Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 162/2010. Curtea de Apel Bacau
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 162
Ședința publică de la 12 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Violeta Chiriac
JUDECĂTOR 2: Loredana Albescu
JUDECĂTOR 3: Lăcrămioara
Grefier
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine a venit spre soluționare recursul promovat de pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE împotriva sentinței civile nr. 630 din 29 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul, având ca obiect anulare act de control taxe și impozite.
La primul și al doilea apel nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că la data de 12 februarie 2010 s-au depus la dosar din partea intimatului note de concluzii, după care:
Instanța constată că recursul se află la primul termen de judecată, declarat și motivat în termen, scutit de plata taxelor judiciare de timbru potrivit art. 17 din Legea nr. 147/1996. Nemaifiind chestiuni prealabile și față de împrejurarea că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, constată cauza în stare de judecată și trece la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului de față reține următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr- reclamantul a chemat în judecată pârâtele DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B-ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE B solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la restituirea taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule în cuantum de 3.667 lei plus dobânda legală aferentă, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii s-a arătat că în anul 2007 achiziționat un autoturism marca Wolksvagen Golf V din Germania, iar pentru a putea înmatricula mașina a fost obligat să plătească suma de 3.667 lei, cu chitanța seria - 4A nr. -/13.09.2007, conform art. 2142Cod Fiscal, taxa impusă prin G nr. 44/2004 privind Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 cu referire la art. 2141- 2143Cod Fiscal. Ori, taxa de primă înmatriculare, este o taxă nelegală, care vine în contradicție cu normele europene aplicabile în materie, respectiv art.90 paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene care prevede că "Nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare". Ca urmare, prevederile menționate din tratat, limitează libertatea statelor în materie fiscală de a restricționa libera circulație a mărfurilor, prin interzicerea taxelor discriminatorii și protecționiste. Astfel, art. 90 (1) interzice discriminarea fiscală între produsele importate și cele provenind de pe piața internă și care sunt de natură similară. Esențialul acestei taxe interzise este că perceperea ei este determinată de traversarea graniței de către autoturismul supus taxei, dintr-o țară comunitară, în România. Cuantumul taxei speciale datorată bugetului de stat se calculează după formula prevăzută de art. 2141alin. 3, în funcție de capacitatea cilindrică, vechimea autoturismului și unii coeficienți de corelare ori de reducere a taxei, prevăzute în anexele speciale ale legii, esențialul fiind că taxa specială nu este percepută pentru autoturismele deja înmatriculate în România, acesta fiind stat comunitar de la 1 ianuarie 2007, fiind percepută numai pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare și reînmatriculate în România, după aducerea acestora în țară. Diferența de aplicare a taxei introduce un regim fiscal discriminatoriu, pentru autovehiculele aduse în România din Comunitatea europeană în scopul reînmatriculării lor în România, în situația în care acestea au fost deja înmatriculate în țara de proveniență, în timp ce pentru autovehiculele deja înmatriculate în România, taxa nu se mai percepe. S-a mai arătat că între principiile dreptului comunitar, obligatorii pentru instanțele judecătorești române, cu referire la art. 148 alin. 2 și 4 din Constituția României, reclamanta menționează supremația dreptului comunitar, și anume art. 90 paragraful 1 din Tratat, iar prin modificarea Codului Fiscal și introducerea taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule, legiuitorul a încălcat în mod direct dispozițiile menționate ale Tratatului. Ca urmare a efectului direct al art. 90 paragraful 1 din Tratat, pentru ordinea juridică internă a României, instanța este datoare să constate că art. 2141- 2143din Codul Fiscal sunt reglementări contrare și că nu pot fi menținute în continuare ca aplicabile în speța de față.
Prin sentința civilă nr. 630 din 29 iunie 2009 s-a admis acțiunea formulată de reclamant în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B-ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE B și a fost obligată pârâta să restituie reclamantului suma de 3.667 lei încasată cu titlul de taxă auto de primă înmatriculare, plus dobânda legală aferentă calculată de la data plății - 13.09.2007 și până la îndeplinirea obligației de plată, plus 39,30 lei cheltuieli de judecată.
Instanța analizând probatoriile administrate a reținut următoarele:
Reclamantul a achitat la Trezoreria B cu chitanța seri - 4, nr. -/13.09.2007, suma de 3.667 lei, reprezentând taxă primă înmatriculare pentru autoturismul Wolksvagen Golf nr. -, serie șasiu, achiziționat din Germania. Prin cererea înregistrată sub nr. 20519/14.01.2009, reclamantul a solicitat B - B restituirea taxei achitate, dar aceasta i-a comunicat reclamantului că i se poate restitui doar diferența de taxa achitată în plus față de taxa de poluare.
Instanța a reținut faptul că dispozițiile art. 148 alin.2 din Constituția României statuează că prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne. 4 al aceluiași articol menționează că între alte instituții, autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din alin. 2 menționat.
Din analiza dispozițiilor art. 90 paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene, rezultă că "nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare".
În dreptul intern, taxa specială pentru autoturisme și autovehicule a fost introdusă în Codul Fiscal prin Legea nr. 343/2006 sub forma unui nou impozit, cu aplicabilitate de la 1.01.2007, inițial pentru toate autovehiculele, iar după modificarea Legii nr. 343/2006 prin OUG nr. 110/2006, a fost restrânsă la toate autoturismele și autovehiculele, inclusiv cele comerciale, prevăzându-se categorii de persoane exceptate (cele cu handicap, misiuni diplomatice, etc.) cât și situații de scutire de la plata taxei, în cazul vehiculelor istorice etc.
Potrivit art. 2141- 2143din Codul Fiscal și pct. 311- 312din Normele Metodologice de aplicare a Codului Fiscal, taxa specială pentru autoturisme și autovehicule se plătește cu ocazia primei înmatriculări în România, de către persoana fizică sau juridică care face înmatricularea, atât pentru autoturisme și autovehicule noi, cât și pentru cele rulate, aduse din import din statele comunitare, ori din alte state.
Având în vedere dispozițiile legale menționate și susținerea reclamantului care a invocat nelegalitatea taxei ca urmare a aplicării directe a reglementării comunitare, instanța constată că în cauză sunt aplicabile în mod direct dispozițiile din dreptul comunitar, care au prioritate față de dreptul național, statul român asumându-și obligația de a respecta dispozițiile din tratatele originare ale Comunității dinainte de aderare (Legea nr. 157/2005 de ratificare a Tratatului de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană).Ca urmare a efectului direct al art. 90 (1) din Tratat, pentru ordinea juridică internă a României, instanța constată că dispozițiile art.2141- 2143din Codul Fiscal, sunt reglementări contrare și că deci nu pot fi menținute în continuare ca fiind aplicabile în speța de față.
Împotriva sentinței nr. 630 din 29 iunie 2009 declarat recurs B criticând-o sub aspectele aplicării dispozițiilor legale. Astfel, se arată că potrivit art. 6 din Hotărârea 686/2008 contribuabilul poate solicita restituirea sumelor reprezentând diferența de taxă plătită. Invocă recurenta dispozițiile OUG nr. 50/2008,m apreciind că taxa de înmatriculare nu este contrară dispozițiilor art.90 din Tratatul de instituire a Comunității Europene.
Prin întâmpinare intimatul a solicitat respingerea recursului, apreciind că sentința este legală și temeinică.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate și din oficiu, curtea apreciază că este nefondat, urmând a-l respinge pentru următoarele considerente:
Cu privire la competența instanței de a evalua conformitatea legislației române cu dispozițiile dreptului comunitar, Curtea amintește că în dispozitivul hotărârii Curții de Justiție a Comunităților Europene din 09 martie 1978, dată în "cauza Administrazione delle finanze dellostato/, nr. C 106/1977", s-a statuat că "judecătorul național însărcinat să aplice, în cadrul competenței sale, dispozițiile dreptului comunitar, are obligația de a asigura realizarea efectului deplin al acestor norme, lăsând la nevoie, pe proprie răspundere, neaplicată orice dispoziție contrară a legislației naționale, chiar ulterioară, fără a solicita sau a aștepta eliminarea probabilă a acesteia pe cale legislativă sau prin orice alt procedeu constituțional".
Dat fiind această opinie a Curții de Justiție a, a cărei jurisprudență este obligatorie pentru instanțele naționale în interpretarea dreptului comunitar, Curtea constată că este competentă să procedeze, în executarea obligației de a asigura realizarea efectului deplin al dreptului comunitar, la înlăturarea de la aplicare a oricărei dispoziții contrare a legislației naționale, chiar ulterioară, fără solicita sau aștepta eliminarea prealabilă acestuia pe cale legislativă sau prin orice alt procedeu constituțional.
De altfel, Constituția României statuează în mod explicit prin art. 148 al. 2 că prevederile tratatelor constitutive ale au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne. Aliniatul 4 al aceluiași articol prevede că, între alte instituții, autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire obligațiilor rezultate din alin. 2 menționat.
Analizând dispozițiile art. 90 paragraful 1 din, invocat de reclamant, constată că acestea stabilesc că "niciun stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare".
În consecință, prevederile menționate din Tratat limitează libertatea statelor în materie fiscală de restricționa libera circulație a mărfurilor prin interzicerea textelor discriminatorii și protecționiste.
Astfel, art. 90 (1) interzice discriminarea fiscală între produsele importate și cele provenind de pe piața internă și care sunt de natură similară.
Cu privire la existența impozitării discriminatorii, în speță, Curtea constată că taxa specială nu este percepută pentru autoturismele deja înmatriculate în România, fiind percepută numai pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare și reînmatriculate în România, după aducerea acestora în țară.
Esențialul acestei taxe este că perceperea ei este determinată de traversarea graniței de către autoturismul supus taxei, dintr-o țară comunitară, în România.
În privința reglementării interne se mai remarcă că taxa specială pentru autoturisme și autovehicule fost introdus în Codul fiscal prin Legea nr. 343/2006, sub forma unui nou impozit, cu aplicabilitatea de la 01 ianuarie 2007 inițial pentru toate autovehiculele, ulterior prin OUG nr. 110/2006 fiind restrânsă la toate autoturismele și autovehiculele, inclusiv cele comerciale, precizându-se categorii de persoane exceptate, cât și situații de scutire.
Prin modificarea Codului fiscal și introducerea taxei speciale, legiuitorul a încălcat în mod direct dispozițiile menționate ale Tratatului.
Ca urmare a efectului direct a art. 90 al. l din Tratat, Curtea este datoare să constate că art. 2141- 2143din Codul fiscal sunt reglementări contrare și că nu pot fi menținute în continuare ca aplicabile în cauza de față. neputând fi aplicabile în dreptul intern, aceste reglementări impun concluzia că taxa specială achitată pentru reînmatricularea autoturismului de către recurentul - reclamant a fost încasată în contul bugetului Statului, cu încălcarea art. 90 al. l din Tratat.
Actul administrativ - fiscal vătămător pentru reclamant îl constituie însă și plata taxei speciale pentru autoturisme, iar demersul prealabil administrativ la care acesta este obligat este asigurat prin cererea de restituire taxei depusă la.
Sub aspectul dreptului material, sunt aplicabile normele de drept material în vigoare la data realizării raportului de drept fiscal (13 sept.2007) prin achitarea taxei, dispozițiile nr.OUG 50/2008, în vigoare începând cu 01 iulie 2008, nefiind aplicabile, conform principiului neretroactivității legii.
sumei de bani plătite necuvenit și a dobânzilor aferente trebuie să se facă potrivit dreptului național. Or, din această perspectivă, în materie fiscală sunt incidente prevederile art. 21 al. 4 și art. 124 Cod procedură fiscală, potrivit cărora, în cazul în care se constată că plata sumelor a fost fără temei legal, cel care a făcut astfel plata are dreptul la restituirea sumei respective și a dobânzii corespunzătoare majorărilor de întârziere.
Prima instanță a acordat însă dobânda prevăzută de OG nr. 9/2000 însă față de faptul că recurenta nu a criticat sentința sub acest aspect nu se impune reformarea hotărârii.
Observând că prima instanță a calificat corect raportul juridic dedus judecății și a făcut judicioasă aplicare a legii, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul promovat de pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE împotriva sentinței civile nr. 630 din 29 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul domiciliat în B, str. -. 140/B/18 și cu domiciliul ales la cabinet avocat - din S,-, județul, având ca obiect anulare act de control taxe și impozite.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 12 februarie 2010.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - |
Grefier, |
Red.
Red./22.02.2010 Tehnored./4.03.2010 Ex.5
Președinte:Maria Violeta ChiriacJudecători:Maria Violeta Chiriac, Loredana Albescu, Lăcrămioara