Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 1217/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 1217
Ședința publică de la 17 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Costinel Moțîrlichie
JUDECĂTOR 2: Gabriela Carneluti
JUDECĂTOR 3: Constantin Diaconu
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI TG împotriva sentinței nr.1684 din 8 septembrie 2008, pronunțată de tribunalul Gorj, în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurenta pârâtă ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI TG J și intimata reclamantă SC SRL.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează cererea scrisă de la dosar prin care se solicită judecarea cauzei în lipsă, după care;
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin sentința nr.1684 din 08 septembrie 2008 Tribunalului Gorj, Secția Contencios Administrativ și Fiscal admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâta DGFP G și a respins acțiunea reclamantei SC""SRL, față de această pârâtă.
S-a admis acțiunea reclamantei, în contradictoriu cu pârâta Tg
A fost obligată pârâta să dispună restituirea către reclamantă a sumei de 6554 lei, actualizată cu inflația la data plății efective și a dobânzii legale de la data plății taxei speciale pentru autoturism până la restituirea efectivă a sumei.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că reclamanta a contestat actele administrative emise de Tg J, raportul juridic fiscal născându-se între reclamant si această pârâtă, față de care fost solicitată restituirea taxei, că DGFP G nu se află în raporturi juridice de natură fiscală cu reclamanta.
S-a apreciat astfel că este întemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive DGFP G, avându-se în vedere că potrivit art. 33 Cod pr. fiscală, organul fiscal competent în administrarea impozitelor și taxelor este administrația finanțelor publice unde domiciliază reclamantul.
Cu privire la acțiunea reclamantului formulată în contradictoriu cu pârâta Tg-J, s-au reținut următoarele:
A apreciat tribunalul că în cauză se aplică disp. art. 148 al.2 din Constituția României care statuează că prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, iar autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire obligațiilor rezultate din al. 2.
Art.90, paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene invocat de reclamant prevede că nici un stat membru nu aplică direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică direct sau indirect produselor naționale similare.
Deci, tratatul limitează libertatea statelor în materie fiscală de restricționa libera circulație mărfurilor prin interzicerea taxelor discriminatorii și protecționiste.
Este interzisă discriminarea fiscală între produsele importate și cele provenind de pe piața internă și care sunt de natură similară.
Esențialul acestei taxe interzise este că perceperea ei este determinată de traversarea graniței de către autoturismul supus taxei dintr- țară comunitară în România.
În reglementarea internă, prin Legea nr. 343/2006 s-a introdus un nou impozit de la 1 ian. 2007, inițial pentru toate autovehiculele, iar după modificarea legii prin OUG nr.110/2006 fost restrânsă la toate autoturismele și autovehiculele, inclusiv cele comerciale, prevăzându-se categorii de persoane exceptate și scutiri de plata taxei în cazurile limitativ prevăzute de ordonanță.
La data importului autoturismului de către reclamant, taxa specială pentru autoturisme se datorează cu ocazia primei înmatriculări în România a unui autoturism sau autovehicul enumerat la art. 214 /1 Cod fiscal.
Cuantumul taxei speciale datorată bugetului statului se calculează conform formulei prevăzută la al. 3 în funcție de capacitatea cilindrică, vechimea autovehiculului și unii coeficienți de corelare ori de reducere a taxei prevăzuți în anexele speciale ale legii.
Taxa specială nu este percepută pentru autoturismele deja înmatriculate în România ci doar pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare și reînmatriculate în România după aducerea acestora în țară.
Prin aplicarea diferențiată taxei s- introdus un regim juridic fiscal discriminatoriu pentru autovehiculele aduse în România din comunitatea europeană în scopul reînmatriculării lor în România, în situația în care acestea au fost deja înmatriculate în țara de proveniență în timp ce pentru reînmatricularea autovehiculelor înmatriculate deja în România taxa nu se mai percepe.
Cum supremația deține dreptul comunitar, în speță art.90 al. 1 din tratat, prin modificarea Codului fiscal și introducerea taxei speciale pentru autoturisme, legiuitorul a încălcat în mod direct dispozițiile din tratat.
Instanța este datoare să constate că art. 214/1 și 3 din Codul fiscal sunt reglementări contrare și nu pot fi menținute în continuare ca aplicabile în cauza de față.
Neputând fi aplicabile în dreptul comun, aceste reglementări impun concluzia că taxa specială achitată pentru reînmatricularea autoturismului de către reclamant în cuantum de 6287 lei a fost încasată la bugetul statului cu încălcarea art.90(1) al Tratatului inclusiv a Tratatului de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană ratificat de România prin Legea nr. 157/2005 care prevede că de la a data aderării dispozițiile tratatelor originare înainte de aderare, sunt obligatorii pentru România și se aplică în condițiile stabilite prin tratate și prin actul de aderare.
A reținut tribunalul că apărarea pârâtei, în sensul că acțiunea este inadmisibilă întrucât nu se solicită anularea unui act administrativ fiscal de plată taxei, este neîntemeiată.
Reclamantul achitat taxa conformându-se Codului fiscal.
Pârâta confirmă operațiunea tehnică de înmatriculare a autoturismelor importate dintr-un stat membru al Uniunii Europene prin încasarea taxei dar fără emite un titlu de creanță sau un alt act fiscal.
În consecință, însăși obligația de plată taxei de natură legală și condiționarea înmatriculării de dovada plății acesteia, echivalează cu existența unui act administrativ care nu are un suport material, ci doar bază legală de reglementare și calcul precum și calculație efectivă afișată electronic de Ministerul Finanțelor.
considera că reclamanta nu poate contesta încălcarea dreptului comunitar prin reglementarea și perceperea în acest mod a taxei speciale pentru autoturisme în lipsa unui titlu de creanță cu suport material, ar echivala cu negarea dreptului reclamantei de a avea acces liber la justiție și ar contraveni art. 21 al. 1 din Constituția României.
Art. 90 din Tratat face parte din ordinea de drept României de la 1 ian. 2007 și reclamantul se poate adresa instanțelor judecătorești în scopul de a- restabili drepturile conferite de reglementarea comunitară de bază și care i-au fost încălcate prin aplicarea reglementărilor dreptului național cu caracter contrar de către autoritățile administrative cu ocazia reînmatriculării în România autoturismului cumpărat în luna februarie 2008 din Germania.
Actul administrativ fiscal vătămător pentru reclamantă îl constituie însăși plata taxei speciale pentru autoturism, iar demersul prealabil administrativ la care este obligat reclamantul prin dispoz. Legii nr. 554/2004 și Codul d e pr. fiscală sunt asigurate prin cererile de restituire a taxei de la Administrația Finanțelor Publice.
A apreciat tribunalul că s-au încălcat dispozițiile art. 90 din Tratat prin instituirea taxei pentru autoturisme de la 1 ian. 2007 prin art. 214/1 - 214/3 Cod fiscal.
Împotriva sentinței Tribunalului Gorja formulat recurs pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI TG J, criticând-o pentru nelegalitate.
S-a invocat inadmisibilitatea acțiunii, apreciindu-se că necontestarea actului administrativ prin care se refuză restituirea acelei sume, act asimilat unei decizii de impunere, pe calea procedurii reglementată de art.205 din Codul d e procedură fiscală atrage inadmisibilitatea acțiunii directe în justiție, având ca obiect restituirea taxei de primă înmatriculare în temeiul art.117 din Codul d e procedură fiscală.
Recursul este fondat, avându-se în vedere următoarele considerente:
Verificând actele și lucrările dosarului, se reține că reclamanta a solicitat restituirea taxei speciale pentru autovehicule și autoturisme în cuantum de 6554 lei.
În urma formulării cererii de restituire s-a născut un raport juridic fiscal și, în consecință, toate drepturile și obligațiile părților referitoare la sumele datorate de la bugetul de stat vor fi reglementate de actele normative specifice dreptului procedural fiscal, în speță fiind vorba de Codul d e procedură fiscală.
Acest act normativ reglementează în mod clar procedura ce se va aplica cererilor de restituire a unei sume de la bugetul de stat, fiind instituite în acest sens norme exprese și imperative în această materie.
Astfel, potrivit art.88 alin.1 lit.a și c din Codul d e procedură fiscală R, "sunt asimilate deciziilor de impunere și următoarele acte administrative fiscale:deciziile privind rambursări de taxa pe valoare adăugată și deciziile privind restituiri de impozite, taxe, contribuții și alte venituri ale bugetului general consolidat și deciziile referitoare la obligațiile de plată accesorii.
Verificând actele de la dosar, se constată că în cauză reclamanta s-a adresat direct instanței judecătorești, solicitând restituirea taxei de primă înmatriculare, fără a definitiva procedura specială de restituire, prin contestarea chitanței emise de Tg J, asimilat deciziilor de impunere și solicitarea restituirii sumei plătite, potrivit art.88 și 205 din Codul d e procedură fiscală.
Potrivit art.7 din Legea nr.554/2004, înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, trebuie să solicite autorității publice emitente în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte a acestuia. Plângerea se poate adresa în egală măsură organului ierarhic superior, dacă acesta există.
Față de cele expuse, se reține că reclamanta nu a parcurs procedura prealabilă, instituită de prevederile art.7 din Legea nr.554/2004, astfel că urmează a se admite recursul, a se modifica sentința, în sensul că se va respinge acțiunea.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI TG împotriva sentinței nr.1684 din 8 septembrie 2008, pronunțată de tribunalul Gorj, în dosar nr-.
Modifică sentința în sensul că respinge acțiunea.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 17 Martie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.jud.-
LF/ 2 ex/26.03.2009
Jud.fond:
Președinte:Costinel MoțîrlichieJudecători:Costinel Moțîrlichie, Gabriela Carneluti, Constantin Diaconu
