nefondată.
Pentru a decide astfel, instanța de recurs a reținut următoarele:
Reclamanta a dat naștere la doi copii gemeni, împrejurare față de care a solicitat acordarea indemnizației prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 148/2005 pentru ambii copii. Prin decizia nr. 10157/18.02.2008 Naa probat plata unei singure indemnizații.
Actul emis de intimată este în acord cu dispozițiile legale în vigoare, respectiv Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 148/2005, instanța de fond procedând la o interpretare greșită a dispozițiilor Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 148/2005. Din analiza în ansamblu a actului normativ rezultă că scopul a fost de a susține familia în vederea creșterii copilului, indemnizația nefiind un drept al copilului ci al părintelui suplinind veniturile realizate din exercitarea unei profesii. Concluzia că indemnizația prevăzută de art. 2 nu este în favoarea copilului rezultă din coroborarea art. 1,4,5,6,8 din OUG nr. 148/2005. Astfel, potrivit art. 5 de indemnizație beneficiază oricare dintre părinții firești ai copilului dacă îndeplinește condițiilor prevăzute de art. 1 și dacă depune înscrisurile prevăzute de art. 8. Din art. 1 cât și din art. 8 rezultă că pot beneficia de indemnizație doar părinții care au realizat timp de 12 luni, anterior datei nașterii copilului venituri supuse impozitului pe venit ceea ce denotă că indemnizația suplinește venitul părintelui aflat în concediu de creștere a copilului. Dacă indemnizația ar fi fost prevăzută ca un drept al copilului, condiția ca anterior datei nașterii, părintele să fi realizat venituri, nu mai era înserată în actul normativ și s-ar fi dispus plata indemnizației pentru fiecare copil, indiferent dacă părintele a realizat sau nu venituri.
Singurul drept care este înscris în favoarea copilului este alocația reglementată de art. 4, alocație care se acordă pentru fiecare copil, așa încât, în speță celor doi copii ai reclamantei li se cuvin două alocații în cuantumul prevăzut de art. 4.
Relevanță deosebită în interpretarea legii o au art. 6 al. 3,4. Astfel, se prevede că în ipoteza în care în perioada de 2 ani în care un părinte se află în concediu de creștere a copilului intervine o nouă naștere, durata concediului se prelungește corespunzător însă se acordă o singură indemnizație. Din conținutul art. 4 rezultând fără echivoc că indemnizația nu a fost prevăzută pentru copil, ci în sprijinul îmbunătățirii echilibrului social - economic al familiei.
Este adevărat că pentru creșterea a doi copii se impun cheltuieli mai mari și că așa cum apreciază intimata legile nu sunt perfecte ci perfectibile însă instanța este ținută a aplica Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 148/2005 în forma în vigoare, doar legiuitorul fiind în măsură a modifica legea atunci când apreciază că nu este în acord cu situația economică, socială, ci normele europene.
Invocarea deciziei nr. 1947/4.04.2007 nu are relevanță în cauză, deoarece, ca principiu admiterea unei excepții de nelegalitate nu este opozabilă decât părților din litigiul în care a fost invocată iar pe de altă parte la data emiterii de către recurentă a deciziei contestate, Hotărârea Guvernului nr. 1825/2005 era abrogată, fiind în vigoare Hotărârea Guvernului nr. 1025/2006. În fața instanței de fond nu s-a invocat nelegalitatea Hotărârii Guvernului nr. 1025/2006 și oricum instanța de fond nu avea competența, față de faptul că Hotărârea Guvernului nr. 1025/2006 este act emis de autoritatea centrală, să analizeze legalitatea acesteia.
Mai mult, față de forma în care este în vigoare Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 148/2005 dispozițiile Hotărârea Guvernului nr. 1025/2006 nu au relevanță în interpretarea noțiunii de indemnizație.
La data de 24.10.2008 reclamanta a formulat prezenta cerere de revizuire îndreptată împotriva deciziei pronunțate de instanța de recurs. Prin cererea de revizuire reclamanta a solicitat citarea în cauză a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, autoritate în legătură cu a cărei legitimare procesuală această instanță a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, astfel cum s-a consemnat prin încheierea din 27.11.2008; pentru termenul de astăzi părțile au fost citate cu mențiunea de a formula concluzii cu privire la această excepție.
În drept, cererea de revizuire nu a fost motivată, iar pentru termenul de astăzi revizuienta a fost citată cu mențiunea de a indica temeiurile legale ale cererii sale. În motivarea în fapt a cererii de revizuire, astfel cum a fost precizată prin cererea depusă pentru termenul de astăzi, revizuienta a arătat următoarele:
În cadrul concluziilor formulate în fața instanței de recurs a invocat caracterul discriminatoriu al dispozițiilor din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 148/2005, dar și excepția de nelegalitate a dispozițiilor art. 2 și 3 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor acestei ordonanțe; instanța nu s-a pronunțat asupra excepției.
În baza rolului activ instanța trebuia să întrebe părțile dacă înțeleg să solicite introducerea în cauză a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.
Interpretarea dată de instanța de recurs dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 145/2005 este discriminatorie întrucât ajutorul financiar în discuție este destinat, în fond, tot copilului sau copiilor, așa cum reiese chiar din preambulul ordonanței. Întrucât din sarcinile multiple rezultă cetățeni cu drepturi egale, familiile în care s-au născut gemeni sau tripleți sunt discriminate deoarece ajutorul acordat în vederea îmbunătățirii echilibrului social economic (conform preambulului ordonanței) este mai mic decât al unei familii în care s-a născut un singur copil dintr-o sarcină.
Pe de altă parte, aceeași ordonanță, la art. 1 alin. 2 pct. a) prevede dreptul al un tratament egal în fața instanțelor judecătorești și a oricărui alt organ jurisdicțional, drept care este încălcat atunci când se dau hotărâri diferite în cauze identice.
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 148/2005 nu conține o formulare explicită privind situațiile în care dintr-o naștere rezultă doi sau mai mulți copii, în tot cuprinsul legii făcându-se referire al un singur copil. Faptul că legile au un caracter ambiguu sau interpretabil reiese și din numeroasele ipoteze pe care le admite.
Analizând excepția invocată din oficiu și cererea de revizuire, curtea de apel constată următoarele:
În toate etapele procesului civil, elementele acțiuni civile, părți, obiect și cauză, rămân neschimbate. În cadrul căilor de atac nu se pot introduce - exceptând, în anumite situații, succesorii în drepturi și obligații ai părților inițiale - alte persoane decât cele care au figurat ca părți la instanța de fond. În consecință, chiar dacă părțile din recurs ar fi cerut introducerea în cauză a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, din proprie inițiativă sau ca urmare a rolului activ al instanței, instanța nu ar fi putut admite lărgirea cadrului procesual dispunând citarea acestei autorități. Cu atât mai puțin este posibil acest lucru într-o cale extraordinară de atac cum este revizuirea; de aceea, în raport cu această parte, revizuirea urmează a fi respinsă, considerându-se întemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.
În raport cu intimata-pârâtă Direcția de Muncă și Protecție Socială N revizuirea este nefondată.
Hotărârea pronunțată de instanța de recurs a fost criticată de revizuientă nu prin prisma motivelor de revizuire prevăzute expres și limitativ de art. 322 din Codul d e procedură civilă, ci devolutiv, sub aspectul modului în care instanța de recurs a interpretat dispozițiile cuprinse în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 148/2005. Ori, astfel de critici nu pot fi verificate, în materia contenciosului administrativ, decât prin intermediul căii de atac a recursului, iar reluarea judecății în fond a recursului nu este posibilă decât după retractarea hotărârii, pe calea revizuirii ori a contestației în anulare.
Însă, în condițiile în care nu se invocă și nu se dovedesc a fi îndeplinite cerințele prevăzute de art. 322 din Codul d e procedură civilă pentru motivele de revizuire pe care le reglementează, instanța nu poate păși la analiza modului de interpretare și de aplicare a legii de către instanța a cărei hotărâre se cere a fi retractată.
Nu poate fi considerat motiv de revizuire nici faptul că instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra vreunei apărări sau excepții invocate de intimat în recurs, căci art. 322 pct. 2 vizează doar inadvertențele dintre obiectul cauzei deduse judecății și lucrul asupra căruia instanța s-a pronunțat. Atâta timp cât instanța de recurs s-a pronunțat asupra acțiunii în întregul său nu se poate susține faptul că nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut. Pe de altă parte, se constată că reclamanta nu a invocat în mod explicit în fața instanței de recurs vreo excepție de nelegalitate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge cererea de revizuire formulată în contradictoriu cu Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării pentru lipsa calității procesuale pasive.
Respinge, ca nefondată, cererea de revizuire formulată de revizuienta împotriva deciziei civile nr. 660 din 03 octombrie 2008, pronunțată de Curtea de APEL BACĂU în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata Direcția de Muncă și Protecție Socială.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi,11 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - |
Grefier, |
Red. r
2 ex. 30 dec. 2008
Președinte:Vera StănișorJudecători:Vera Stănișor, Mona Gabriela Ciopraga, Morina
