Anulare act administrativ fiscal. Sentința 991/2009. Curtea de Apel Bucuresti

DOSAR NR-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

SENTINȚA CIVILĂ NR.991

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 10.03.2009

CURTEA DIN:

PREȘEDINTE: Ghica Alina Nicoleta

GREFIER - - -

Pe rol soluționarea cererii de chemare în judecată formulate de reclamanții, -, - și în contradictoriu cu pârâtul PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE.

La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței faptul că, pentru acest termen, la data de 2.03.2009, pârâtul a depus la dosar Întâmpinare.

Se mai învederează instanței, faptul că ambele părți au solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Curtea constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.

CURTEA,

Deliberând asupra cauzei de contencios administrativ de față, constată că prin cererea înregistrată pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal la 20.01.2009, -, - și au solicitat în contradictoriu cu pârâtul PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE anularea Ordinului nr.2781/2008 emis de Procurorul General al Parchetului ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție.

În motivarea în fapt a cererii s-a arătat că prin ordinul colectiv nr.2339/30.2008 emis de pârât conform dispozițiilor art.3,4, 36 din OUG 27/2006 aprobată și modificată prin Legea 45/2007 și art.1 din OG 13/2008 reclamanților li s-au stabilit indemnizațiile de încadrare brute lunare, fără a se ține cont de dispozițiile sentințelor civile nr. 653/17.10.2007 și 617 din 23.06.2008 pronunțate de Tribunalului Argeș, sentința civilă nr.7/12.08.2008 a Curții de APEL BUCUREȘTI prin care Ministerul Public a fost obligat să le acorde sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% și sporul de confidențialitate în procent de 15% calculate la salariul de bază brut lunar.

Împotriva acestui ordin reclamanții au formulat contestație, respinsă prin Ordinul nr.2781/2008.

Reclamanții arată că se impune modificarea ordinului nr.2339/2008 în sensul introducerii în valoarea de referință sectorială a creșterilor salariale de 2%, 5 % și 11%, conform sentinței civile nr.653/2007 și a sporurilor de 50% și 15% conform sentinței civile 617/2007 și sentinței civile 7/2008.

Se susține că actele administrative contestate încalcă dispozițiile art.277 și 278 din Codul Muncii și Decizia nr. XXI din 10.03.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile Legii 53/2003, art.36 OUG 27/2006, Decizia nr. XXI din 10.03.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În dovedire reclamanții au depus la dosar copii ale sentințelor civile menționate și actele contestate.

Prin întâmpinare pârâtul a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată, arătând că ordinul colectiv nr.2339/30.2008 împotriva căruia petenții au formulat contestația respinsă prin Ordinul nr.2781/2008 a fost emis potrivit dispozițiilor OG 13/2008 privind creșterile salariale aplicabile judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției pentru 2008, care reglementează majorarea valorii de referință sectorială, începând cu 1.04.2008 și cu 1.2008.

Prin urmare ordinul contestat nu are ca obiect acordarea unor drepturi stabilite prin hotărâri judecătorești, ci creșterile salariale aplicabile judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal în sistemul justiției pentru anul 2008 începând cu 1.2008.

Sporurile prevăzute de lege sau obținute prin hotărâri judecătorești se calculează la salariul de bază și nu fac parte din acesta, acordarea sumelor prevăzute în titlurile executorii urmând a se realiza distinct față de cele prevăzute de OG 13/2008.

Titlurile executorii invocate de reclamanți intră sub incidența OG 22/2008 și urmează a fi pus în executare conform OUG 225/2008.

Totodată, includerea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică în ordinul de salarizare al petentului fără acoperire bugetară ar fi nelegală.

Analizând actele și lucrările dosarului în raport de obiectul cererii de chemare în judecată și de temeiurile de drept incidente în cauză, Curtea reține următoarele:

Prin Ordinul nr.2339/30.2008 al Procurorului General al Parchetului de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție s-a stabilit indemnizația de încadrare brută lunară, corespunzătoare coeficientului de multiplicare și majorări trecute în dreptul fiecăruia.

Acest ordin a fost adoptat în temeiul dispozițiilor art.3 al.1, art.4 al.1, art.36 al.1 din OUG 27/2008 aprobată cu modificări și completări prin Legea 45/2007 și art.1 al.2 din OG 13/2008 privind creșterile salariale aplicabile judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției.

În mod evident ordinul contestat nu a reglementat decât indemnizația de încadrare brută lunară ca urmare a majorărilor succesive ale valorii de referință sectorială prevăzute de dispozițiile OG 13/2008 și nu alte drepturi salariale prevăzute de dispozițiile legale referitoare la salarizarea magistraților sau în cuprinsul unor hotărâri judecătorești irevocabile.

Pârâtului Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, în calitatea sa de angajator, îi revenea în temeiul dispozițiilor OG 13/2008 obligația calculării indemnizațiilor de încadrare brută lunară ca urmare a prevederilor acestei ordonanțe nu și alte obligații referitoare la eventualele modificări ale cuantumului sporurilor salariale sau acordarea unor noi sporuri.

Aceste ultime modificări ale sporurilor salariale puteau face obiectul unor acte administrative ce s-ar fi emis în acest sens, chiar la solicitarea persoanelor interesate, în temeiul dispozițiilor legale sau în executarea unor hotărâri judecătorești.

În condițiile în care sporurile salariale pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și pentru confidențialitate au fost recunoscute reclamanților prin hotărâri judecătorești rămase irevocabile, aceștia aveau posibilitatea de a solicita pârâtului emiterea unui ordin prin care să dispună adăugarea acestora la indemnizația de încadrare brută lunară și a celorlalte sporuri de care beneficiază potrivit legii.

Neincluderea acestor sporuri în cuprinsul ordinului contestat nu poate atrage nelegalitatea actului, întrucât temeiul legal al emiterii acestuia era reprezentat exclusiv de dispozițiile OG 13/2008, care prevedeau majorarea valorii sectoriale din anexa la OUG 27/2006 aprobată și completată prin Legea 45/2007.

Curtea va înlătura susținerile reclamanților referitoare la încălcarea dispozițiilor art.277 și art.278 din Codul Muncii și ale Deciziei nr.XXI din 10.03.2008 în considerarea temeiului legal în baza căruia a fost adoptat Ordinul nr.2339/30.2008.

Față de cele expuse anterior, în baza art.36 al.2 din OUG 27/2006 modificată și completată, Curtea va respinge contestația ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge cererea formulate de reclamanții, -, - și cu domiciliul ales în Pitești,-, județ A în contradictoriu cu pârâtul PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE cu sediul în B, sector 5,-, ca neîntemeiată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică azi, 10 martie 2009.

PREȘEDINTE, GREFIER,

Red.

Tehnored./4 ex.

06.2009

Președinte:Ghica Alina Nicoleta
Judecători:Ghica Alina Nicoleta

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Anulare act administrativ fiscal. Sentința 991/2009. Curtea de Apel Bucuresti