Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 173/2010. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
R O M Â I
CURTEA DE APEL BACĂU
- SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL -
Decizia nr. 173/2010
Ședința publică de la 18 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Vera Stănișor judecător
JUDECĂTOR 2: Mona Gabriela Ciopraga
JUDECĂTOR 3: Morina
Grefier: -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Astăzi au fost pe rol judecarea recursurilor declarate de recurentele-pârâte DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI B și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI B împotriva sentinței civile nr. 191 din 09 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-, având ca obiect anulare act de control taxe și impozite.
La apelul nominal făcut în ședință publică, atât la prima, precum și la a doua strigare, s-a constatat lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
S-au verificat actele și lucrările dosarului și, având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă de ambele recurente-pârâte, s-a constatat cauza în stare de judecată și s-a reținut în pronunțare.
A:
- deliberând -
Asupra recursului în materia contenciosului administrativ de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 191 din 9.02.2009 Tribunalul Bacăua hotărât următoarele:
- a respins excepția prematurității și inadmisibilității cererii;
- a admis acțiunea formulată de reclamanta B în contradictoriu cu pârâții Direcția Generală a Finanțelor Publice B și Administrația Finanțelor Publice B;
- a anulat adresa nr. 40636/2008;
- a obligat pârâtele să restituie suma de 17.846 lei reprezentând taxă specială pentru autoturism și dobânda legală aferentă.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Procedura prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004 a fost îndeplinită, astfel cum rezultă din adresa nr. 0636/20.06.2008; acțiunea a fost depusă la instanță pe data de 25.07.2008, după expirarea termenului de 30 de zile.
Reclamantul a importat din UE autoutilitară marca Mitsubishi, iar pentru înmatricularea în România pârâta a perceput reclamantului o nouă taxă de primă înmatriculare în sumă de 17.846 lei, calculată conform dispozițiilor art. 2141din Legea nr. 343/2006 modificată prin OUG 110/2006 precum și nr. 418/2007.
În cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 90 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene. Totodată, se impune a fi avute în vedere hotărârile pronunțate de Curtea Europeană de Justiție în cauzele (2004), /Enel (1964), (1976), și (Ungaria) și (Polonia).
Organele fiscale din România au invocat legalitatea încasării taxei, ca urmare a aplicării dreptului intern, respectiv a Codului fiscal. Reclamantul a invocat nelegalitatea acesteia ca urmare a aplicării directe a reglementării comunitare.
În cauză sunt aplicabile în mod direct dispozițiile din dreptul comunitar, care au prioritate față de dreptul național. Acesta rezultă din dispozițiile art. 148 din Constituția României și Legea nr. 157/2005 de ratificare a Tratatului de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană, statul nostru și-a asumat obligația de a respecta dispozițiile din tratatele originare ale Comunității, dinainte de aderare.
Deoarece în România, stat comunitar, nu se percepe nici un fel de taxă pentru autoturismele produse și înmatriculate ori reînmatriculate în țara noastră, dar se percepe o astfel de taxă pentru autoturismele înmatriculate deja în celelalte state comunitare și reînmatriculate în România după aducerea acestora aici, se constată o diferență de tratament, ceea ce constituie o discriminare a regimului juridic fiscal și contravine dispozițiilor menționate în Tratatul de Instituire a Comunității Europene.
Aceste dispoziții se opun unei taxe speciale de primă înmatriculare pentru achizițiile intracomunitare de autoturisme neînmatriculate pe teritoriul național, altfel încălcându-se principiul libertății circulației mărfurilor - adică se dezavantajează, direct sau indirect, mașinile din celelalte țări membre UE, în competiția cu produsele similare autohtone.
Pentru repararea integrală a prejudiciului, pârâta va fi obligată să achite dobânda prevăzută de dispozițiile art. 113 Codul d e procedură fiscală ce va fi calculată de la data expirării termenului prevăzut de art. 191 Codul d e procedură fiscală.
În termen legal împotriva hotărârii tribunalului au formulatrecursambele pârâte.
PârâtaAdministrația Finanțelor Publicea solicitat casarea sentinței pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 coroborat cu art. 3041din Codul d e procedură civilă. În susținerea recursului, pârâta a arătat următoarele:
În cauză sunt de reținut dispozițiile art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2008, art. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 686/2008 și art. 205 din Codul d e procedură fiscală. Totodată, sunt de reținut dispozițiile art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2009. În consecință, reclamantul se încadrează în prevederile art. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 686/2008.
În nr. 5899/26.06.2008 transmisă de Reprezentanța Permanentă a României la se arată că expertul a menționat că prevederile proiectului de norme metodologice privind taxa de poluare pentru autovehicule, transmis Comisiei la data de 25.06.2008 sunt conforme cu criteriile europene.
Dispozițiile art. 117 alin. 1 lit. f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2003 reglementează restituirea, la cerere, a sumelor stabilite prin hotărâri judecătorești, iar alin. 9 reglementează procedura de restituire.
Tribunalul nu a precizat care este perioada pentru care se calculează dobânzile legale.
Direcția Generală a Finanțelor Publice a declar recurs pentru următoarele motive:
Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2008 a fost instituită taxa de poluare pentru autovehicule, ordonanța intrând în vigoare la data de 1.07.2008. În baza acestui act normativ a fost emisă Hotărârea Guvernului nr. 686/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a ordonanței. La art. 11 din ordonanță se instituie temeiul pentru restituirea diferenței dintre suma achitată de contribuabil în perioada 1.01.2007 - 30.06.2008 cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule și cuantumul rezultat din aplicarea prevederilor privind taxa de poluare. Procedura de restituire este reglementată la capitolul VI, art. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 686/2008, diferența în discuție calculându-se conform art. 3 din aceeași hotărâre. Prin urmare, în sarcina reclamantei subzistă obligația de achitare parțială a taxei auto conform art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2008.
În nr. 5899/26.06.2008 transmisă de Reprezentanța Permanentă a României la se arată că expertul a menționat că prevederile proiectului de norme metodologice privind taxa de poluare pentru autovehicule, transmis Comisiei la data de 25.06.2008 sunt conforme cu criteriile europene.
Nu este precizat temeiul de drept în baza căruia a fost dispusă achitarea dobânzii legale, fiind necesar a se preciza acest temei și perioada pentru care se va calcula această dobândă.
Examinând cele două recursuri,curtea de apelconstată următoarele:
Autoturismul pentru care tribunalul a dispus restituirea către reclamant a taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule a fost achiziționat de acesta la data de 14.05.2008, iar taxa a fost achitată la data de 16.06.2008, așadar anterior intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008. Aplicarea acestei ordonanțe nu poate fi făcută litigiului de față fără a se încălca principiul constituțional al neretroactivității legii; noul act normativ nu se poate aplica unei situații juridice născute anterior. Reclamantului, care a achitat taxa specială pentru autoturisme și autovehicule în februarie 2008, nu i se poate imputa diferența dintre această taxă și taxa de poluare instituită printr-o ordonanță adoptată în iulie 2008.
În prezenta cauză, este irelevant conținutul nr. 5899/26.06.2008 întrucât taxa a cărei restituire face obiectul judecății a fost percepută în temeiul dispozițiilor existente în Codul fiscal anterior acestei infograme.
Taxa specială pentru autoturisme și autovehicule este, din punctul de vedere al naturii juridice, un impozit indirect, fiind reglementată în Codul fiscal în titlul VII -Accize.
Problema ridicată de această taxă nu este aceea a existenței ei. În repetate hotărâri Curtea Europeană de Justiție a reținut că statele membre pot impune taxe de înmatriculare asupra autovehiculelor second-hand importate, cu condiția respectării dispozițiilor art. 90 (fostul art. 95) din Tratatul de instituire a Comunității Europene, text care are menirea de a asigura completa neutralitate a impozitării interne sub raportul concurenței între produsele importate și produsele care se află deja pe piața națională (cauza C-387/01, ).
De asemenea, Curtea Europeană de Justiție a hotărât că taxa de înmatriculare plătită pentru un autovehicul nou face parte din valoarea de piață a acestuia, statele membre având obligația de a ține seama de deprecierea reală a autovehiculului atunci când stabilesc respectiva taxă (cauzele C-345/93 -, C-47/88 - Comisia/Danemarca și C-375/95 - Comisia/Republica ). Curtea a mai hotărât că taxele care se aplică autoturismelor dintr-un stat membru, atât celor noi, cât și celor de ocazie și indiferent de originea lor, nu sunt conforme cu art. 90 primul paragraf din Tratatul de Instituire a Comunității Europene dacă și în măsura în care nivelul accizei aplicate autoturismelor de ocazie importate din alte state membre depășește proporția accizei reziduale în valoarea autoturismelor de ocazie similare cărora li s-a aplicat aceeași acciză în statul membru în cauză înainte de prima lor înmatriculare în acel stat (cauza C-313/05 - ); în același sens a hotărât că art. 90 par. 1 trebuie interpretat ca interzicând o taxă atâta timp cât valoarea sa, determinată exclusiv prin raportare la caracteristicile tehnice ale autovehiculului (tipul motorului, capacitatea cilindrică) și clasificarea din punct de vedere al poluării, este stabilită fără a se lua în calcul deprecierea autoturismului, de o asemenea manieră încât, atunci când se aplică autoturismelor second-hand importate din statele membre, aceasta excede valoarea taxei incluse în valoarea reziduală a unor autoturisme second-hand similare care au fost deja înregistrate în statul membru în care sunt importate (cauzele reunite C-290/05 și c-333/05, Ndasdi și ).
Așadar, incompatibilitatea dintre prevederile Codului fiscal și dispozițiile art. 90 din Tratatul de instituire a Comunității Europene este vădită în cazul autovehiculelor second-hand. În cauză, a fost achiziționat un astfel de autoturism din Germania, iar pentru înmatricularea lui reclamantul a fost nevoit să plătească o taxă specială pentru autoturisme și autovehicule în cuantum de 17.846 lei, taxă care a fost stabilită fără o reducere proporțională cu valoarea deprecierii reale a unor autoturisme similare înmatriculate deja în România; din anexele la care face trimitere art. 2141din Codul fiscal rezultă o creștere a valorii pe baza vechimii autoturismului și a normei de poluare.
În aceste condiții și ținând seama de dispozițiile art. 148 din Constituția României - potrivit cărora aplicarea prevederilor tratatelor constitutive ale Uniunii Europene și reglementărilor comunitare cu caracter obligatoriu au prioritate dispozițiile contrare din dreptul intern, astfel cum se prevede prin alin. (2), autoritatea judecătorească fiind unul dintre garanții aducerii la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării și din prevederile alin. (2), astfel cum se dispune prin alin. (4) - curtea de apel constată că, dispunând restituirea taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule, tribunalul a pronunțat soluția cu respectarea principiilor priorității dreptului comunitar, a aplicării directe a dispozițiilor legislației comunitare primare și a nediscriminării.
Recursurile sunt însă fondate sub aspectul dobânzii legale. Tribunalul a reținut ca temei legal al acordării dobânzii dispozițiile art. 113 și 191 din Codul d e procedură fiscală. Aplicabile sunt însă dispozițiile art. 124 alin. 1 din acest cod entru p. sumele de restituit sau de rambursat de la buget contribuabilii au dreptul la dobândă din ziua următoare expirării termenului prevăzut la art. 117 alin. (2) sau la art. 70, după caz. Acordarea dobânzilor se face la cererea contribuabililor.
Instanța de fond nu a stabilit nici data de la care se calculează, astfel încât recurenta va putea proceda conform art. 124 din Codul d e procedură fiscală, cu luarea în considerare a termenului prevăzut de art. 70 și a datei la care reclamanta a solicitat restituirea taxei de primă înmatriculare.
Față de cele ce preced, curtea de apel va modifica în parte hotărârea recurată în privința dobânzii datorate reclamantului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de recurentele-pârâte DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI B, cu sediul în B,--3, județul B și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI B, cu sediul în B,-, județul B, împotriva sentinței civile nr. 191 din 09 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamantă B, cu sediul în B, str. - -. 32,. A,. 3, județul
Modifică în parte sentința recurată, în sensul că:
Obligă pârâtele să restituie reclamantei suma de 17.846 lei, reprezentând taxă specială pentru autoturisme, cu dobânda care se va calcula potrivit dispozițiilor art. 124 alin. (1) coroborat cu art. 70 alin. (1) din Codul d e procedură fiscală, cu începere de la expirarea termenului de 45 de zile de la înregistrarea la pârâte a cererii reclamantei de restituire a taxei.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 18 februarie 2010.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - |
Grefier, - |
Red.
Tehnored. - 23.02.2010
- ex. 6
24 februarie 2010
Președinte:Vera StănișorJudecători:Vera Stănișor, Mona Gabriela Ciopraga, Morina
