Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 1579/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR--26.08.2009
DECIZIA CIVILĂ NR. NR. 1579
Ședința publică din 16 decembrie 2009
PREȘEDINTE: Dascălu Maria Cornelia
JUDECĂTOR 2: Maria Belicariu
JUDECĂTOR 3: Rodica
GREFIER: -
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta recurentă Administrația Finanțelor Publice L - Trezoreria L împotriva sentinței civile nr. 571 din 19.05.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul intimat.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamantul intimat, lipsă fiind pârâta recurentă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care nemaifiind formulate cereri instanța acordă cuvântul părții prezente în dezbaterea recursului.
Reclamantul intimat solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii atacate.
CURTEA
Asupra recursului de față constată:
Prin sentința civilă nr. 571/19.2009 pronunțată în dosarul nr- Tribunalul Timiș a admis acțiunea reclamantului împotriva pârâtei Administrația Finanțelor Publice L și a obligat-o să să restituie reclamantului suma de 5.558 lei reprezentând taxa de prima înmatriculare precum și dobânda legală calculată din ziua următoare expirării termenului de 45 de zile de la înregistrarea în evidența pârâtei a cererii de restituire a taxei până la data plății efective, fără cheltuieli de judecată.
În motivarea s-a reținut că la data de 19.02.2008, reclamantul a cumpărat din Germania, autoturismul marca Mercedes Benz cu nr. de identificare -F- care a fost înmatriculat în România sub nr. - (prima înmatriculare a avut loc în Germania la data de 14.10.2002). Pentru înmatriculare reclamantul a plătit în temeiul art. 2141Cod fiscal o taxă specială în cuantum de 9.247 lei conform chitanței seria - nr. - din 09.04.2008.
Reclamantul a solicitat restituirea acestei plăți la data de 30.12.2008, Administrația Finanțelor Publice L comunicându-i că, potrivit OUG 50/2008 taxa poate fi restituită numai în parte (adresa nr. 75136/08.01.2009). Este necontestat că reclamantul a primit suma de 3.689 lei, obiectul prezentei judecăți fiind dat de cererea privind diferența nerestituită.
Starea de fapt este necontestată, litigiul fiind determinat de aprecierile diferite pe care părțile le fac cu privire la dispozițiile legale, așa cum rezultă din cererea de chemare în judecată și din întâmpinare. Reclamantul consideră că OUG 50/2008 nu este incidentă în cauză pe când pârâta apreciază contrariul.
Cu privire la această chestiune, tribunalul reține în primul rând că temeiul de drept al cererii reclamantului, care este o cerere de restituire a unei taxe considerate nelegale, este art. 117 al. 1 lit. d Cod procedură fiscală potrivit căruia se restituie, la cerere, debitorului, sumele plătite ca urmare a aplicării eronate a prevederilor legale.
Așadar, tribunalul este chemat să stabilească dacă la data încasării taxei organele fiscale au aplicat corect prevederile legale.
La data plății taxa specială pentru autoturisme și autovehicule era reglementată de art. 2141- 2143Cod fiscal
Potrivit art. 2141al. 1 teza I și II Cod fiscal, intră sub incidența taxei speciale autoturismele și autovehiculele comerciale cu masa totală maximă autorizată de până la 3,5 tone inclusiv, cu excepția celor special echipate pentru persoanele cu handicap și a celor aparținând misiunilor diplomatice, oficiilor consulare și membrilor acestora, precum și altor organizații și persoane străine cu statut diplomatic, care își desfășoară activitatea în România. Nivelul taxei speciale este prevăzut în anexa nr. 4 care face parte integrantă din prezentul titlu.
Potrivit art. 2142al. 2, taxele speciale se plătesc cu ocazia primei înmatriculări în România.
În acord cu o practică unitară și constantă, tribunalul apreciază că taxa impusă reclamantului încalcă prevederile art. 90 din Tratatul CE pe care România este ținută să le respecte din momentul în care a aderat la Uniunea Europeană.
În ce privește OUG 50/1998, tribunalul a fost de acord cu pârâta în sensul că ordonanța este incidentă în cauză deoarece prin dispozițiile art. 11 se reglementează posibilitatea restituirii unei părți din taxă. Astfel, textul legal prevede că taxa rezultată ca diferență între suma achitată de contribuabil în perioada 1 ianuarie 2007 - 30 iunie 2008, cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule, și cuantumul rezultat din aplicarea prezentelor prevederi privind taxa pe poluare pentru autovehicule se restituie pe baza procedurii stabilite în normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență (Normele au fost aprobate prin HG 686/2008).
Așadar, o parte din taxa plătită de reclamant se cuvine a fi restituită acestuia în temeiul OUG 50/2008 și a achiesării exprese a pârâtei care, prin întâmpinare, a arătat că este de acord cu restituirea părții din taxă calculate potrivit ordonanței amintite, în cazul în care acțiunea nu va fi respinsă.
În schimb, spre diferență de pârâtă, tribunalul nu interpretează dispozițiile OUG 50/2008 în sensul aplicării lor retroactive și nu consideră că prevederile amintite îl împiedică pe reclamant să ceară restituirea integrală a taxei de primă înmatriculare. OUG 50/2008 nu interzice restituirea integrală a taxei de primă înmatriculare, neexistând nicio normă în acest sens, ci doar permite restituirea unei părți din taxă. Cealaltă parte va fi însă restituită pentru că încasarea ei încalcă dispozițiile art. 90 din Tratatul CE, așa cum s-a arătat mai sus.
Tribunalul a înțeles că dispozițiile OUG 50/2008 pot fi interpretate în sensul că restituirea doar a unei părți din taxă împiedică implicit restituirea întregului (căci, potrivit unei reguli de interpretare acceptate în practică și doctrină,qui dicit uno, negat de altero). Această modalitate de a înțelege textul legal ar conduce însă la aplicarea lui retroactivă. Astfel, dacă dispozițiile OUG 50/2008 s-ar aplica unei situații juridice născute anterior, respectiv la data plății taxei, și ar împiedica instanța să analizeze dacă taxa era sau nu percepută legal raportat la dispozițiile legale în vigoare în acel moment, atunci ea s-ar aplica retroactiv, cu încălcarea principiului de drept care interzice retroactivitatea legii, principiu unanim recunoscut, consacrat constituțional și cu forță juridică superioară regulii de interpretare amintite.
Așadar, o parte a taxei se cuvine a fi restituită pentru că OUG 50/2008 a dispus în acest sens (iar pârâtul a restituit deja 3.689 lei) iar diferența a fost restituită pentru că taxa încalcă dispozițiile Tratatului CE.
În ce privește cererea referitoare la dobânda legală, tribunalul a constatat că potrivit art. 124 al. 1 Cod procedură fiscală, pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget contribuabilii au dreptul la dobândă din ziua următoare expirării termenului prevăzut la art. 117 alin. (2) sau l art. 70, după caz. Acordarea dobânzilor se face la cererea contribuabililor.
Cum în speță sunt incidente dispozițiile art. 70, termenul va fi de 45 de zile și va începe să curgă de la data înregistrării la organul fiscal a cererii de restituire (30.12.2008).
În consecință, tribunalul a admis acțiunea și a obligat pârâta să restituie reclamantului suma de 5.558 lei reprezentând taxa de prima înmatriculare precum și dobânda legală calculată din ziua următoare expirării termenului de 45 de zile de la înregistrarea în evidența pârâtei a cererii de restituire a taxei până la data plății efective.
Fără cheltuieli de judecată.
În cauză a declarat recurs pârâta Administrația Finanțelor Publice solicitând modificarea sentinței și respingerea acțiunii.
În motivare recurentul critică prima instanță pentru că nu a respins acțiunea pe excepția inadmisibilității pentru că nu a fost îndeplinită procedura prealabilă obligatorie prevăzută de art. 7 din Legea contenciosului administrativ și art. 205 Cod procedură fiscală coroborat cu prevederile OU. nr. 50/2008 pentru instituirea taxei de poluare. În fapt, în soluționarea cererii petentului a fost emisă Decizia de restituire nr. 48711/5/11.09.2008 comunicată cu confirmare de primire în data de 17.09.2008, act administrativ fiscal ce și-a produs efectele în sensul restituirii sumei de 3689 lei. În cazul în care era nemulțumit de cuprinsul acestui act și de efectele acestuia reclamantul avea posibilitatea de a-l contestat în procedura prealabilă și ulterior în instanță. Introducerea unei acțiuni în lipsa dovedirii urmării acestei proceduri este inadmisibilă.
Mai mult de cât atât, conform art. 207 Cod procedură fiscală se instituie un termen de 30 de zile de contestare a acestui act, termen ce nu a fost respectat, cererea fiind astfel și tardiv introdusă.
A arătat că acțiunea este inadmisibilă și raportat la prevederile art. 117 Cod procedură fiscală. Deși face trimitere la acest articol prima instanță a ignorat prevederile art. 6 din nr.HG 686/2008 de aprobarea a de aplicarea a nr.OUG 50/2008 și art. 11 din nr.OUG 50/2008 re reglementează chiar cazul dedus judecății și care precizează expres că se restituie conform art. 117 Cod procedură fiscală doar diferența intre taxa de primă înmatriculare și taxa de poluare.
Pe fondul cauze solicită să se aibă în vedere că prevederile nr.OUG 50/2008 au fost elaborate ținându-se seama de respectarea normelor de drept comunitar invocate, inclusiv a jurisprudenței Curții de Justiție a Comunităților Europene. La art. 11 se instituie o procedură de recalculare a taxei speciale achitate în perioada 01.01.2007 - 30.06.2008 iar în data de 30.06.2008 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 480 HG nr. 686/2008 privind aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a prevederilor nr.OUG 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicul. Din moment ce Curtea Constituțională nu a constatat neconstituționalitatea acestui text de lege el este pe deplin aplicabil și obligatoriu pe teritoriul țării, impunându-se a fi respectat inclusiv de instanța de judecată astfel cum prevede chiar Constituția României. De altfel, conform art. IU-33 din Legea nr. 257/2005 pentru ratificarea Tratatului privind aderarea Bulgaria și României la Uniunea Europeană: "Legea cadrul europeană este un act legislativ care obligă orice stat membru în ceea ce privește rezultatul care trebuie obținut lăsând în același timp autorităților naționale competența în ceea ce privește alegerea formei și a mijloacelor".
Mai mult decât atât, prin Hotărârea CJCE din 19.03.2009 în cauză Comisia vs Finlanda CJCE a stabilit că: "un sistem de impozitare este considerat compatibil cu art. 90 CE, dacă este stabilit astfel încât să excludă în toate cazurile posibilitatea ca produsele importate să fie mai aspre taxate decât produsele naționale și să nu producă în nici un caz efecte discriminatorii ".Ori taxa de poluare este o taxă ce se aplică atât autoturismelor second hand cât și noi, prin urmare, nu face discriminare între cele două categorii de autoturisme.
Prin neaplicarea corectă a acestor provederi legale prima instanță a pronunțat o hotărâre cu greșita aplicare a legii, motivația oferită este străină de natura pricinii. Motive de recurs prevăzute de art. 304 punctul 7 și punctul 9 Cod procedură civilă.
Examinând recursul pârâtei în raport cu motivele invocate și cu cele din oficiu, prevăzute de art. 304.pr.civ. se respinge ca nefondat pentru că:
Potrivit probelor dosarului reclamantul a achitat taxa de primă înmatriculare în temeiul art. 2141- 2143Cod fiscal potrivit chitanței seria - 2 nr. - /9.IV.2008 și urmare la cererea sa de restituirea acesteia, pârâta a dispus restituirea unei părți din suma respectivă în cuantum de 3.689 lei în temeiul nr.OUG 50/2008.
Cum taxa fiscală a fost încasată de pârâtă în temeiul art. 2141- 2143Cod fiscal, refuzul re4stituirii și a diferenței aflate în litigiu, în valoare de 5.558 lei este vătămător pentru reclamant întrucât nu-i sunt aplicabile prevederile nr.OUG 50/2008, atâta timp cât taxa s-a încasat în baza Codului fiscal, știut fiind că actul Administrativ de autoritate se emite în temeiul unei anumite legi și apoi legalitatea acestuia se analizează de instanță prin reportare la respectivul act normativ și nu la unul care intră în vigoare ulterior, cum este cazul nr.OUG 50/2008.
Așa fiind, Curtea constată că bine a fost admisă acțiunea cu aplicarea art. 2141- 2143Cod fisc al, fără îndeplinirea procedurii prealabile, cum eronat se susține prin recurs, cu mențiunea că în situația de refuz devin aplicabile prevederile art. 7 aliniatul 5 raportat la art. 2 aliniatul 2 din Legea nr. 554/2004, aspect sub care recursul este nefondat.
Nefiind incidentă în cauză nr.OUG 50/2008, nu sunt aplicabile nici prevederile art. 6 din nr. 686/2008 sau art. 11 din ordonanță, cum susține recurenta.
Constatându-se că regimul juridic sub care s-a achitat taxa din litigiu a fost art. 2141- 2143Cod fiscal sunt irelevante și criticile recurentei legate de compatibilitatea nr.OUG 50/2008 cu normele de drept comun, motiv pentru care recursul se respinge ca nefondat cu aplicarea art. 312 aliniatul 1.pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Administrația Finanțelor Publice L, împotriva sentinței civile nr. 571/19.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Timiș.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 16 decembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
-
Red./16.12.2009
Tehnodact / 2 ex./23.12.2009
Prima instanță: Tribunalul Timiș
Judecător
Președinte:Dascălu Maria CorneliaJudecători:Dascălu Maria Cornelia, Maria Belicariu, Rodica
