Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 148/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR.148/CA
Ședința publică de la 13 aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Adriana Gherasim
JUDECĂTOR 2: Kamelia Vlad
JUDECĂTOR 3: Monica Costea
Grefier - - -
Pe rol, judecarea recursurilor în contencios administrativ și fiscal declarate de pârâta DIRECȚIA GENERALA A FINANȚELOR PUBLICE C, cu sediul în C, b-dul C, str.-.-, nr.18, județul C și de reclamanta DIRECȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE, cu sediul în C,-, județul C, împotriva sentinței civile nr.18 din 16.01.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă - AUTO SRL C, cu sediul în C,-, -.B,.4,.34, județul C, având ca obiect anulare act de control taxe și impozite.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 06.04.2009 și consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 13.04.2009.
CURTEA:
Asupra recursurilor în contencios administrativ de față:
Prin sentința civilă nr. 18/16.01.2009 a Tribunalului Constanțaa fost admisă contestația formulată de reclamanta - Auto SRL C în contradictoriu cu pârâții direcția Generală a Finanțelor Publice C și Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale C, dispunându-se anularea deciziei nr.33/15.05.2008 a
DGFP C și a deciziei nr.49/26.02.2008 emisă de Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale.
Prima instanță a fost sesizată ce cererea prin care reclamanta - Auto SRL Cas olicitat, la data de 27.06.2008, să se dispună anularea actelor administrative (respectiv decizia nr. 33/15.05.2008 și decizia nr. 49/26.02.2008) ca nelegale și netemeinice, cu consecința exonerării de plata sumei de 8606 lei reprezentând obligații de plată suplimentare stabilite în sarcina societății.
În motivarea cererii s-a arătat că prin decizia pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal nr. 49/26.02.2008 emisă de Direcția Regionala pentru ccize si Operațiuni Vamale Constanta s-au stabilit în sarcina societății obligații de plată suplimentare în cuantum total de 8606 lei reprezentând 4384 lei taxe vamale, 2025 lei majorări de întârziere aferent, 73 lei comision vamal, 34 lei majorări de întârziere aferente, 490 lei accize, 226 lei majorări de întârziere aferente, 940 lei TVA și 434 lei majorări de întârziere aferente.
Decizia a fost emisă în baza procesului erbal de control nr. 980/26.02.2008 în urma controlului "a posteriori" a unei operațiuni de import din data de 16.01.2006 a unui autoturism marca AA Skoda Superb, diesel, serie șasiu -, capacitate cilindrică 2496 cmc.
A mai arătat reclamanta că a formulat contestație împotriva acestei decizii, contestație ce a fost respinsă prin decizia nr.33/15.05.2008, constatându-se că, urmare verificării ulterioare a dovezii de origine a autoturismului de către autoritățile germane, certificatul de circulație a mărfurilor EUR1 nr. D -/09.11.2006 a fost invalidat în caseta 14.
Reclamanta a mai arătat că la data introducerii în țară a autoturismului a respectat dispozițiile legale în vigoare și a prezentat toate documentele cerute de lege pentru acordarea tarifului vamal preferențial, iar față de dispozițiile art. 17 și 28 din Protocol nr. 4 răspunderea pentru eliberarea unui certificat cu date eronate îi aparținea exportatorului și nu importatorului, astfel nu putea fi răspunzătoare pentru modalitatea în care autoritatea vamală germană a procedat la eliberarea certificatului.
În drept au fost invocate dispozițiile art.218 alin. 2 Cod pr. fiscal și OUG nr.192/2001.
În susținerea cererii a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.
Pârâta Direcția Regionala pentru ccize si Operațiuni Vamale Constanta a formulat întâmpinare solicitând respingerea acțiunii întrucât în urma controlului ulterior s-a dovedit că reclamanta nu putea beneficia de regim vamal preferențial, aceasta neputând dovedi originea comunitară a autoturismului.
Pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice Caf ormulat întâmpinare solicitând respingerea acțiunii ca nefondată, reclamanta neputând dovedi originea comunitară a autoturismului.
Din înscrisurile depuse la dosar instanța a reținut că, la data de 20.11.2006, reclamanta a importat din Germania un autoturism AA Skoda Superb, import pentru care a fost aplicat regimul preferențial, favorabil determinat de
originea comunitara a mărfii importate, și anume scutirea de taxa vamala și TVA, avându-se în vedere Decla ația vamală de import nr. I 32969/20.11.2006, factura FN/09.11.2006 și certificatul de circulație a mărfurilor EUR 1 nr. D -/09.11.2006.
Ulterior, Autoritatea aționa lă a Vămilor - Direcția Regională pentru ccize și Operațiuni Vamale Constanta, Biroul Vamal Constanta, a întocmit procesul erbal nr. 980/26.02.2008 în urma controlului a posteriori, reținând că nu avea dreptul de a beneficia de preferințele tarifare aplicate la data importului (exceptare de la plata taxelor amale, datorită originii comunitare a bunurilor importate), întrucât s-a stabilit prin adresa nr. Z 4125 f-3529 / 06 - 01 /11.01.2008, comunicată ulterior de autor tatea vamala germana, că marfa nu poate fi considerata ca având origine comunitara.
În consecință au fast calculate retroactiv obligații de plată suplimentare în cuantum total de 8606 lei reprezentând 4384 lei taxe vamale, 2025 lei majorări de întârziere aferent, 73 lei comision vamal, 34 lei majorări de întârziere aferente, 490 lei accize, 226 lei majorări de întârziere aferente, 940 lei TVA și 434 lei majorări de întârziere aferente.
Reclamanta a formulat contestație împotriva acestor acte, organul de soluționare,.. C - Serviciul de Soluționare Contestații, a em s Decizia nr. 33/15.05.2008, prin care a respins ca neîntemeiată contestația.
Potrivit art. 55 din Regulamentul vamal aprobat prin HG 707/2006 "Regim l tari ar preferențial prevăzut de acordu ile internaționale la care omânia par e se acorda în condiț ile stabilite de aces e acordu. ova a originii i ocum le proba ii, precum i metodele de cooperare administra tivă sunt cele prevăzute e fiecare aco d în pa te".
Potrivit art.16 din Protocolul din 25 ianuarie 1997 referitor la definirea noțiunii de "produse originare" și metodele de cooperare ad ist ativa, anexa la Acordul european instituind o asociere în tre omânia, pe de o parte, și Com un ităț le uropene și sta ele membre ale aces ora, pe de al a pa te "Produsele iginare din Comunitate beneficiază la impo tul în omâ ni a și pro du se e originare din Ro mâ ia benef ciază la importul în Comunitate de pr evederile acord lui prin re nt ea fie a unei eclaraț i pe actură, data de exportator pe o factura, pe o no a de livrare sau pe orice alt document comercial ca e descrie odusele în cau, sufi ient de detaliat entru p. a ermite p. enti icarea lo, textul declaraț ei pe factu a figu ează în anexa ".
Potrivit art.32 din Protocolul ratificat prin OUG nr.192/2001 " 1. Verificarea ulterioară a dovezilor de origine se efectuează prin sondaj sau ori de câte ori autoritățile vamale ale țării importatoare au suspiciuni întemeiate în legătură cu autenticitatea acestor documente, caracterul originar al produselor în cauză sau cu îndeplinirea celorlalte condiții stipulate în acest protocol.
2. În vederea aplicării prevederilor paragrafului 1, autoritățile vamale ale țării importatoare returnează certificatul de circulație a mărfurilor EUR 1 și factura, dacă a fost prezentată, declarația pe factură sau o copie de pe documente autorităților vamale ale țării exportatoare, indicând, dacă este cazul, motivele de fond și de formă care justifică o anchetă. Orice documente sau informații
obținute, care sugerează că informațiile furnizate referitoare la dovezile de origine sunt incorecte, vor fi transmise ca dovadă a cererii de verificare.
3. Verificarea este efectuată de către autoritățile vamale ale țării exportatoare. În acest scop ele au dreptul să ceară orice dovadă și să realizeze orice verificare a conturilor exportatorului sau orice alt control considerat corespunzător.
4. Dacă autoritățile vamale ale țării importatoare hotărăsc suspendarea acordării regimului preferențial pentru produsele în cauză în așteptarea rezultatelor verificării, ele acordă liberul de vamă importatorului pentru aceste produse, sub rezerva măsurilor de prevedere apreciate ca necesare.
5. Autoritățile vamale care solicită verificarea vor fi informate asupra rezultatelor verificării cât mai curând posibil. Aceste rezultate trebuie să indice cu claritate dacă documentele sunt autentice și dacă produsele în cauză pot fi considerate ca produse originare din Comunitate, din România sau din una din țările la care se face referire la art. 3 și 4 și dacă îndeplinesc celelalte condiții stipulate în acest protocol.
6. În cazul unor suspiciuni întemeiate, dacă în termen de 10 luni de la data cererii de control a posteriori nu se primește un răspuns sau dacă răspunsul nu conține date suficiente pentru determinarea autenticității documentului în cauză sau a originii reale a produsului, autoritățile vamale care solicită verificarea pot refuza acordarea preferințelor, cu excepția împrejurărilor excepționale".
Față de aceste dispoziții legale, instanța reținut că la da a importului, dată iind existența certificatului de circulație a mărfurilor EUR 1 nr. D -/09.11.2006, a fost aplicat regimul preferențial favorabil, determinat de originea comunitara a mărfii importate, și anume scutirea de taxa vamala și TVA, iar culpa pentru eliberarea unui certificat cu date eronate îi aparținea exportatorului și nu importatorului.
Comunicarea de către autoritatea vamală germană a adresei nr. Z 4125 f-3529 / 06 -01 /11.01.2008, în condițiile în care nu a fost adusă la cunoștința reclamantei și nu a fost tradusă în limba română, nu putea fi avută în vedere întrucât nu se putea verifica dacă au fost respectate dispozițiile art. 32 din Protocolul ratificat prin OUG nr.192/2001.
În privința plății TVA s-a reținut că ata exigibilității TVA se stabilește nu în raport de data importului bunului plasat sub un regim vamal suspensiv ci în raport de data întocmirii și comunicării actului constatator al obligațiilor de plată a taxelor vamale și a accesoriilor acesteia, atunci când se finalizează regimul vamal suspensiv acordat inițial, astfel în mod greșit a fost calculat de la data importului.
Pentru aceste considerente, instanța a apreciat că acțiunea reclamantei era întemeiată și a admis-
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs pârâtele Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale C și Direcția Generală a Finanțelor Publice
În recursul său, Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Caa rătat că hotărârea primei instanțe s-a dat cu aplicarea greșită a legii, fiind luate în considerare numai susținerile părții adverse, ignorându-se probele
administrate de celelalte părți.
A susținut recurenta că, în termenul legal de 5 ani a fost efectuat controlul ulterior, prevăzut de art.100, alin. 1 și 2 din Legea nr.86/2006, bunul mobil introdus în țară de intimata - Auto SRL C beneficiind, la acel moment, de facilitățile vamale, conform regulamentului vamal aprobat prin HG nr. 707/2006.
Pentru a se putea aplica regimul tarifar preferențial era necesar ca bunul achiziționat să constituie un produs originar din Comunitatea Europeană, în sensul dat de art. 16 din Protocolul din 25.01.1997, iar din verificările ulterioare acordării liberului de vamă a rezultat că autoturismul marca Skoda Superb, pentru care s-a întocmit declarația vamală nr. /20.11.2006, nu întrunea cerințele privind originea comunitară a bunului.
În aceste condiții a fost întocmit procesul verbal de control nr. 980/26.02.2008, care a stat la baza emiterii deciziei nr.42/26.02.2008 pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite de organul vamal.
Față de considerente expuse de prima instanță în hotărârea recurată, s-a apreciat de către Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale C că soluția este criticabilă pentru că instanța de fond nu a înțeles condițiile în care se eliberează certificatele de origine și modalitatea în care se desfășoară controlul ulterior introducerii bunului în vamă, întrucât nu este reglementată prin nicio dispoziție legală obligația administrației vamale române de a comunica reclamantei corespondența purtată cu autoritatea omoloagă germană.
În esență, a susținut recurenta că instanța de fond nu și-a exercitat rolul său activ, deși ar fi putut pune în vedere intimatei să procedeze la efectuarea traducerilor necesare bunei soluționări a cauzei, iar în derularea procedurii de control a provenienței bunului importat, certificatul de origine al autoturismului a fost invalidat, după finalizarea cercetărilor de către autoritatea vamală din Germania.
Ulterior comunicării acestui înscris, a fost stabilită în sarcina intimatei reclamante - Auto SRL C datoria vamală corespunzătoare bunului importat, asupra căruia au fost retrase preferințele tarifare prevăzute în Acordul European, fiind respectate, în opinia recurentei, dispozițiile art.223 și 226 din legea nr. 86/2006 privind Codul Vamal, coroborate cu prevederile în materie fiscală inserate la art. 119, alin.1 din OG nr.92/2003 pentru calcularea majorărilor de întârziere datorate de intimata - Auto SRL
Recurenta Direcția Generală a Finanțelor Publice Caa solicitat instanței de control judiciar să dispună modificarea în tot a sentinței atacate, cu consecința menținerii dispozițiilor Deciziei nr.33/15.05.2008 emisă de DGFP - Serviciul soluționare Contestații.
A arătat recurenta în criticile sale că a fost respectată procedura de efectuare a controlului ulterior introducerii unui bun în țară, pentru a se verifica încadrarea acestuia în categoria "produselor originare" din Comunitatea Europeană, conform Protocolului anexă la Acordul european ratificat prin OUG
nr.192/27.12.2001, sens în care administrația vamală germană a efectuat verificarea dovezii de origine a autoturismului importat, constatând că exportatorul nu a prezentat documentele pentru a dovedi caracterul originar al mărfurilor, fapt pentru care nu s-a putut confirma caracterul originar al bunului.
În raport de aceste constatări, intimatei reclamante i s-a retras regimul preferențial, constând în exonerarea de drepturi vamale de import, acestea fiind datorate, conform susținerilor recurentei DGFP C, de la data înregistrării Declarației vamale de import.
Astfel, a apreciat recurenta că i s-au stabilit în mod corect intimatei reclamante - Auto SRL C debitele principale și accesoriile constând în majorări de întârziere, fapt pentru care se impune menținerea dispozițiilor Deciziei nr.33/15.05.2008 emisă de Serviciul Soluționare Contestații pentru suma de 8 606 lei.
Examinând recursurile declarate în cauză prin prisma dispozițiilor art. 3041Cod proc. civ. Curtea reține caracterul lor fondat pentru următoarele considerente:
Ceea ce a înțeles intimata reclamantă - Auto SRL C să supună controlului financiar pe calea acțiunii pe care a promovat-o a fost stabilirea răspunderii pentru eliberarea unui certificat de circulație a mărfurilor EUR 1 cu numărul -/09.11.2006 cu date eronate în sarcina exportatorului, fapt pentru care a solicitat exonerarea sa de plata sumelor la care a fost obligată în urma efectuării controlului exercitat ulterior importului unui autoturism AA Skoda Superb, ce a beneficiat la intrarea în țară de acordarea unui regim vamal preferențial, drepturi ce i-au fost retrase prin procesul verbal nr. 980/26.02.2008.
Prevederile cuprinse în protocolul nr.4 din 25.01.1997 stabilesc, la art.16, că "rodusele p. originare din Comunitate beneficiază la importul în România și produsele originare din România beneficiază la importul în Comunitate de prevederile acordului, prin prezentarea:
a) fie a unui certificat de circulație a mărfurilor EUR 1, al cărui model figurează în anexa nr. III;"
Acest certificat se eliberează de către autoritățile vamale ale țării exportatoare, pe baza cererii scrise a exportatorului sau, sub răspunderea exportatorului, de către reprezentantul său autorizat.
Verificarea dovezilor de origine este reglementată în dispozițiile art.32 din Protocol, arătându-se în norma citată că "se efectuează prin sondaj sau ori de câte ori autoritățile vamale ale țării importatoare au suspiciuni întemeiate în legătură cu autenticitatea acestor documente, caracterul originar al produselor în cauză sau cu îndeplinirea celorlalte condiții stipulate în protocol
În vederea aplicării prevederilor paragrafului 1, autoritățile vamale ale țării importatoare returnează certificatul de circulație a mărfurilor EUR 1 și factura, dacă a fost prezentată, declarația pe factură sau o copie de pe documente autorităților vamale ale țării exportatoare, indicând, dacă este cazul, motivele de fond și de formă care justifică o anchetă. Orice documente sau informații
obținute, care sugerează că informațiile furnizate în dovezile de origine sunt incorecte, vor fi transmise ca dovadă a cererii de verificare.
Verificarea este efectuată de către autoritățile vamale ale țării exportatoare. În acest scop, ele au dreptul să ceară orice dovadă și să realizeze orice verificare a conturilor exportatorului sau orice alt control considerat corespunzător.
Autoritățile vamale care solicită verificarea vor fi informate asupra rezultatelor verificării cât mai curând posibil. Aceste rezultate trebuie să indice cu claritate dacă documentele sunt autentice, dacă produsele în cauză pot fi considerate produse originare din Comunitate, din România sau dintr-una dintre țările la care se face referire la art. 4 și dacă îndeplinesc celelalte condiții stipulate în acest protocol.
În cazul unor suspiciuni întemeiate, dacă, în termenul de 10 luni de la data cererii de control a posteriori, nu se primește un răspuns sau dacă răspunsul nu conține date suficiente pentru determinarea autenticității documentului în cauză sau a originii reale a produsului, autoritățile vamale care solicită verificarea pot refuza acordarea preferințelor, cu excepția împrejurărilor excepționale."
Așadar, distinct față de aspectul răspunderii exportatorului pentru solicitarea de eliberare a unui certificat de circulație a mărfurilor EUR 1 fără a fi suficient dovedită originea comunitară a bunului importat, norma legală inserată în Protocolul nr.4/25.01.1997 stabilește că autoritățile vamale ce solicită verificarea pot refuza acordarea preferințelor vamale.
Urmare a verificărilor efectuate de autoritatea vamală din Germania, certificatul de circulație EUR 1 eliberat pentru autoturismul AA Skoda superb a fost invalidat, fiind comunicat autorității vamale din România că "autoturismul importat este neoriginar în sensul Protocolului 4, întrucât exportatorul nu a prezentat documente pentru dovedirea caracterului originar al mărfurilor."
Drepturile preferențiale fiind acordate importatorului, era firesc, pe cale de consecință, ca acestuia să-i fie retrase. Astfel, - Auto SRL C, după controlul ulterior efectuat de autoritățile vamale competente s-a aflat în situația în care ar fi datorat taxe vamale, comision vamal, accize, TVA aferent ca pentru importul oricărui bun exclus de la regimul preferențial instituit prin Protocolul nr.4/25.01.1997.
Din modalitatea de reglementare a procedurii de verificare a dovezilor de origine pentru bunurile cărora li s-a aplicat regimul preferențial în sensul scutirii de plata taxelor vamale, nu reiese obligativitatea autorității vamale din țara importatorului de a aduce la cunoștința acestuia rezultatul verificărilor, astfel că sentința recurată a fost dată cu aplicarea și interpretarea greșită a legii, fiind incident în cauză motivul prevăzut de art.304, pct. 9 Cod proc. civ.
Raportul juridic născut în urma efectuării importului autoturismului Skoda Superb, referitor la datoriile vamale reținute pentru acest bun, privește doar pe
importator și organul vamal, astfel cum reiese din procesul verbal de control nr. 980/26.02.2008 și din decizia de regularizare nr.49/26.02.2008, fără însă a limita
dreptul intimatei reclamante de a solicita recuperarea prejudiciului său de la cel din culpa căruia a fost întocmit eronat certificatul de circulație EUR 1, pe calea dreptului comun.
În urma finalizării controlului "a posteriori" de către Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale C, a fost stabilită data de la care datoria vamală a luat naștere ca fiind cea a înregistrării declarației vamale de import, conform prevederilor art.223, alin.1, lit.a, alin. 2 și alin. 3, art.226, alin.3 și art.45 din Legea nr.86/2006 privind Codul Vamal.
În privința majorărilor de întârziere calculate de organul vamal, au fost avute în vedere dispozițiile art.119, alin.1 din OG nr.92/2003, scadența obligației de plată a drepturilor vamale fiind raportată la momentul efectuării importului și completării declarației vamale.
Prin urmare, instanța de fond a considerat în mod eronat că data exigibilității TVA se stabilește nu în raport de data importului bunului plasat sub un regim vamal suspensiv, ci în raport de data întocmirii și comunicării actului constatator al obligațiilor de plată, nefiind nici măcar indicate prevederile legale care ar permite o astfel de interpretare asupra problemei de drept supusă soluționării pe calea acțiunii în justiție.
Pentru aceste considerente, dată fiind incidența prevederilor art.304, pct. 9 Cod proc. civ. coroborat cu cel ale art.312 Cod proc. civ. Curtea reține caracterul întemeiat al recursurilor declarate de Direcția regională pentru Accize și Operațiuni Vamale C și Direcția Generală a Finanțelor Publice C, fapt pentru care, admițând recursurile, va modifica în tot sentința civilă nr.18/16.01.2009 a Tribunalului Constanța, în sensul respingerii contestației formulate de reclamanta - Auto SRL ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile formulate de recurentele DIRECȚIA GENERALA A FINANȚELOR PUBLICE C, cu sediul în C, b-dul C, str.-.-, nr.18, județul C și DIRECȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE, cu sediul în C,-, județul C, împotriva sentinței civile nr.18 din 16.01.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă - AUTO SRL C, cu sediul în C,-, -.B,.4,.34, județul C, având ca obiect anulare act de control taxe și impozite.
Modifică în tot sentința recurată în sensul că respinge contestația ca nefondată.
Irevocabilă
Pronunțată în ședința publică, astăzi 13 aprilie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Jud.fond:
Tehnored.jud.-
4 ex./13.05.2009
Președinte:Adriana GherasimJudecători:Adriana Gherasim, Kamelia Vlad, Monica Costea
