Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 1746/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZA NR. 1746
Ședința publică din 11 decembrie 2009
PREȘEDINTE: Valentina Gheorghe
JUDECĂTORI: Valentina Gheorghe, Adriana Florina Secrețeanu Adrian
- - -
Grefier - Nora
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de pârâtaADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE, prin reprezentanții săi legali, cu sediul în P,-, județul P, împotriva sentinței nr. 401 din 30 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova - Secția Comercială și de contencios administrativ II, în contradictoriu cu reclamantul, domiciliat în P,., nr. 1, -. 3,. 42, județul
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit recurenta pârâtă Administrația Finanțelor Publice P și intimatul reclamant.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederând că recursul se află la al treilea termen de judecată, este motivat, iar prin Serviciul Registratură al acestei instanțe recurenta pârâtă Administrația Finanțelor Publice Pad epus la dosar decizia de calcul a taxei de poluare pentru autovehicule nr. 35112/04.08.2008 (ce poartă viza nr. 19643 din 10 decembrie 2009), după care,
Curtea luând act de împrejurarea că recurenta pârâtă a solicitat judecata în lipsă în cuprinsul motivelor de recurs, constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA:
Deliberând asupra recursului de față, constată curmătoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr- reclamantul a solicitat, în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI P, anularea chitanței seria - nr. - din 05 august 2008, recunoașterea dreptului de a i se restitui taxa de poluare nedatorată, restituirea taxei de poluare în cuantum de 1.850 lei ce a fost achitată ca urmare a achiziționării din România a unui autoturism marca Skoda având norma de poluare E4 și plata dobânzii de la data efectuării plății taxei de poluare și până la restituirea efectivă a sumei de bani.
În motivarea acțiunii reclamantul a aratat că a achiziționat din România autoturismul marca Skoda pentru care a achitat, în vederea înmatriculării, taxa de poluare, conform chitanței seria - nr.-/05.08.2008 emisă de Trezoreria P și, deși s-a adresat organului fiscal cu o cerere de restituire a plății nedatorate, aceasta a refuzat recunoașterea acestui drept.
A mai arătat reclamantul că se impune restituirea sumei de 1.850 lei, întrucât taxa de poluare este o taxă nelegală și discriminatorie, având în vedere că în România se păstrează prin intermediul nr.OUG 50/2008 și se percepe numai pentru autoturismele care se înmatriculează pentru prima dată în România, conform art. 4 lit. a, fără a se face distincție între autoturismele produse în România și cele importate, nici între autoturismele noi și cele second-hand, în timp ce pentru autoturismele deja înmatriculate în România, la o nouă înmatriculare taxa nu mai este percepută.
A mai învederat reclamantul că introducerea acestei taxe prin prevederile nr.OG 50/2008 este nelegală, deoarece încalcă dispozițiile art. 20 alin. 2 și art. 148 din Constituția României, cât și dispozițiile art. 90 paragraful I din Tratatul Comunităților Europene, care prevede că niciun stat membru nu aplică direct sau indirect produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică direct sau indirect produselor naționale similare, și această taxă fiind cu efect echivalent în înțelesul art. 25 CE.
A mai precizat că scopul acestor reglementări este de a interzice discriminarea fiscală între produsele importate și cele similare autohtone și, pe cale de consecință, sarcina fiscală aplicată autoturismelor originale din alte state membre nu poate fi mai mare decât cea aplicată autovehiculelor similare, înregistrate deja pe teritoriul respectivului stat membru.
Concluzionând, reclamantul a arătat că, potrivit Constituției României, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate față de dispozițiile interne contrare, ceea ce conduce la concluzia că dispozițiile ordonanței ce reglementează taxa menționată au caracter nelegal.
Reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 20 și 148 din Constituția României, art. 170 din Legea nr. 157/2005, art. 70, art. 117 alin. 1 lit. f, art. 120 alin. 7 și art. 124 din nr.OG 92/2003 privind Codul d e procedură fiscală, Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.
Legal citată, în temeiul dispozițiilor art. 115 - 118 Cod procedură civilă, pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția inadmisibilității acțiunii, pe considerentul că potrivit art. 7 alin. 11 din Legea nr. 554/2004 și art. 205 Cod procedură fiscală, reclamantul, înainte de a se adresa instanței, trebuia să solicite revocarea actului instituției emitente.
S-a mai învederat că, reclamantul, anterior sesizării instanței de judecată, avea obligația parcurgerii procedurii prealabile în termen legal, respectiv să se adreseze organului fiscal la care s-a efectuat plata taxei de poluare cu o contestație în termen de 30 de zile de la data comunicării, sub sancțiunea decăderii, potrivit dispozițiilor art. 207 alin. 1 din nr.OG 92/2003, iar decizia organului fiscal să o conteste, în situația refuzului acesteia, potrivit prevederilor dispozițiilor art. 205 și urm. din nr.OG 92/2003.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.
Prin sentința nr. 401 din 30 iunie 2009, Tribunalul Prahova - Secția comercială și de contencios administrativ II a respins excepția inadmisibilității acțiunii și a admis acțiunea, obligând pârâta să restituie reclamantului suma de 1850 lei reprezentând taxă de poluare, sumă ce va fi actualizată cu dobânda legală până la data plății.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că excepția inadmisibilității este neîntemeiată deoarece, potrivit dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 554/2004, reclamantul a efectuat procedura prealabilă, fapt ce rezultă din adresa nr. 20212/13.04.2009 prin care pârâta i-a refuzat restituirea taxei.
Pe fondul cauzei, tribunalul a reținut că reclamantul a achiziționat din România autoturismul marca Skoda, an fabricație 2008, având norma de poluare E 4.
Raportat la această împrejurare, instanța de fond a avut în vedere că taxa de poluare a fost introdusă prin nr.OG 50/2008, prin intermediul acesteia păstrându-se, în realitate, conceptul de taxă de primă înmatriculare, întrucât această taxă se percepe numai pentru autoturismele care se înmatriculează pentru prima dată în România, fără a se face distincție între autoturismele produse în România și cele importate, nici între autoturismele noi și cele second-hand, în timp ce pentru autoturismele deja înmatriculate în România, la o nouă înmatriculare taxa nu mai este percepută.
De asemenea, tribunalul mai reține că, potrivit art. 90 paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene, niciun stat membru nu aplică direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare, tocmai pentru a nu permite existența unei discriminări din punct de vedere fiscal între produsele importate și cele similare autohtone, cu atât mai mult cu cât România nu percepe nicio taxă pentru autoturismele produse în țară și înmatriculate aici.
S-a mai apreciat că potrivit nr.OUG 50/2008 pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, se datorează această taxă pentru autovehiculele din categoriile M1-M3 și N1-N3, astfel cum sunt acestea definite în privind omologarea de tip și eliberarea cărții de identitate a vehiculelor rutiere, precum și omologarea de tip a produselor utilizate la acestea aprobate prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 211/2003.
Potrivit nr.OUG 208/2008 pentru stabilirea unor măsuri privind taxa de poluare pentru autovehicule, autovehiculele a căror capacitate cilindrică nu depășește 2.000 cmc și care se înmatriculează pentru prima dată în România sau în alte state membre ale Uniunii Europene începând cu data de 15 decembrie 2008 se exceptează de la obligația de plată a taxei pe poluare pentru autovehicule, stabilită potrivit prevederilor nr.OUG 50/2008 și aceste prevederi se aplică până la data de 31 decembrie 2009, inclusiv.
S-a constatat că, ulterior, nr.OUG 208/2008 a fost abrogată prin nr.OUG 218/2008 privind modificarea nr.OUG 50/2008 și conform art. III autovehiculele M1 cu norma de poluare E4 a căror capacitate cilindrică nu depășește 2000 cmc, precum și toate autovehiculele N1 cu norma de poluare E4, care se înmatriculează prima dată în România sau în alte state membre ale Uniunii Europene în perioada 15 decembrie 2008 - 31 decembrie 2009 inclusiv, se exceptează de la obligația de plată a taxei de poluare pentru autovehiculele stabilită potrivit prevederilor nr.OUG 50/2008.
S-a apreciat că dispozițiile nr.OUG 50/2008 sunt contrare art. 90 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene, întrucât este destinată să diminueze introducerea în România a unor autoturisme second-hand deja înmatriculate într-un alt stat membru UE, precum cel pentru care s-a achitat taxe de poluare în acest litigiu, respectiv Germania, favorizând astfel vânzarea autoturismelor second-hand deja înmatriculate în România și vânzarea autoturismelor noi produse în România.
Or, după aderarea României la UE, acest lucru nu era admisibil când produsele importate sunt din alte țări membre ale UE, atât timp cât norma fiscală națională diminuează sau este susceptibilă să diminueze, chiar și potențial, consumul produselor importate, influențând astfel alegerea consumatorilor.
Tribunalul a mai remarcat faptul că există discriminare între persoanele care au solicitat înmatricularea autoturismelor anterior datei de 1 iulie 2008 și cele care înmatriculează autoturisme ulterior și că doar aceste din urmă persoane plătesc taxa de poluare, deși este evident că poluează și autoturismele primei categorii de persoane și că discriminarea este realizată de legiuitor care a legat plata taxei pe poluare de faptul înmatriculării, deși în preambulul nr.OUG 50/2008 rezultă că s-a urmărit asigurarea protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului, ceea ce implică instituirea unei taxe de poluare pentru toate autoturismele aflate în trafic, potrivitprincipiului: poluatorul plătește.
Constatând deci, efectul direct al dispozițiilor art. 90 alin. 1 din Tratat, pentru ordinea juridică a României, tribunalul nu a făcut aplicarea dispozițiilor nr.OUG 50/2008, dispoziții contrare, concluzionând nedatorarea taxei speciale achitată de către reclamant.
Tribunalul a reținut că actul administrativ fiscal vătămător, în sensul art. 2 pct. 1 lit. c din Legea nr. 554/2004 pentru reclamant îl constituie însăși plata taxei de poluare, astfel încât a admis acțiunea, în baza dispozițiilor art. 18 din Legea nr. 554/2004 și a dispus restituirea acesteia către reclamant, cu obligarea pârâtei la plata dobânzii legale conform nr.OG9/2000 de la data încasării până la restituirea efectivă către reclamant.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâta Administrația Finanțelor Publice P, criticând-o pentru nelegalitate, întrucât instanța de fond nu a analizat temeinic apărările formulate de pârâtă, ingnorând dispozuițiile legale incidente în materie.
S-a invocat faptul că existența unei taxe de poluare nu este contrară dispozițiilor comunitare, neexistând, astfel, niciun motiv legal pentru a se dispune restituirea taxei de poluare și, pe cale de consecință, anularea deciziei de calcul nr. 35112 din 4 august 2008.
S-a arătat că urmare cererii formulate de reclamant pentru calcularea taxei pe poluare pentru autoturismul achiziționat în vederea înmatriculării acestuia în România, pârâta a emis decizia de calcul nr. 35112 din 4 august 2008, stabilind o taxă de poluare în valoare de 1850 lei. S-a precizat că dovada de comunicare a deciziei este chitanța de achitare a contravalorii taxei de poluare în contul Trezoreriei Municipiului
La data de 13 aprilie 2009, reclamantul a înregistrat plângerea prealabilă, prin care solicita restituirea taxei de poluare în baza prevederilor art. 7 alin. 7 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ. Reclamantul a depus contestația peste termenul legal prevăzut de lege, acela de 30 de zile de la data comunicării contestației, termen care a expirat la data de 6 septembrie 2008.
A mai arătat recurenta că nu poate fi reținută susținerea reclamantului că acesta putea depune contestația peste termenul de 30 de zile de la comunicare, reclamantul neîncadrându-se în prevederile art. 7 alin. 7 din legea nr. 554/2004.
S-a mai constatat că reclamantul nu se încadrează nici pe prevederile OUG nr. 92/2003, republicată, privind Codul d e procedură fiscală, care prevede că termenul maxim până la care se poate formula contestație este acela de 3 luni de la data comunicării actului administrativ fiscal.
Față de aceste considerente, s-a solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței recurate în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiată.
La data de 10 decembrie 2009 s-a depus la dosarul cauzei decizia de calcul al taxei pe poluare pentru autovehicule nr. 78923 din 5 august 2008, precum și cererea formulată de reclamant pentru restituirea taxei de poluare.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, dar și a dispozițiilor legale incidente în cauză, Curtea constată că recursul este fondat, urmând a-l admite pentru următoarele considerente:
Prin cererea înregistrată sub nr. 35112 din 4 august 2008, intimatul-petent a solicitat recurentei Administrația Finanțelor Publice a municipiului P calcularea taxei de poluare pentru autovehiculul marca Skoda an fabricație 2008, având norma de poluare E 4.
La data de 5 august 2008, în baza acestei cereri, a fost emisă decizia de calcul a taxei de poluare, stabilindu-se o taxă în cantum de 1850 lei. Decizia a fost comunicată petentului la data de 6 august 2008, conform mențiunii olografe înscrise pe decizie (fila 30 dosar recurs).Taxa de poluare a fost achitată de petent cu chitanța seria - nr. - din 06.08.2008.
Ulterior, prin cererea înregistrată sub nr. 20212 din 8 aprilie 2009, petentul a solicitat recurentei restituirea taxei de poluare achitate, iar prin adresa nr. 20212 din 13 aprilie 2009, recurenta a comunicat acestuia faptul că, atunci când un autovehicul pentru care s-a plătit taxa în România este ulterior scos din parcul auto național, se restituie valoarea reziduală a taxei.
La data de 4 mai 2009, petentul a formulat plângere împotriva refuzului recurentei de restituire a taxei de poluare, înregistrată la Direcția Generală a Finanțelor Publice P sub nr. 20145.
Potrivit disp.art. 7 din OUG nr. 50/2008, tabilirea, verificarea, colectarea și executarea silită, inclusiv soluționarea contestațiilor privind taxa datorată de către contribuabili, se realizează de către autoritatea fiscală competentă, potrivit prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul d e procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Art. 207 din OG 92/2003 prevede faptul că contestația împotriva unui titlu de creanță sau a altui act administrativ fiscal se depune în termen de 30 de zile de la data comunicării actului administrativ respectiv, sub sancțiunea decăderii.
În cauză, Curtea constată că decizia a cărei anulare se solicită a fost comunicată intimatului-petent la data de 6 august 2008, putând fi contestată, potrivit textelor de lege menționate anterior, în termen de 30 de zile de la comunicare, respectiv până la data de 6 septembrie 2008. Ori, plîngerea împotriva acestei decizii a fost depusă de către petent la data de 8 aprilie 2009, cu depășirea termenului legal menționat.
În consecință, Curtea constată că în mod eronat instanța de fond a respins excepția inadmisibilității acțiunii, dispozițiile art. 7 din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ nefiind incidente în cauză, în condițiile existenței unei proceduri fiscale speciale instituite prin OUG 50/2008 și OG 92/2003.
Pentru aceste considerente, în temeiul disp. Art. 312 proc.civ. coroborate cu disp. Art. 304 pct.9 și 3041proc.civ. Curtea va admite recursul, va modifica în tot sentința, în sensul admiterii excepției lipsei procedurii prealabile și a respingerii acțiunii ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de pârâtaADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE,prin reprezentanții săi legali,cu sediul în P,-, județul P, împotriva sentinței nr. 401 din 30 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova - Secția Comercială și de contencios administrativ II, în contradictoriu cu reclamantul,domiciliat în P,., nr. 1, -. 3,. 42, județul
Modifică în tot sentința în sensul că admite excepția lipsei procedurii prealabile.
Respinge acțiunea ca inadmisibilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 11 decembrie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Valentina Gheorghe, Adriana Florina Secrețeanu Adrian
- - - - - -
Fiind în concediu fără plată
Prezenta se semnează de
Președintele Instanței
Grefier,
Nora
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120
Red./dact. VG/NZ
5 ex/22 decembrie 2009
dosar fond - Tribunalul Prahova
jud. fond.
Președinte:Valentina GheorgheJudecători:Valentina Gheorghe, Adriana Florina Secrețeanu Adrian
