Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 1786/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1786/2009
Ședința publică de la 21 Mai 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Liviu Ungur
JUDECĂTOR 2: Delia Marusciac
JUDECĂTOR 3: Lucia Brehar
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.358 din 13 februarie 2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj, privind și pe intimata-pârâtă INSTITUTIA PREFECTULUI C - SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR REGIM PERMISE DE CONDUCERE, INMATRICULARI AUTOVEHICULE, având ca obiect anulare act de control taxe și impozite taxă specială de poluare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul personal, asistat de avocat cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că recurentul nu a achitat diferența de taxă judiciară de timbru și timbru judiciar aferente recursului și fondului cauzei, deși pentru acest termen a fost citat cu mențiunea achitării acestor taxe.
Curtea, verificând actele dosarului, în temeiul art. 20 alin 5 din Legea nr. 146/1997, prin prisma obiectului dedus judecății, constată că taxa datorată pentru fond este de 4 lei și 0,3 lei timbru judiciar, iar pentru recurs este de 2 lei și 0,15 lei timbru judiciar, deja achitate.
Prin urmare, curtea revine asupra măsurii de obligare la plata diferenței de taxă judiciară de timbru și timbru judiciar, ca fiind o eroare de calificare și interpretare.
Reprezentantul recurentului depune copia cărții de identitate a autovehiculului în litigiu și o hotărâre pronunțată de Curtea Europeană de Justiție, în traducere oficială.
Arată că într-o cauză similară aflată pe rolul Curții de Apel Cluj, a fost pusă în discuție oportunitatea sesizării Curții Europene de Justiție cu privire la taxa instituită prin OUG nr.50/2008, taxă care, prin prisma art. 28 din Tratatul este discriminatorie și restrictivă. În opinia sa, în acest domeniu ar trebui să există o practică unitară, pe care ar putea-o reglementa. Însă, prin prisma intereselor clientului pe care îl reprezintă, procedura nu ar fi benefică, riscând să se modifice legislația internă până la pronunțarea unei hotărâri de către.
Curtea, constatând că nu sunt alte cereri de formulat, închide faza probatorie specifică acestei căi de atac și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul reclamantului solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea sentinței atacate în sensul admiterii cererii introductive de instanță și obligarea pârâtei la înmatricularea autovehiculului fără plata taxei de poluare.
Arată că prin argumentele hotărârii atacate se reține că taxa de poluare vizează protecția mediului, neputând fi asimilată impozitelor interne. Or, în opina sa, nu poate fi privită exclusiv ca o taxă de poluare, fiind percepută anterior înmatriculării, deci nu există nici o diferență între taxa instituită înainte și după 1.07.2008. Prin prisma principiului liberei circulații a mărfurilor, consideră că această taxă nu este în concordanță cu normele europene, în raport de art. 28 din Tratatul CE, fiind discriminatorie și restrictivă. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.358 din 13 februarie 2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj, s-a respins cererea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta Instituția Prefectului jud. C - Serviciul public comunitar regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că, reclamantul a achiziționat din Austria, un autoturism marca BMW, autoturism care era înmatriculat în această țară. S-a adresat pârâtei cu solicitarea de a proceda la înmatricularea autoturismului, dar pârâta a condiționat acest lucru de plata taxei de poluare prevăzute de OUG nr. 50/2008.
Contrar susținerilor reclamantului, tribunalul a apreciat că refuzul pârâtei de a înmatricula acest autoturism în absența taxei de poluare nu poate fi asimilat unui refuz nejustificat.
Astfel, OUG nr. 50/2008 stabilește, potrivit dispozițiilor art. 1, cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, care constituie venit la bugetul Fondului pentru mediu și se gestionează de Administrația Fondului pentru Mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului, iar potrivit dispozițiilor art. 4, obligația de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România.
Analizând compatibilitatea acestei taxe cu dreptul comunitar, tribunalul a apreciat că în speță nu sunt încălcate dispozițiile art. 90 din Tratatul de instituire a Comunităților Europene.
Astfel, potrivit dispozițiilor enunțate anterior, nici un stat membru nu supune, direct sau indirect, produselor altor țări membre ale Comunității unor impozite interne de orice natură, superioare celor care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare. Or, taxa de poluare instituită de dispozițiile OUG nr. 50/2008 nu poate fi asimilată impozitelor interne, această taxă fiind percepută pentru asigurarea protecției mediului tuturor proprietarilor de autoturisme care, prin înmatricularea acestora în România, înțeleg să le utilizeze pe teritoriul României, contribuind, astfel, la poluarea mediului. Această taxă nu este percepută doar persoanelor care doresc să înmatriculeze și să utilizeze în România autoturisme second-hand, importate din Uniunea Europeană, ci tuturor persoanelor care doresc să înmatriculeze și să utilizeze un autoturism, indiferent de proveniența sau de vechimea acestuia, astfel încât nu se poate susține caracterul discriminatoriu al taxei. Caracterul taxei prevăzute de dispozițiile OUG nr. 50/2008 ca fiind unul de poluare rezultă din dispozițiile art. 1 alin. 2, care enumeră categoria de programe și proiecte pentru protecția mediului care urmează a fi finanțate din sumele colectate potrivit actului normativ. Prin urmare, chiar dacă legiuitorul nu a găsit o formulă foarte potrivită prin condiționarea înmatriculării autoturismului de plata acestei taxe, acest aspect nu este de natură să o transforme într-o taxă de primă înmatriculare cum era cea prevăzută de dispozițiile art. 214 ind. 1 Cod fiscal și apreciată ca nelegală de către instanțe. Nu în ultimul rând, tribunalul apreciază că nu trebuie omis nici faptul că instituirea acestei taxe a fost rezultatul negocierilor dintre România și Comisia Europeană, astfel încât nu se poate aprecia că ar contraveni legislației comunitare.
În ceea ce privește dispozițiile art. 25, 28 din Tratatul de instituire a Comunităților Europene, tribunalul constată că acestea nu sunt aplicabile în speță, în condițiile în care au în vedere taxele vamale la import și la export sau taxele cu efect echivalent (art. 25), respectiv restricțiile cantitative la import precum și orice alte măsuri cu efect echivalent. Or, o taxă de poluare nu poate fi asimilată nici cu una vamală și nici cu o restricție cantitativă la import,
În consecință, tribunalul a apreciat că în mod corect pârâta a condiționat înmatricularea autoturismului reclamantului de plata taxei de poluare reglementate de dispozițiile OUG nr. 50/2008, dispoziții care sunt compatibile cu dreptul comunitar, acțiunea formulată fiind nefondată, motiv pentru care prima instanță a respins-
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul, solicitând odificarea sentinței atacate în sensul admiterii cererii introductive de instanță și, pe cale de consecință, obligarea intimatei la înmatricularea fără plata taxei de poluare pe teritoriul României a autoturismului marca BMW 525 Combi, cu seria șasiu (nr. de identificare).
În motivare reclamantul arată că, instanța de fond a soluționat cauza de dusă judecății prin respingerea cererii introductive, motivând soluția dată prin încălcarea dispozițiilor comunitare în materie.
Astfel, s-a reținut în considerentele hotărârii că"taxa de poluare instituită de dispozițiile OUG nr. 50/2008 nu poate fi asimilată impozitelor interne. această taxă fiind percepută pentru asigurarea protecției mediului tuturor proprietarilor de autoturisme care. prin înmatricularea acestorainRomânia, înțeleg să le utilizeze pe teritoriul României. contribuind astfel la poluarea mediului. Această taxă nu este percepută doar persoanelor care doresc să înmatriculezeinRomânia autoturisme second hand, importate din Uniunea Europeană, ci tuturor persoanelor care doresc să înmatriculeze și să utilizeze un auto turism, indiferent de proveniența și vechimea acestuia."
În urma analizei paragraf ului precedent - care cuprinde esența argumentării pe care se sprijină soluția adusă prima instanță - prin raportarea la dispozițiile comunitare la care se circumscriu motivele dezvoltate prin cererea introductivă, vom constata următoarele:
1. Taxa de poluare nu poate fi privită ca o taxă "de mediu" - așa cum în mod eronat o interpretează instanța de fond - întrucât o asemenea taxă ar presupune aplicarea unor criterii echitabile pentru toți posesorii de autovehicule, indiferent de modul, momentul sau locul dobândirii din spațiul comunitar, în funcție de gradul de poluare al autovehiculului. de autovehicule sunt și cei care le-au înmatriculat înainte de O 1 iulie 2008, dar aceștia nu plătesc taxa pe poluare, deși toate autovehiculele contribuie la poluarea mediului.Pe piața din România se tranzacționează autoturisme second-hand deja înmatriculate în tară. cu norme de poluare Euro. Eurol. Euro2sau3.fără plata vreunei taxe de poluare.
Prin hotărârea nr. 2320/2008 pronunțată de Tribunalul Cluj în dos. nr- într-o speță similară, rămasădefinitivă și irevocabilă,instanța a admis cererea de înmatriculare fără plata taxei pe poluare a unui vehicul de ocazie importat dintr-un alt stat al Uniunii reținând - printr-o justă analiză - că "pentru a interpreta corect acest act normativ ( OUG nr. 50/2008, ns.) și a identifica intenția legiuitorului, Tribunalul utilizează interpretarea teleologică (după scop): În expunerea de motive care însoțește proiectul de lege privind aprobarea OUG 50/2008 depus la Parlament sub nr. PL-x 536/1 0.09.2008 si disponibil pe site-ul Camerei Deputaților, este menționat în mod expres că dacă nu s-ar fi promovat acest act normativ, o consecință ar fi fost facilitarea intrării în România a unui număr foarte mare de autovehicule second-hand cu vechime peste 10 ani, care ar fi fost achiziționate datorită prețului foarte mic.Așadar, se vrea ca taxa pe poluare, al cărei scop este, în principiu, corect-poluatorul plătește-să aibă ca efect imediat diminuarea introducerii în România a unor autoturisme second-hand deja înmatriculate într-un alt stat membru.
2. Instanța în mod greșit a vorbit despre imposibilitatea asimilării taxei pe poluare cu impozitele interne. Eu nu am susținut o asemenea teză, rezultând implicit că instanța fondului nu a analizat situația expusă prin prisma motivelor acțiunii.
Eu am demonstrat că taxa pe poluare reprezintă otaxă cu efect echivalent- după cum rezultă din jurisprudența Curții Europene - interzisă de articolele 23 CE si 25, 28, 30 CE, nicidecum un " impozit intern";
În ceea ce priveștemăsurile cu efect echivalent restricțiilor cantitative la import referitor la autovehiculele de ocazie,este relevantă soluția adusă de Curtea Europeană (a Treia Cameră), în recurs, la 11 decembrie 2008, în cauzaComisia CEAustria (Cauza C-524/2007).
În esență - așa cum o face și România actualmente - Austria a condiționat importul autovehiculelor de ocazie, deja înmatriculate în alt stat membru, de satisfacerea anumitor condiții de mediu și de zgomot, prevalându-se de anumite norme de drept comunitar derivat, argumentând că măsura are În vedere protejarea cetățenilor locuitori ai Austriei de poluarea pe care ar produce-o acest tip de autoturisme. Comisia a solicitat constatarea neexecutării de către Austria a obligațiilor prevăzute de către art. 28 si 30 din Tratatul CE, argumentul principal fiind ca autoturismele identice, înmatriculate pe teritoriul Austriei, pot face obiectul transferului de proprietate, fără a exista o restricție în acest fel. De asemenea, a mai arătat Comisia, realizarea obiectivelor în materie de protecție a sănătății și a mediului prin impunerea de condiții numai vehiculelor de import este incompatibilă cu principiul liberei circulații a mărfurilor.Prin hotărârea dată, Curtea a consfințit poziția Comisiei CE, constatând că Austria și-a încălcat obligațiile asumate și prevăzute de arte28si arte 30 din Tratatul CE, obligând statul austriac la plata de cheltuieli.
3. Nu prezintă relevanță împrejurarea că taxa este percepută atât autoturismelor second-hand provenite din UE cât și a celor ce provin din țări care nu sunt membre UE.Analizarea spetei trebuie realizată strict prin raportarea la reglementările Uniuniipentru produsele din cadrul țărilor Uniunii.
Așa cum am mai arătat, prin instituirea taxei pe poluare se încalcă principiul nediscriminării produselor importate față de cele interne. Dacă alegem două mașini second-hand înmatriculate, de aceeași marcă, același model, la fel de vechi, dar una provenind din România, alta din oricare altă țară membră UE, vom constata instantaneu diferența. Pentru prima nu se va plăti taxa de poluare la reînmatricularea ei, în timp ce pentru cea de-a doua se va percepe această taxă.
Rostul reglementării Tratatului CE (art. 90) este de a interzice discriminarea
fiscală între produsele importate și cele similare autohtone.Or, în România - stat membru al UE -nu se percepe nici un fel de taxă pentru autoturismele înmatriculate în țară și apoi reînmatriculate în țara noastră,dar se percepe o astfel de taxă pentru autoturismele înmatriculate deja în celelalte state comunitare si reînmatriculate în România.
Instanța fondului a apreciat că instituirea taxei pe poluare este rezultatul negocierilor dintre țara noastră și Comisia Europeană, astfel că nu se poate reține că ar contraveni legislației europene.
Acest argument însă nu este de natură să poată subzista întrucât, prin intrarea în vigoare a OUG nr. 218/2008 ( art. 2, 3 ) - la data de 15 decembrie 2008 s-a modificat substanțial nivelul taxei pe poluare stabilită inițial prin OUG nr. 50/2008, ajungând ca taxa în discuție să fie majorată de aproximativ de trei ori pentru mașinile second hand, cuantum față de care Comisia Europeană și-a exprimat În mod categoric dezacordul. Noua taxă de poluare auto, redusă cu o treime față de valoarea triplată la sfârșitul anului trecut și dublă comparativ cu suma stabilită la momentul introducerii, în luna iulie 2008, reglementată prin OUG nr. 7/18 feb. 2009, intrată în vigoare la data de 19 februarie 2009) nu a fost încă înaintată Comisiei Europene spre analiză.
Reglementată în acest mod, taxa pe poluare diminuează sau este destinată să diminueze introducerea în România a unor autoturisme second-hand deja înmatriculate într-un alt stat membru: cumpărătorii sunt orientați din punct de vedere fiscal să achiziționeze autovehicule second-hand deja înmatriculate în România.
Având în vedere toate aceste argumente, coroborate cu cele pe larg expuse în cuprinsul cererii introductive, solicită să se dispună în concordanță cu prezenta cerere.
Intimatul, deși legal citat (13) nu și-a delegat reprezentant în instanță și nici nu a depus la dosar întâmpinare așa cum avea obligația potrivit dispozițiilor art. 308 alin. 2.pr.civ.
Analizând recursul declarat de către reclamantul prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor art.304 și 3041.pr.civ. Curtea l-a apreciat ca fiind nefondat pentru următoarele considerente:
de față pune problema de a ști dacă manifestarea de voință a pârâtului, ca autoritate publică îndrituită să dispună înmatricularea autovehiculelor, de a refuza operațiunea de înmatriculare condiționat de dovada plății prealabile a taxei de poluare de primă înmatriculare prevăzută de OUG nr. 50/2008 este legală.
Altfel spus este localizat în cauză un refuz nejustificat de a rezolva cererea particularului care se adresează Instituției Prefectului prin serviciul de resort cu o cerere de înmatriculare fără să plătească în prealabil taxa de poluare.
În cauza de față tribunalul a analizat compatibilitatea taxei de poluare instituită de OUG nr. 50/2008 cu dispozițiile art. 90 din Tratatul privind instituirea Comunității Europene, în continuare Tratat. În speță s-a decis că o astfel de taxă nu încalcă dispozițiile Tratatului.
Curtea reține că este unanim admis atât în literatura de specialitate cât și în practica judiciară internă precum și cea a Curții de Justiție a Comunităților Europene ( ) că art. 90 din Tratat produce efecte directe și ca atare creează drepturi individuale pe care jurisdicțiile statelor membre ale Uniunii le pot proteja.
Judecătorul național, ca prim judecător comunitar, are competența atunci când dă efect direct dispozițiilor art. 90 din Tratat să aplice procedurile naționale de așa manieră ca drepturile prevăzute de Tratat să fie deplin și efectiv protejate.
Conform prevederilor art. 90 parag 1 din Tratat prevederilor " Nici un stat membru nu poate să impună, în mod direct sau indirect, asupra produselor altor state membre, impozite interne de orice natură în plus față de cele impuse direct sau indirect asupra produselor interne similare".
Cum România este stat membru al Uniunii începând cu data de 1 ianuarie 2007 sunt activate dispozițiile art. 148 alin. 2 din Constituția României conform cărora legislația comunitară cu caracter obligatoriu prevalează legii interne iar conform alin. 4 din același articol jurisdicțiile interne garantează îndeplinirea acestor exigențe.
Într-o atare ipoteză revine jurisdicțiilor să elimine orice disfuncționalitate recunoscând particularilor drepturile prin aplicarea directă a Tratatului în așa fel încât acestei norme să i se recunoască și caracterul ei util.
Tribunalul ca instanță de fond nu a făcut altceva decât să aplice dispozițiile constituționale interne și normele Tratatului de așa manieră încât să i se recunoască particularului dreptul său de a nu fi impus cu o taxă specială discriminatorie la înmatricularea pentru prima dată în România a autoturismului second - hand importat dintr-un alt stat membru al Uniunii. În această manieră instanța de fond și-a îndeplinit misiunea trasată de Tratat și de Legea de ratificare a acestuia precum și de Curtea de Justiție în practica judiciară pertinentă (cauza Simmenthal II din anul 1978).
Astfel, este cunoscut faptul că din perspectiva dreptului european, taxarea autovehiculelor este un domeniu nearmonizat, fiind evidențiat, ca atare și în nota de fundamentare a OUG nr.50/2008.
Aceasta realitate juridică europeană are drept implicație la nivel național împrejurarea că fiecare stat membru își poate institui în mod independent propriul sistem de taxare. Cu toate acestea, articolul 90 din Tratatul de instituire a Comunității Europene prevede că statele membre au obligația de a nu impune asupra unui produs din import o taxă în exces față de un produs autohton.
Având în vedere că nu există legislație europeană primară sau secundară care să instituie un anumitmodel de așezare a taxării autovehiculelor, evaluarea conformității unui act normativ național de taxare a autovehiculelor trebuie efectuată nu prin raportare la un anume model european de reglementare sau altul ci prin raportare la art. 90 din Tratat precum și la jurisprudența
Altfel spus, taxarea autovehiculelor trebuie analizată în lumina unorprincipii generale de drept comunitarprecum transparența, neutralitatea fiscală sau taxarea excesivă, criteriile obiective, caracter adecvat și proporțional sau poluatorul plătește.
a arătat în mod constant că o consecință a dreptului comunitar actual este aceea că Statele membre pot să impună asupra mărfurilor precum autovehiculele un sistem de taxă al cărei cuantum crește progresiv în conformitate cu un criteriu obiectiv. (A se vedea Deciziile Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene în cauzele 112/84 Humblot Directorului serviciilor fiscale, par. 12; Cauza C-132/88 Comisia Comunitatilor Europene, par. 17).
De asemenea, jurisdicția de contencios comunitar a arătat că sunt criterii obiective cele precum capacitatea cilindrică sau clasificarea în funcție de performanțele de mediu (A se vedea Decizia Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene în cauzele conexate C- 290/05 și C-333/05șiparag. 52).
S-a statuat, de asemenea, că dacă taxa pentru poluarea autovehiculelor este bazată pe elemente precum cilindreea, normele de poluare chimică sau emisiile de dioxid de carbon, este evident că aceste criterii de impunere sunt eminamente obiective și nu lasă loc unei decizii arbitrare sau neconforme cu jurisprudența.
Jurisprudența a stabilit constant că un sistem de impozitare a autovehiculelor este discriminatoriu față de autovehiculele de ocazie de import atunci când în calculul taxei nu se ia în considerare deprecierea reală a acestui autovehicul de import și, în consecință, i se impune o taxă mai mare decât valoarea reziduală a taxei rămase neamortizată încorporata într-un autovehicul național similar (A se vedea Decizia Curții de Justiție a Comunităților Europene în Cauza C-345/93, par. 20).
Cât privește o comparație cu privire la autovehiculele deja existente în parcul auto național, Curtea s-a pronunțat în sensul că o atare comparație nu este relevantă sub aspectul discriminării fiscale deoarece articolul 90 din Tratat nu este menit să împiedice un stat membru de a introduce taxe noi sau să schimbe cota sau baza de impunere a unor taxe deja existente. (A se vedea, Decizia Curții de Justiție a Comunităților Europene în cauzele conexate C-290/05 si 333-05 și, par. 49).
S-a concluzionat astfel că dacă autovehiculele deja existente în parcul auto național nu sunt și ele supuse noii taxenu reprezintă o discriminare sub aspectul dreptului european.
Pornind de la acesteprincipii generale de drept comunitarse impune a stabili dacă adoptarea OUG nr.50/2008 este conformă cu Tratatul precum și cu jurisprudența Curții de Justiție a Comunităților Europene.
Potrivit art. 1 alin. 1 din OUG 50/2008, ordonanța de urgențăstabilește cadrul legal pentru instituireataxei pe poluare pentru autovehicule, denumită în continuare taxă, care constituie venit la bugetul Fondului pentru mediu și se gestionează de Administrația Fondului pentru Mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului.
Așa cum rezultă din preambulul actului normativ, taxa a fost instituită în scopul asigurării protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului și pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislația comunitară în acest domeniu, ținând cont de necesitatea adoptării de măsuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, inclusiv a jurisprudenței
Obligația de plată a taxei se naște, conform art. 4 din OUG nr.50/2008 cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România sau la repunerea în circulație a unui autovehicul după încetarea unei exceptări sau scutiri dintre cele la care se face referire la art. 3 și 9.
În speță recurentul reclamant susține că dispozițiile OUG 50/2008 cu privire la taxa de poluare sunt în contradicție cu dispozițiile art. 25, 28, 90 paragraf 1 din Tratatul privind instituirea Comunității Europene.
Art. 25 din Tratat interzice între statele membre taxele vamale la import și export sau taxele cu efect echivalent, inclusiv cu privire la taxele vamale cu caracter fiscali iar rt. 28 din același Tratat interzice între statele membre restricțiile cantitative la import, precum și orice măsuri cu efect echivalent.
Conform art. 90 paragraf 1 din Tratatul Constitutiv al Uniunii Europene nici un stat membru, nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare.
Problema care trebuie lămurită este aceea de a stabili dacă taxa de poluare este contrară normelor amintite.
Cu privire la natura taxei de poluare CJCE s-a pronunțat la 05.12.2006 asupra acțiunilor preliminare formulate de - și în cauzele reunite C-- și C--, ocazie cu care a statuat că o taxă care nu este percepută pentru faptul că un autoturism traversează frontiera unui stat membru ci pentru prima înregistrare a autoturismului pe teritoriul acelui stat membru, în vederea punerii în circulație nu constituie o taxă vamală în sensul art. 25 din Tratat ci face parte din sistemul general de impozitare a bunurilor și trebuie examinată în lumina art. 90 din Tratatul CE.
În aceste condiții, susținerea reclamantului privind încălcarea art. 25 din Tratat este nefondată întrucât taxa de poluare este datorată pentru punerea în circulație a autovehiculului, astfel că nu se poate susține cu temei că este percepută pentru faptul că un autoturism traversează frontiera unui stat membru.
Nici încălcarea art. 28 din Tratat nu poate fi reținută; conform formulei impusă în jurisprudența CJCE suntmăsuri cu efect echivalentnu numai acele măsuri care tratează discriminativ, în mod deschis sau ascuns marfa străină adusă dintr-un alt stat membru dar și acelea care pornind de la conținutul efectiv al textului sunt egal aplicabile sau au același efect aparent pentru toți, iar la evaluarea acestor măsuri Curtea a stabilit că trebuie avute în vedere efectele potențiale, posibile ale acestora și nu scopul urmărit de acestea. Mai mult, Curtea a conchis că restricționările importului sau exportului sunt permise doar în situația în care în domeniu lipsesc reglementările comunitare, restricțiile sunt necesare pentru asigurarea supravegherii fiscale a corectitudinii în relațiile comerciale, pentru asigurarea protecției consumatorului, pentru protecția valorilor social-culturale naționale dacă reglementările sunt valabile în mod nediscriminatoriu pentru mărfurile din producția internă sau externă.
Atâta timp cât OUG 50/2008 nu cuprinde dispoziții privitoare la diferențierea taxei pe criterii ce ar putea fi apreciate drept măsuri cu efect echivalent nu se poate reține încălcarea art. 28 din Tratat reținând că legislația națională se aplică deopotrivă bunurilor din producția internă cât și cea externă.
Obiectivul taxei instituită de legea națională română este de protejare a mediului, atât prin modul de utilizare a resurselor constituite cât si prin modul de impunere. De aceea, elementele ce stau la baza acesteia sunt emisiile de noxe și de dioxid de carbon și se poate conchide că criteriile ce stau la baza taxei au un caracter adecvat obiectivului de protejare a mediului, având în vedere ca în calculul cuantumului acesteia sunt importante emisiile de noxe toxice precum si cele de dioxid de carbon iar nu alte criterii precum valoarea de facturare. Prin urmare, întrucât taxa este stabilită în funcție de gradul de poluare si de eficienta energetica, ea are un caracter proporțional fiind stabilita într-un cuantum mai mare pe măsură ce performanțele de mediu scad.
În aceasta privință, actul normativ analizat respectiv OUG nr.50/2008 a fost adus în conformitate cu principiile jurisprudenței europene prin prevederea unei grile de depreciere ce corespunde unor valori reale de pierdere a valorii de piață si care, în plus, pot fi contestate de contribuabil dacă face dovada că autovehiculul său s-a depreciat într-o măsură mai mare decât cea indicată de grila fixă.
În concret, pe baza unor elemente precum rulajul mediu anual, starea tehnică si nivelul de dotare al autovehiculului, contribuabilul poate contesta suma de plata si obține o valoare mai mare a deprecierii. Aceasta posibilitate a contribuabilului asigură ca în toate cazurile, valoarea taxei percepute asupra unui autovehicul second-hand de import nu va depăși valoarea reziduala a taxei existente într-un autovehicul deja înmatriculat.
În ceea ce privește art. 90 din Tratat, trebuie reținut că CJCE a apreciat cu ocazia soluționării acțiunii preliminare în cauzele reunite C- și C-- că o comparație cu autoturismele second-hand plasate în circulație înainte de intrarea în vigoare a legii privind taxele de înmatriculare (în speță, de poluare) nu este relevantă. În scopul de a asigura neutralitatea impozitării interne prin respectarea regulilor de concurență între autoturismele uzate aflate deja pe piața națională și autoturismele similare importate este necesar să fie comparate efectele taxei pentru vehiculele nou-importate dintr-un alt stat membru decât statul în cauză(în speță Ungaria) cu efectele valorii reziduale a taxei care afectează vehiculele similar înmatriculate deja în statul respectiv (Ungaria) și cărora, pentru acest scop, le-a fost deja aplicată această taxă.
S-a concluzionat că art. 90 par.l din Tratatul CE trebuie interpretat ca interzicând o taxă de poluare percepută cu ocazia primei înmatriculări atâta timp cât valoarea taxei, determinată exclusiv prin raportare la caracteristicile tehnice ale autoturismului (tipul motorului, capacitatea cilindrică) și clasificarea din punct de vedere al poluării, este calculată fără a se lua în calcul deprecierea autoturismului, de o asemenea manieră încât, atunci când se aplică autoturismelor second hand importate din statele membre, aceasta excede valoarea taxei incluse în valoarea reziduală a unor autoturisme second hand similare care au fost deja înregistrate în statul membru în care sunt importate.
Așa cum rezultă din cuprinsul OUG 50/2008 (varianta în vigoare la momentul solicitării înmatriculării autoturismului), actul normativ român respectă exigențele de compatibilitate cu art. 90 paragraful din Tratatul CE.
Astfel, după cum se poate constata, determinarea taxei de poluare se realizează conform art. 6 pe baza unor criterii obiective - (tipul motorului, capacitatea cilindrică) și clasificarea din punct de vedere al poluării - luându-se în considerare și deprecierea autoturismului, conform coeficienților descriși în anexa 4 (Cota fixă de reducere prevăzută în anexa nr. 4 este stabilită în funcție de vechimea autovehiculului, de rulajul mediu anual, de starea tehnică și nivelul de dotare al autovehiculului. Cu ocazia calculului taxei vor fi acordate reduceri suplimentare față de cota fixă, în funcție de abaterile de la situația standard a elementelor care au stat la baza stabilirii cotei fixe, în condițiile prevăzute în normele metodologice de aplicare a ordonanței de urgență) astfel că exigențele stipulate de CJCE cu ocazia soluționării acțiunii preliminare în cauzele reunite 290/2005 și C-333/2005 sunt respectate.
Față de aceste împrejurări instanța reține că taxa de poluare reglementată de OUG 50/2008 (varianta în vigoare la momentul solicitării de înmatriculare formulată de reclamant) nu poate fi caracterizată ca fiind contrară art. 90 paragraful 1 din Tratatul CE și se poate așadar concluziona că nr.OUG 50/2008 respectă exigențele de compatibilitate cu art. 90 parag. 1 din Tratatul Comunității Europene.
Mai mult, așa cum rezultă din art. 8:
"(1) Atunci când un autovehicul pentru care s-a plătit taxa în România este ulterior scos din parcul auto național se restituie valoarea reziduală a taxei în conformitate cu prev. alin. (2).
(2) Valoarea reziduală a taxei reprezintă taxa care ar fi plătită pentru respectivul autovehicul dacă acesta ar fi înmatriculat la momentul scoaterii din parcul auto național.".
Așadar, atâta timp cât taxa de poluare percepută pentru prima înmatriculare se restituie atunci când autoturismul respectiv este scos din parcul auto național, nu se poate pretinde o discriminare față de autoturismele pentru care această taxă nu s-a perceput deoarece existau în parcul auto național la data adoptării actului normativ, atâta timp cât pentru acestea taxa nu a fost plătită și evident nici nu se poate pune problema restituiri ei.
Așa fiind, față de toate considerentele de fapt și de drept mai sus expuse, cum hotărârea instanței de fond este legală și temeinică, iar motivele de recurs invocate nu au fost găsite întemeiate, prezentul recurs urmează a fi respins ca nefondat având în vedere și dispozițiile art. 312 alin. 1 teza a II-a pr.civ. în referire la art. 20 din Legea nr. 554/2004 modificată și completată, cu consecința menținerii în întregime a sentinței atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.358 din 13 februarie 2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj, pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 21 mai 2009.
PREȘEDINTE JUDECATORI GREFIER
- - - - - - - -
Red.U/Dact.
2 ex./21.06.2009
Jud.fond:
Președinte:Liviu UngurJudecători:Liviu Ungur, Delia Marusciac, Lucia Brehar
