Anulare act administrativ fiscal. Decizia 940/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 940
Ședința publică din data de 6 aprilie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Eugenia Ion
JUDECĂTOR 2: Cristina Petrovici
JUDECĂTOR 3: Monica Niculescu
GREFIER: ---
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de recurenta-pârâtă AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR în contradictoriu cu intimata-reclamantă .
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimata-reclamantă, reprezentată de avocat, cu împuternicire avocațială pe care o depune la dosar, lipsind recurenta-pârâtă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că obiectul pricinii este recurs împotriva sentinței civile nr. 1767/19.11.2008 pronunțate de Tribunalul Călărași în dosarul nr- șiprocedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea dispune rectificarea citativului pentru acest termen, în sensul că intimata-reclamantă este, și nu, fiul și mandatarul acesteia.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, Curtea acordă cuvântul pe recurs.
Intimata-reclamantă, prin avocat, solicită respingerea recursului ca netemeinic și nelegal, însă admiterea în parte a acestuia, în ce privește termenul de validare, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 1767/19.11.2008 a Tribunalului Călărași, a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta împotriva pârâtei AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR.
În consecință, s-a dispus obligarea pârâtei să analizeze hotărârea nr. 348/14.12.2006 emisă de Comisia Județeană C pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 și să emită decizia, urmând ca, în ipoteza validării să se procedeze la actualizarea sumei începând cu data de 14.12.2006 până în momentul plății.
Pentru a dispune astfel, tribunalul a reținut că hotărârea comisie județene a fost emisă încă din data de 14.12.2006 și nici până în prezent nu a fost analizată de pârâtă, cu toate că termenul legal impus de prevederile art. 7 alin. 3 din Legea nr. 9/1998 era de 60 de zile de la primirea dosarului. Actualizarea compensațiilor, pentru ipoteza validării hotărârii comisie județene, a fost pronunțată în considerarea Deciziei nr. XXI din 2007 Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în recurs în interesul legii.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR, solicitând modificarea în parte a sentinței recurate în sensul respingerii obligației de actualizare a compensațiilor, în ipoteza validării hotărârii.
În motivarea recursului său, pârâta a contestat legalitatea actualizării cuantumului compensațiilor acordate, în considerarea prevederilor art. 34 lit. h din HG nr. 753/1998 privind Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, prevederi conform cărora prin hotărârea nr. 2063/13.03.2003 a Comisiei Municipiului B s-a făcut o propunere privind cuantumul compensațiilor, acestea devenind certe, lichide și exigibile din momentul validării lor.
Chestiunea actualizării compensațiilor a fost reglementată de legiuitor, iar ea vizează exclusiv a doua tranșă; or, condițiile și modul în care se realizează compensațiile sunt limitativ prevăzute de lege, iar ipoteza din speță nu se încadrează în această sferă.
Prezentă în instanță în ședința publică de astăzi, prin reprezentant, intimata reclamantă a solicitat respingerea recursului ca nefondat, invocând legalitatea și temeinicia sentinței tribunalului.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate și a reglementărilor legale aplicabile, Curtea reține următoarele:
Problema în divergență cu privire la fondul litigiului, la care se rezumă prezentul recurs, vizează actualizarea compensațiilor, recte a primei tranșe, desigur pentru ipoteza validării hotărârii comisiei județene.
Din această perspectivă, Curtea constată că recurenta pârâtă nesocotește statuările Înaltei Curți de Casație și Justiție, cuprinse în Decizia nr. XXI/2007, pronunțată în interesul legii și, prin urmare, consacrând o dezlegare în drept obligatorie pentru instanțe, potrivit disp. art. 329 alin. 3 teza finală pr.civ.
Întru lămurirea recurentei în ce privește rațiunea actualizării, corect dispusă de instanța de fond, trebuie să supunem atenției prevederile art. 7 alin. 3 din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la C la 7 septembrie 1940.
Astfel, potrivit acestui text de lege, "În termen de cel mult 60 de zile, comisia centrală va analiza contestațiile și va valida sau va invalida măsurile stabilite de comisiile județene și a municipiului B, admițând sau respingând, după caz, contestațiile ce i-au fost adresate"
Prin urmare, dacă este real că Legea nr. 9/1998 a prevăzut expres și limitativ situația în care se procedează la actualizarea compensațiilor, în egală măsură este real că obligația legală a Comisiei era aceea de a se pronunța într-un interval maxim de 60 de zile.
Iar prevederea legală care limita actualizarea la cea de-a doua tranșă a fost astfel reglementată în considerarea unei prezumate și firești așteptări că validarea/invalidarea măsurilor adoptate de către comisia locală se va face cu respectarea termenului impus de lege.
Iar legiuitorul a prezumat că o mică întârziere de 60 de zile la plată (perioada legală de validare) nu produce petentei un prejudiciu considerabil, astfel încât să se impună actualizarea și într-o atare ipoteză.
În situații precum cea de față însă, în care de la emiterea hotărârii comisiei județene au trecut mai bine de 2 ani, considerațiunile avute în vedere de legiuitor atunci când a prevăzut obligația actualizării pentru tranșa a doua de plată (nota, exigibilă în anul următor stabilirii ei, potrivit art. 8 alin. 2 din lege) se regăsesc și aici cu prisosință.
Doar o interpretare precum cea statuată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. XXI/2007 asigură o reală compensare a reclamantei, exact în sensul și cuantumul dorit de legiuitor prin reglementarea adoptată.
În acest sens, în argumentarea deciziei sale în interesul legii, instanța supremă a statuat că "principiul reparării integrale a prejudiciului, în spiritul căruia au fost elaborate normele prin care sunt reglementate compensațiile cuvenite persoanelor care au avut pierderi patrimoniale în urma aplicării prevederilor Tratatului d l Craiova din 7 septembrie 1940, impune ca, în momentul validării compensațiilor, sumele stabilite să corespundă valorii reale a bunurilor ce fac obiectul acestora".
O singură precizare și modificare în consecință a sentinței se impune a fi făcută, în condițiile în care prima instanță a concretizat momentul din care se va face actualizarea raportat la data emiterii hotărârii comisiei județene, 14.12.2006.
Pornind de la argumentele expuse mai sus și de la considerentele ÎCCJ expuse în decizia mai sus pomenită, Curtea apreciază că actualizarea compensațiilor se face doar începând de la momentul expirării celor 60 de zile în care trebuie să se pronunțe comisia centrală, iar nu de la momentul adoptării hotărârii comisiei județene; întrucât instanța supremă nu a clarificat în mod expres acest aspect, Curtea apreciază că această interpretare se desprinde implicit din motivarea deciziei, dar mai ales din reglementarea legală; așa cum am arătat, pentru ipoteza respectării termenului de 60 de zile (respectarea legii a fost premisa de la care pleacă legiuitorul), s-a considerat neglijabilă eventuala devalorizare, astfel că nu s-a impus actualizarea pentru acest interval. În schimb, pentru perioada ce excede acestui interval, soluția este cea adoptată de instanța de fond.
O interpretare contrară ar fi discriminatorie în raport de persoanele cărora, spre pildă, le-a fost validată hotărârea comisiei locale în a 58-a zi, deci în intervalul prevăzut de lege, ipoteză în care după cum rezultă din interpretarea ÎCCJ, nu se aplică actualizarea sumei pentru acest interval de 58 de zile, dacă o persoană căreia i s-a validat hotărârea în a 62-a zi, spre pildă, ar beneficia de actualizare pentru toate 62 de zile.
Reținând considerentele expuse mai sus, Curtea apreciază recursul pârâtei ca fondat în măsura arătată mai sus, astfel că - în temeiul art. 312 alin. 1 raportat la art. 304 pct. 9.pr.civ. - îl va admite, va modifica în parte sentința recurată în sensul că va dispune actualizarea compensațiilor bănești începând cu data expirării termenului de 60 de zile prevăzut de lege pentru validarea hotărârii și până la data emiterii ordinului de validare.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de recurenta pârâtă AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR împotriva sentinței civile nr. 11767/19.11.2008 pronunțată de Tribunalul Călărași în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamantă și, în consecință:
Modifică în parte sentința recurată în sensul admiterii doar în parte a acțiunii.
Dispune ca actualizarea compensațiilor bănești să se facă doar începând cu data expirării termenului de 60 de zile prevăzut de lege pentru validarea hotărârii și până la data emiterii ordinului de validare.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Irevocabila.
Pronunțată în ședința publică din data de 6 aprilie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
- - - - - -
GREFIER
---
Red./dact.MN/MN
2 ex. 13.05.2009
Jud. fond
Președinte:Eugenia IonJudecători:Eugenia Ion, Cristina Petrovici, Monica Niculescu
