Anulare act administrativ fiscal. Decizia 89/2009. Curtea de Apel Iasi
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA Nr. 89/CA
Ședința publică de la 23 februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Violeta Elena Pinte
JUDECĂTOR 2: Dan Mircea Tăbâltoc
Judecător: -
Grefier:
Pe rol judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe contestator SC " PLUS " SRL, cu sediul în P, str.- -, -.12, parter, județul I, în contradictoriu cu intimata Direcția Generală Finanțelor Publice Județului I, având ca obiect - anulare act administrativ, contestație în anulare împotriva deciziei numărul 478/CA din 03.03.2008 a Curții de APEL IAȘI ( dosar nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Se dă citire referatului cauzei de către grefier, după care;
Instanța verificând actele și lucrările dosarului, constatând că s-a solicitat judecata cauzei și în lipsă, rămâne în pronunțare.
După deliberare;
CURTEA DE APEL:
Asupra contestației în anulare de față.
Prin cererea înregistrată la data de 19.01.2009 sub nr-, petenta Plus SRL Paf ormulat contestație în anulare împotriva deciziei civile 478/CA/3.11.2008 a Curții de APEL IAȘI.
După examinarea pe larg a unui istoric al cauzei, contestatoarea arată că aspectele reținute prin decizia contestată, în sensul că nu au fost atacate pe calea contenciosului administrativ actele premergătoare emiterii deciziei nr. 3/2007, respectiv decizia 12/2007, prin care s-a soluționat contestația împotriva deciziei de impunere nr. 28715/2006, practic instanța a refuzat să judece contestația introdusă împotriva deciziei 3/2007, încălcând principiul constituțional privind accesul la justiție și cel prevăzut de CEDO.
Deși se face trimitere la disp. art.218 Cod procedură fiscală, tocmai această reglementare a fost încălcată, deoarece actul care se atacă în justiție este decizia dată în soluționarea contestației și nu actele premergătoare emiterii acesteia.
În drept au fost invocate disp. art. 317 pct. 2 al. 2 Cod procedură civilă.
Analizând actele și lucrările cauzei prin prisma dispozițiilor legale incidente, Curtea apreciază că nu este fondată contestația în anulare.
Prin decizia 478/CA/3.11.2008 Curtea de APEL IAȘI -Secția contencios administrativ și fiscal a admis recursul introdus de I împotriva sentinței nr. 2666/E/12.10.2007 a Tribunalului Iași, sentință pe care a modificat-o în tot și, în fond a respins acțiunea în anulare introdusă de reclamanta Plus SRL P în contradictoriu cu pârâta I, ca neîntemeiată.
Instanța a reținut că reclamanta a făcut obiectul unei verificări fiscale, ca urmare a solicitării societății de a se soluționa decontul TVA cu sumă negativă aferent lunii septembrie 2006, verificare ce s-a finalizat prin încheierea unui raport de inspecție fiscală parțială din 7.12.2006. În baza acestuia s-a emis decizia de impunere nr. 1441/7.12.2006 (înregistrat sub nr. 28715/7.12.2006) dispoziția privind măsurile stabilite de organele de inspecție fiscală nr. 28746/7.12.2006 și procesul -verbal de contravenție nr. -/7.12.2006.
Împotriva acestor acte reclamanta a formulat contestație în anulare, ce a fost restituită pentru motive de iregularitate, retrimisă apoi și înregistrată la. sub nr. 336/115.01.2007, în timp ce contestația scrisă de mână a fost înregistrată sub nr. 24945/21.12.2006.
Datorită neregularității contestației, soluționarea acesteia a fost fragmentată, emițându-se două decizii de sine stătătoare, respectiv decizia nr. 3/25.01.2007 și decizia 12/12.02.2007, doar decizia nr. 3 fiind atacată în procedura consacrată de art. 218 al.2 Cod procedură fiscală, iar decizia 12/12.07.2007, prin care a fost soluționată contestația împotriva deciziei de impunere 28715/7.12.2006, nefiind atacată în contencios administrativ.
A mai reținut instanța că, neobservându-se că cererea de exonerare a plății nu era acompaniată de cererea de anulare a actelor administrativ -fiscale prin care obligația era stabilită, s-a făcut o greșită aplicare a legii, încălcându-se disp. art. 205 al.3 Cod procedură fiscală.
Aspectele invocate de către reclamanta -contestatoare, în raport cu motivarea deciziei contestate nu se vădesc a fi subscrise exigențelor reglementării legale a contestației în anulare, ci sunt în mod evident critici ce tind să determine o judecare a fondului cauzei.
În primul rând, se observă că au fost invocate dispozițiile art. 317 al. 2 pct. 2 Cod procedură civilă, potrivit cărora hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare, pentru motivele arătate la punctul 1 și 2 când procedura de citare pentru ziua judecății nu a fost legal îndeplinită ori hotărârea a fost dată de judecător cu încălcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență), în cazul în care aceste motive au fost invocate prin cererea de recurs, instanța le-a respins perntru că aveau nevoie de verificări de fapt sau dacă recursul a fost respins fără ca el să fi fost judecat în fond.
Din dezvoltarea motivelor contestației în anulare nu rezultă că ar fi fost invocate critici în ceea ce privește citarea părților sau încălcarea competenței instanței, astfel încât dispozițiile art. 317 Cod procedură civilă nu au aplicabilitate în cauză.
În măsura în care contestatoarea s-a referit la dispozițiile art. 318 Cod procedură civilă, nici acestea nu sunt incidente în cauză.
Conform textului de lege mai sus citat, hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație, când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.
Susținerile contestatoarei, în sensul că sunt greșite aprecierile instanței de recurs cu privire la neatacarea actelor premergătoare în contencios administrativ, nu se subscriu noțiunii de "greșeală materială" în sensul art. 318 teza I Cod procedură civilă, ci vizează modul de judecare a cauzei în raport de dispozițiile legale incidente.
Nu pot fi reținute nici dispopzițiile tezei a II-a a art. 318 Cod procedură civilă, ce reglementează situația neverificării de către instanță a unor motive de recurs, atât timp cât contestatoarea, care în recurs a avut calitate doar de intimat, nu și de recurentă, nu are nici un interes să invoce asemenea aspecte.
Astfel fiind, Curtea apreciază că nu sunt incidente dispozițiile art. 317,318 Cod procedură civilă, urmând să respingă contestația în anulare și să mențină sentința atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge contestația în anulare introdusă de Plus SRL P împotriva deciziei nr. 478/CA din 3.03.2008 pronunțată de Curtea de APEL IAȘI, decizie pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 23 februarie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
Grefier
Red.
24.03.2009
Tehnored.
2 ex.
24.03.2008
Curtea de APEL IAȘI:
- - -
-G -
-
Președinte:Violeta Elena PinteJudecători:Violeta Elena Pinte, Dan Mircea Tăbâltoc