Contestație act administrativ fiscal. Decizia 823/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA COMERCIALĂ, CONTENCIOS
ADMINISTRATIV SI FISCAL
Dosar nr- Decizia nr. 823/2008
Ședința publică de la 11 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Vera Stănișor judecător
JUDECĂTOR 2: Mona Gabriela Ciopraga
JUDECĂTOR 3: Morina
Grefier -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine a venit spre soluționare recursul declarat de pârâta Instituția Prefectului - Județul B împotriva sentinței civile nr. 283 din 04 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru recurenta-pârâtă, consilier juridic, lipsă fiind intimatul-reclamant.
Procedură legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei, după care:
Reprezentanta recurentei-pârâte depune la dosar chitanța nr. -/09.12.2008 cu 6 lei taxă judiciară de timbru și 0,10 lei timbru judiciar.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părții prezente.
Consilier juridic pentru recurenta-pârâtă pune concluzii de admitere a recursului, desființarea în tot a sentinței tribunalului, iar pe fond, respingerea acțiunii ca nefondată.
Referitor la primul capăt de cerere arată că s-a apreciat greșit de către instanța de fond că adresa nr. 90883/24.03.2008 a Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor este un act administrativ în înțelesul art.2 1 lit. c din Legea nr. 554/2004, aceasta neputând fi asimilată nici măcar actelor administrative unilaterale, solicitând respingerea acestui capăt de cerere ca inadmisibil. În ceea ce privește cel de al doilea capăt de cerere, apreciază că soluția instanței de fond este nelegală întrucât potrivit dispozițiilor art. 2141și 2142din Legea nr. 571/2003 taxa de înmatriculare se aplică pentru toate vehiculele aflate la prima înmatriculare indiferent dacă sunt noi sau second-hand, neținând seama de țara de proveniență.
S-au declarat închise dezbaterile.
CURTEA
- Deliberând -
Asupra recursului în materia contenciosului administrativ de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. 1753/110/26.03.2008 reclamantul a chemat în judecată pârâtele Instituția Prefectului și Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere, Înmatriculări Autovehicule B în contradictoriu cu care a solicitat anularea actului administrativ nr. 90883/24.03.2008 și obligarea pârâtelor la înmatricularea definitivă în circulație fără plata taxei auto a autoturismului marca Ford Mondeo sau înmatricularea provizorie, conform Ordinului MAI nr. 1501.
Prin sentința civilă nr. 283 din 4.06.2008 Tribunalul Bacăua hotărât următoarele:
- a admis acțiunea;
- a dispus anularea actului administrativ emis de către pârâta Instituția Prefectului Județului B - Serviciul Public Comunitar Regim Permise De Conducere, Înmatriculări Autovehicule B înregistrată cu nr.90883/24.03.2008;
- a obligat pârâta să înmatriculeze definitiv în circulație, fără plata taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule, autoturismul marca FORD - MONDEO cu nr. de identificare.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Prin cererea din data de 24.03.2008, reclamantul s-a adresat pârâtei Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere, Înmatriculare Autovehicule din cadrul Instituției Prefectului Județului B solicitând fie prelungirea autorizației provizorii eliberate în data de 9.01.2008 pentru autoturismul Ford Mondeo nr. de identificare, fie înmatricularea provizorie a acestuia, fără plata taxei auto, până la data la care normele legale vor stabili în mod concret noul criteriu de calcul al acesteia, raportat la normele europene.
Prin adresa nr. 90883/24.03.2008 i s-a răspuns reclamantului că potrivit Ordinului MAI nr. 1501/13.11.2006 vehiculul căruia i s-a acordat autorizație de circulație provizorie i se pot atribui succesiv, în aceleași condiții, mai multe autorizații provizorii, care nu pot cumula mai mult de 90 zile, cu condiția achitării tuturor taxelor și tarifelor legale necesare înmatriculării, înainte de eliberarea următoarei autorizații.
Dispozițiile art. 148. 2 din Constituția României statuează că prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne. 4 al aceluiași articol menționează că între alte instituții, autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din 2 menționat.
Din analiza dispozițiilor art. 90 paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene, rezultă că "nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare".
În dreptul intern, taxa specială pentru autoturisme și autovehicule a fost introdusă în Codul Fiscal prin Legea nr. 343/2006 sub forma unui nou impozit, cu aplicabilitate de la 1.01.2007, inițial pentru toate autovehiculele, iar după modificarea Legii nr. 343/2006 prin OUG nr. 110/2006, a fost restrânsă la toate autoturismele și autovehiculele, inclusiv cele comerciale, prevăzându-se categorii de persoane exceptate (cele cu handicap, misiuni diplomatice, etc.) cât și situații de scutire de la plata taxei, în cazul vehiculelor istorice etc.
Potrivit art. 2141- 2143din Codul Fiscal și pct. 311- 312din Normele Metodologice de aplicare a Codului Fiscal, taxa specială pentru autoturisme și autovehicule se plătește cu ocazia primei înmatriculări în România, de către persoana fizică sau juridică care face înmatricularea, atât pentru autoturisme și autovehicule noi, cât și pentru cele rulate, aduse din import din statele comunitare, ori din alte state.
Având în vedere dispozițiile legale menționate, precum și susținerea părților, respectiv susținerea pârâtelor care au invocat legalitatea încasării taxei ca urmare a aplicării dreptului intern, respectiv Codul Fiscal, cât și susținerea reclamantei care a susținut nelegalitatea taxei ca urmare a aplicării directe a reglementării comunitare, se constată că în cauză sunt aplicabile în mod direct dispozițiile din dreptul comunitar, care au prioritate față de dreptul național, statul nostru asumându-și obligația de a respecta dispozițiile din tratatele originare ale Comunității dinainte de aderare (Legea nr. 157/2005 de ratificare a Tratatului de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană).
Ca urmare a efectului direct al art. 90 (1) din Tratat, pentru ordinea juridică internă a României, instanța constată că dispozițiile art.2141- 2143din Codul Fiscal, sunt reglementări contrare și că deci nu pot fi menținute în continuare ca fiind aplicabile în cauză.
Nu este întemeiată apărarea pârâtei că adresa nr. 90883/24.03.2008 nu este un act administrativ; această adresă este un act administrativ în înțelesul art. 2. 1 lit. c) din Legea nr. 554/2004 și cenzurabile pe calea contenciosului administrativ deoarece prin acestea i s-a impus reclamantei să achite o taxă specială, pe care aceasta o consideră nelegală, fiind astfel vătămat în interesul său legitim de a circula cu autoturismul său cumpărat dintr-un stat comunitar, unde a fost deja înmatriculat și s-a plătit taxa de primă înmatriculare. A interpreta altfel, ar însemna că reclamanta nu ar putea contesta încălcarea dreptului comunitar prin reglementarea și perceperea în acest mod a taxei speciale pentru autoturisme, fapt ce ar echivala cu negarea dreptului său de a avea acces liber la justiție, contrar dispozițiilor art. 21.1 din Constituția României.
În termen legal, pârâta Instituția Prefectului - județul Baf ormulat prezentul recurs în motivarea căruia a arătat următoarele:
Instanța a interpretat greșit, ca act administrativ, adresa nr. 90883/24.03.2008. Această adresă reprezintă răspunsul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor la procedura prealabilă realizată de reclamant la data de 24.03.2008 conform art. 7. 1 din Legea nr. 554/2004; acest răspuns nu poate fi un act administrativ deoarece nu îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru emiterea/adoptarea actelor administrative. De asemenea, răspunsul dat adresei nr. 90883/24.03.2008 nu poate fi nici asimilat actelor administrative unilaterale în temeiul art. 2. 2 din Legea nr. 554/2004.
Soluția este nelegală și în ceea ce privește al doilea capăt de cerere. Taxa de înmatriculare se aplică tuturor autovehiculelor aflate la prima înmatriculare, indiferent dacă sunt noi sau uzate și indiferent de proveniența acestora.
Recursul este fondat.
Astfel cum a reținut și tribunalul, la data de 24.03.2008 reclamantul s-a adresat Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculări Autovehicule B solicitând fie prelungirea autorizației provizorii eliberate în data de 9.01.2008 pentru autoturismul Ford Mondeo nr. de identificare, fie înmatricularea provizorie a acestuia, fără plata taxei auto, până la data la care normele legale vor stabili în mod concret noul criteriu de calcul al acesteia, raportat la normele europene. Această din urmă solicitare - înmatricularea provizorie a autovehiculului, în temeiul Ordinului nr. 1501/2006 - a constituit, totodată, cererea subsidiară formulată de reclamant în cadrul celui de-al doilea capăt de cerere al acțiunii în contencios administrativ.
Răspunsul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculări Autovehicule B la această cerere a fost comunicat reclamantului prin adresa nr. 90883/24.03.2008. Astfel, reclamantului i s-a comunicat că, potrivit Ordinului nr. 1501/13.11.2006 vehiculul căruia i s-a acordat autorizație de circulație provizorie i se pot atribui succesiv, în aceleași condiții, mai multe autorizații provizorii, care nu pot cumula mai mult de 90 zile, cu condiția achitării tuturor taxelor și tarifelor legale necesare înmatriculării, înainte de eliberarea următoarei autorizații.
Se constată că această adresă constituie răspunsul autorității administrative la cererea reclamantului referitoare la dreptul de a-și înmatricula provizoriu un autoturism neînmatriculat în România, cumpărat de reclamant la data de 29.10.2007 de la care, la rândul său, a cumpărat autoturismul (fabricat în 1994) din Germania, la data de 12.10.2007. Răspunsul este negativ, însă nu poate fi considerat nejustificat în sensul art. 2. 1 lit. i) din Legea nr. 554/2004 întrucât, deși nefavorabil reclamantului, nu este în contradicție cu dispozițiile care reglementează înmatricularea provizorie, respectiv art. 19 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 și actul administrativ cu caracter normativ dat în aplicarea acestui text - Ordinul nr. 1501/2006 privind procedura înmatriculării, înregistrării, radierii și eliberarea autorizației de circulație provizorie sau pentru probe a vehiculelor. Condiția achitării tuturor taxelor și tarifelor legale necesare înmatriculării, înainte de eliberarea următoarei autorizații este expres prevăzută de art. 15. 2 din acest ordin, astfel încât nu poate fi considerată expresia unui abuz de putere al autorității, ci stricta aplicare a unui text de lege care nu numai că nu a fost contestat de reclamant ca nelegal, dar a și fost invocat de acesta ca temei de drept al cererii sale subsidiare.
Considerând acest refuz ca nejustificat - caz în care, potrivit art. 2. 2 din Legea nr. 554/2004, ar fi fost asimilat unui act administrativ unilateral - reclamantul ar fi trebuit să se adreseze autorității publice emitente și să solicite revocarea actului conform art. 7. 1 din Legea nr. 554/2004. Ori, reclamantul s-a adresat direct instanței de judecată și a solicitat (a doua zi, la data de 25.03.2008) anularea adresei nr. 90883/24.03.2008.
Pe de altă parte, prin acțiunea în contencios administrativ reclamantul a solicitat altceva decât a solicitat autorității administrative: prin acțiune a solicitat - iar tribunalul a dispus - înmatricularea definitivă a autovehiculului, în timp ce prin cererea adresată autorității a solicitat înmatriculareaprovizoriea aceluiași autovehicul. Se constată, așadar, că reclamantul a solicitat instanței de contencios administrativ ceva ce nu a solicitat autorității administrative; prin urmare, nu se poate reține vreun act sau o conduită a autorității pârâte prin care reclamantului să-i fi fost cauzat vreun prejudiciu fie prin emiterea unui act administrativ nelegal, fie prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare a vreunei cereri, fie prin refuzul de efectuare a unei operațiuni administrative.
Înmatricularea reprezintă, potrivit art. 6 pct. 161din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, astfel cum a fost completat prin Legea nr. 6/2007, o operațiune administrativă prin care se atestă că un vehicul poate circula pe drumurile publice, iar permanentă (definitivă) reprezintă, potrivit art. 6 pct. 162, operațiunea de înmatriculare/înregistrare prin care se atribuie certificat de înmatriculare/înregistrare și număr de înmatriculare/înregistrare pentru o perioadă nedeterminată.
Rezultă că pentru a se putea dispune înmatricularea permanentă a unui autovehicul este necesar, mai întâi, să se ateste că un vehicul poate circula pe drumurile publice, scop în care solicitantul trebuie să facă dovezile prevăzute de art. 11. 5 și 6 (dovada certificării autenticității vehiculului de către Registrul Auto Român, verificarea efectuării inspecției tehnice periodice și a asigurării obligatorii de răspundere civilă, respectiv a valabilității acestora). Pe lângă faptul că prima instanță nu a observat că reclamantul a solicitat înmatricularea permanentă direct instanței de contencios administrativ (fără a se adresa autorității administrative cu o asemenea cerere), tribunalul a dispus efectuarea operațiunii de înmatriculare fără a verifica dacă autovehiculul proprietatea reclamantului îndeplinește condițiile legale și tehnice de a circula pe drumurile publice. Singura condiție analizată de tribunal este plata taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule, taxă în legătură cu care a dezvoltat teza neconformității cu dreptul comunitar. Ori, chiar dacă s-ar reține că, într-adevăr, această taxă contravine dispozițiilor art. 90 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene, acest fapt nu ar fi suficient pentru înmatricularea permanentă a autovehiculului în cauză.
Mai este de reținut că, în recurs, pârâta a făcut dovada faptului că autoturismul proprietatea reclamantului a fost înmatriculat la data de 4.07.2008 (-), scop în care reclamantul a achitat taxa de poluare conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008 și deciziei de calcul al taxei de poluare nr. 103/3.07.2008; în acest sens, au fost depuse la dosar, în copie, decizia nr. 103/2008 emisă de Administrația Finanțelor Publice Comunală B, chitanța nr. -/3.07.2008 și adresa nr. 92772/12.11.2008 eliberată de Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor.
Față de cele ce preced, curtea de apel constată că tribunalul a pronunțat o hotărâre cu încălcarea dispozițiilor art. 1, art. 2. 1 lit. i) și 2, art. 8. 1 și art. 18. 1 din Legea nr. 554/2004, precum și a dispozițiilor art. 11 coroborat cu art. 6 pct. 161și pct. 162din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, dar și nesocotirea prevederilor art. 15. 2 din Ordinul nr. -. Prin urmare, pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă, va modifica în tot hotărârea recurată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul contencios administrativ promovat de recurenta - pârâtăINSTITUȚIA PREFECTULUI - JUDEȚULîmpotriva sentinței civile nr. 283 din 04 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul - reclamant .
Modifică în tot sentința recurată, în sensul că:
Respinge ca nefondată acțiunea.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi,11 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - |
Grefier, |
Red.
Red.
3 ex. 30 dec. 2008
Președinte:Vera StănișorJudecători:Vera Stănișor, Mona Gabriela Ciopraga, Morina
