Anulare act administrativ fiscal. Decizia 856/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
Decizie nr. 856/
Ședința publică din 01 Octombrie 2009
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursului formulat de pârâta AJPS M, cu sediul în Tg.-M,-, jud.M, împotriva sentinței nr.439/10 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Mureș.
La apelul nominal se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că recursul este declarat și motivat în termen legal.
Față de actele și lucrările dosarului, văzând și invocarea disp.art.242 pr.civ. instanța reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Prin sentința nr. 439 din 10 iunie 2009, Tribunalul Mureș, Secția Contencios Administrativ și Fiscal, a respins excepția tardivității ca neîntemeiată, a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâtele M și AJPS M, a anulat deciziile nr. 7223 din 23 iunie 2008 și 7223/C/9 decembrie 2008, obligând pârâtele să emită o nouă decizie în favoarea reclamantului prin care să i se stabilească o indemnizație pentru creșterea copilului în cuantum de 1.200 lei pentru copiii - și -, începând cu 12 mai 2008.
Instanța de fond a reținut că la data de 7 mai 2008 s-au născut cei doi copii, gemeni, ai căror tată este reclamantul, aspect ce rezultă din certificatele de naștere depuse la dosar și că, în urma cererii formulate de reclamant, pârâta a emis decizia nr. 7223 din 23 iunie 2008 prin care a acordat indemnizația de 600 lei/lună începând cu 12 mai 2008. Reclamantul a formulat contestație, solicitând recalcularea indemnizației, iar cererea a fost respinsă prin decizia nr. 7223/C/2008.
Contestația formulată de reclamant a fost respinsă prin decizia nr. 7223/C/9 decembrie 2008, pe fondul acesteia, nu pe excepție, cu privire la tardivitate precizându-se la pct. 2 că se invocă excepția de tardivitate! În această situație, instanța s-a considerat investită cu analizarea legalității deciziei nr. 3521/C/2008 pentru neacordarea indemnizației în cuantum dublu în cazul gemenilor.
Pe fondul cauzei instanța a avut în vedere faptul că acordarea indemnizației lunare a fost raportată la numărul copiilor născuți și ea reprezintă un drept al copilului, precizându-se că părintele cu o sarcină multiplă nu poate fi discriminat în raport de părintele cu sarcini succesive. A fost înlăturată apărarea pârâtei în sensul că în conformitate cu art. 6 din OUG nr. 148/2005 și cu art. 2 alin. 1 din Normele Metodologice de aplicare, stimulentul lunar se cuvine pentru fiecare dintre cele trei nașteri survenite după data de 1 ianuarie sau pentru primii trei copii încredințați în vederea adopției în esență și pe considerentul că HG nr. 1025/2006 dată în aplicarea OUG nr. 148/2005, completează în mod nelegal un act normativ cu forță juridică superioară, contrar prevederilor Legii nr. 24/2000.
Hotărârea primei instanțe a fost atacată cu recurs de către pârâta AJPS M care a solicitat menținerea în vigoare a celor două decizii contestate de reclamant, ca fiind temeinice și legale.
Recurenta a punctat în motivarea recursului că, la data la care reclamantul s-a adresat instanței, respectiv 13 ianuarie 2009, termenul de 30 de zile în care avea posibilitatea de a contesta decizia, a fost depășit, de la data emiterii deciziei nr. 7223 trecând 7 luni. S-a subliniat că sumele primite cu titlu de indemnizație lunară pentru creșterea copilului reprezintă acceptarea tacită a deciziei.
Pe fondul cauzei, recurenta a învederat că acordarea indemnizației solicitată de reclamant în baza OUG nr. 148/2005 cu modificările și completările ulterioare se dă pentru naștere și nu pentru fiecare copil rezultat în urma unei nașteri, că legiuitorul a urmărit îmbunătățirea echilibrului social economic al familiei și că nu reprezintă măsură de protecție a copilului, subliniindu-se că stabilirea indemnizației se face în funcție de numărul de nașteri, nu după numărul de copii rezultați din fiecare naștere, în plus, de ea beneficiazăopționalpărintele copilului, nu copilul.
Recurenta a mai menționat că recunoașterea dreptului la indemnizație pentru fiecare naștere și nu pentru fiecare copil, nu reprezintă o problemă de nelegalitate și nu încalcă principiul egalității de tratament între copiii proveniți din sarcină simplă sau multiplă, nefiind vorba de drepturi ce aparțin copilului. În sprijinul susținerii sale a invocat Decizia nr. 937 din 19 decembrie 2006 Curții Constituționale.
Recurenta a mai precizat că dispozițiile Legii nr. 239/2009 pentru modificarea art. 2 din OUG nr. 148/2005 intră în vigoare la 18 iunie 2009, iar legea dispune numai pentru viitor, subliniindu-se că până la data promovării recursului normele metodologice de aplicare a OUG nr. 148/2005 nu s-au schimbat ca urmare a modificării dispozițiilor ordonanței prin Legea nr. 239/2009.
Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate, ținând cont și de incidența prevederilor art. 3041Cod procedură civilă instanța constată că recursul pârâtei este nefondat.
În primul rând sub aspectul tardivității contestației formulate de reclamant, instanța de fond a făcut o apreciere corectă asupra modului în care a fost soluționată contestația și concluzionând că se consideră investită să analizeze legalitatea deciziei nr. 3521/C/2008. Tardivitatea nu privește acțiunea în contencios administrativ, ci contestarea deciziei nr. 7223 din 23 iunie 2008. Câtă vreme prin decizia nr. 7223/C din 9 decembrie 2008 pârâta a soluționat fondul contestației împotriva deciziei nr. 7223 din 23 iunie 2008 pentru motivele arătate la pct. 1 iar la pct. 2 înțelegând să "invoce excepția de tardivitate" și nu s-a prevalat de posibilitatea de a respinge pur și simplu, dacă ar fi avut motive, ca tardiv formulată contestația, în mod justificat instanța s-a considerat investită cu analiza legalității actului administrativ atacat în instanță.
În raport cu data emiterii deciziei nr. 7223/C din 9 decembrie 2008 și a comunicării acesteia reclamantului, instanța de fond a soluționat corect excepția tardivității introducerii acțiunii în contencios administrativ, deoarece, la insistențele instanței s-a primit în cele din urmă un act prin care se confirmă practic faptul că decizia nr. 7223 din 23 iunie 2008 nu a fost comunicată (fila 60 dosar fond) iar primirea unei plăți efectuate în baza deciziei cu privire la care există obligația comunicării ei petentului, nu poate echivala cu o comunicare legală pentru a curge termenul de prescripție împotriva petentului, așa cum fără nici o bază legală susține pârâta.
Pe fondul cauzei, instanța a făcut o corectă interpretare a textului art. 6 din OUG nr. 148/2005, deoarece într-adevăr, ar exista o situație discriminatorie care ar afecta în cele din urmă copii rezultați în urma nașterilor multiple, aceștia de fapt fiind beneficiarii sumelor acordate cu titlu de indemnizație, indemnizație care are drept scop creșterea și îngrijirea acestora. Interpretarea dată de recurenta pârâtă, că indemnizația pentru creșterea copilului este un drept al părintelui pentru a justifica o singură indemnizație indiferent de numărul copiilor născuți la o singură naștere, rezistă până la momentul în care părintele solicită acest drept, fiind firesc să fie el titularul exercițiului unui drept pentru o persoană care nu are capacitate de exercițiu. Din momentul în care, părintele a solicitat acest drept, indemnizația este acordată exclusiv în interesul copilului, respectiv a copiilor în cazul sarcinilor multiple. De această dată și copiii ar fi discriminați sub aspectul cuantumului afectat asigurării creșterii și îngrijirii lor. Părintele fie că înțelege, fie că nu să se prevaleze de acest drept, are obligația de a asigura creșterea și îngrijirea copilului, indiferent că are sau nu venituri. Prin urmare, scopul reglementării vizează interesul primordial al copilului. discriminarea intervine, așa cum corect a reținut instanța de fond, și în raport de părintele cu sarcini succesive.
Pe de altă parte este elocvent faptul că, pentru a înlătura starea discriminatorie generată de interpretarea dată de instituția menită să asigure această indemnizație articolului 6 din OUG nr. 148/2005, legiuitorul a intervenit prin Legea nr. 239/2009 care a modificat textul art. 2 din OUG nr. 148/2005. Astfel, potrivit textului modificat, cuantumul indemnizației prevăzut la art. 1 alin.1se majorează cu 600 lei pentru fiecare copil născut dintr-o sarcină gemelară,începând cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de naștere.
În contextul celor arătate nu mai poate fi acceptată nicio apărare întemeiată pe existența unei decizii a Curții Constituționale; de altfel instanța de fond nici nu a pus în discuție problema neconstituționalității art. 6 din OUG nr. 148/2005 ci, în interpretarea dată acestui articol, a apreciat prin prisma prevederilor Legii nr. 24/2000 că dispozițiile HG nr. 1025/2006, act normativ cu forță juridică inferioară OUG nr. 148/2005 nu poate să completeze un act normativ cu forță juridică superioară.
Prin interpretarea coroborată a dispozițiilor art. 6 și art. 2 astfel cum a fost modificat de Legea nr. 239/2009 instanța nu nesocotește dispozițiile unei decizii ale Curții Constituționale, ci asigură aplicarea corectă, respectând principiul apărării interesului primordial al copilului, a dispozițiilor legale incidente.
Pentru considerentele arătate, recursul AJPS M va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de Agenția Județeană pentru Prestații Sociale M, cu sediul în Târgu-M,-, județul M, împotriva sentinței nr. 439 din 10 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 1 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Nemenționat
GREFIER,
red.
tehnored. BI/5ex
jud.fond:
-19.10.2009-
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
