Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 217/2008. Curtea de Apel Brasov

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Decizia nr. 217 /R/2008 Dosar nr-

Ședința publică din data de 25 martie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Marcela Comșa JUDECĂTOR 2: Silviu Barbu

- - - - JUDECĂTOR 3: Georgeta Bejinaru

- - - - președinte de secție

GREFIER -

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de Direcția Generală a Finanțelor Publice B reprezentanta în teritoriu a pârâtului Ministerul Finanțelor Publice în nume propriu și pentru Direcția Controlului Fiscal B împotriva sentinței nr. 130/AF/16.10.2007 pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr-, având ca obiect anulare acte control taxe și impozite.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.

Procedura îndeplinită.

Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 18 martie 2008, care face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, în baza art. 146 Cod procedură civilă și în baza dispozițiilor art. 260 alin. 1 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea pentru data de 25 martie 2008.

CURTEA

Asupra recursului de față:

Constată că prin nr. 130/AF/16.10.2007 a Tribunalului Brașov -secția comercială și de contencios administrativ a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta C " FARM " Z în contradictoriu cu intimatele DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B și DIRECȚIA CONTROLULUI FISCAL și în consecință:

A fost anulată Decizia nr.344/19.02.2007 emisă de intimata B, decizia de impunere nr. 530/31.10.2006 și Raportul de inspecție fiscală nr. 6050/31.10.2006 întocmite de intimata

Pentru a da această hotărâre, Tribunalul a reținut următoarele:

Reclamanta " FARM " are ca obiect principal de activitate comerțul cu amănuntul, de produse farmaceutice.

În scopul extinderii activității, a încheiat contractul de comodat nr.11/31.12.2003, privind imobilul situat în comune de,-, la care, prin Hotărârea di 05.01.2004 s-a aprobat efectuarea unei investiții în valoare de aproximativ 3 miliarde lei, în scopul construirii unui spațiu cu destinație de birouri, farmacie, cabinet medical, în care se vor desfășura activități specifice obiectului de activitate al reclamantei.

Această situație de fapt și de drept a fost stabilită irevocabil prin sentința civilă nr. 80//11.10.2005 a Tribunalului Brașov, în baza căreia, s- restituit reclamantei în sumă de 11.743 RON, aferentă lucrărilor efectuate la imobil în perioada 01.09. - 30.11.2004.

Solicitând rambursarea pentru perioada 01.03. - 30.11.2005, organele de inspecție fiscală au reținut că imobilul în cauză nu este înscris în pe numele societății comerciale și reverificând și perioada de la 01.09.2004 au stabilit prin Raportul de inspecție fiscală nr. 6050 și Decizia de impunere nr. 530, ambele din 31.10.2006, că toate lucrările efectuate la imobil au fost în folosul persoanelor fizice menționate în extrasul F, că nu beneficiază de deducere și că societatea datorează în sumă totală de 29.122 lei și 2.147 lei majorări de întârziere, în care include

de două ori și suma de 11.743 RON, restituită inițial în baza sentinței menționate.

Instanța de fond a constatat că soluția organelor fiscale este greșită, deoarece din actele din dosar, reiese că imobilul în cauză a fost achiziționat de reclamantă în scopul efectuării de operațiuni în conformitate cu obiectul său de activitate.

Din documentele fiscale anexate la dosar, rezultă că bunurile și serviciile achiziționate în întreaga perioadă vizată de control, au fost investite în imobilul în cauză, care conform contractului de comodat, aparține reclamantei.

Conform art. 145, alin. 3 și 4 din Legea nr. 571/2003 - Codul fiscal, dacă bunurile și serviciile achiziționate sunt destinate utilizării în folosul operațiunilor sale taxabile, orice persoană impozabilă înregistrată ca plătitor de, are dreptul să deducă datorată sau achitată, aferentă bunurilor care i-au fost livrate sau urmează să - fie livrate și pentru prestările de servicii care i-au fost prestate sau urmează să - i fie prestate de o altă persoană impozabilă.

Având în vedere că din probele administrate a reieșit că bunurile și serviciile achiziționate au fost încorporate în imobilul aparținând reclamantei, rezultă că aceasta se încadrează în dispozițiile legale menționate mai sus, că nu datorează și penalitățile în cuantum de 29.122 lei și penalitățile în sumă de 2.147 lei.

În consecință, instanța admis acțiunea și a dispus anularea actelor contestate.

Implicit, în cazul în care sumele încasate în baza actelor anulate urmează a fi restituite.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice B, criticând sentința atacată pentru netemeinicie și nelegalitate și solicitând admiterea recursului, precum și respingerea acțiunii formulate de reclamantă.

În motivarea recursului, recurenta reclamantă a arătat următoarele:

Apreciază criticabila sentința civila nr. 130/AF/2007 sub aspectul temeiniciei si legalității având în vedere faptul ca instanța de fond in mod greșit si printr-o interpretare eronată a legii a admis acțiunea formulata de carte - FARM SRL împotriva deciziei 341.19.02.2007 emisa de carte DGFP B și a deciziei de impunere nr.530/31.10.2006 și a raportului de inspecție fiscală nr.6050/31.10.2006 emise de carte Direcția Controlului Fiscal

Instanța de fond in mod greșit a apreciat faptul ca reclamanta beneficiază de deducerea TVA în sumă totală de 29.122 lei Ron și penalității 12147 lei Ron majorări de întârziere, întrucât stabilirea acestora a avut la baza documentele puse la dispoziție de către aceasta la data efectuării controlului și din care nu a reieșit includerea unei sume restituite în cea stabilită.

In instanței de fond a susținut faptul că:

a) Pentru perioada 01.09.2004-30.11.2004 - societatea înregistrează TVA colectată in sumă de 27821 lei potrivit celor consemnate in Raportul de inspecție fiscala nr.395/2/R/24.01.2005.

Având in vedere ca in această perioadă societatea a dedus TVA în sumă de 11.743 lei (RON) aferente achiziției de materiale și lucrări de construcții incorporate in imobilul situat în com. de,-, care este proprietatea persoanelor fizice si, aceste achiziții fiind puse în mod gratuit la dispoziția persoanelor fizice menționate, operațiune ce se constituie in livrare de bunuri efectuate cu plata si respectiv in prestări servicii cu plata, in sensul prevederilor an.128. alin.(4) si art.l29. alin.(3) din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare, echipa de inspecție fiscală a procedat la colectata suplimentară a TVA în sumă de 11.713 lei, aferentă lucrărilor de construcție și materialelor de construcție necesare amenajării imobilului "casa " situat în com.. sat. de,-.

Cele prevăzute mai sus combat considerentele instanței de fond reținute in sentința nr.130 /AF/2007 potrivit cărora suma de 11.743 lei Ron este inclusă in cea de 29.122 lei Ron.

b) Pentru perioada 01.03.2005-30.11.2005 organul de inspecție fiscala a constatat ca în această perioadă societatea a dedus TVA în sumă de 15.901 lei aferentă achiziției de materiale și lucrări de construcții incorporate în imobilul care este în proprietatea persoanelor fizice si, aceste achiziții sunt puse în mod gratuit la dispoziția persoanelor fizice menționate, operațiunea se constitute în livrare de bunuri efectuată cu plata și respectiv în prestări servicii cu plata în sensul prevederilor art.128. alin.(4) si art. 129, alin.(3) din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările si completările ulterioare. Drept urmare echipa de inspecție fiscală a procedat la colectarea suplimentară de TVA în sumă de 15.901 lei, aferentă lucrărilor de construcție și materialelor de construcție necesare amenajării imobilului "casa " situat în com., sat. de, str. -. nr.320.

Față de cele constatate mai sus reclamanta a formulat contestație in procedura administrativ - jurisdicționala soluționată de carte organele fiscale in mod corect prin respingere având in vedere considerentele expuse in fața instanței de fond și care sunt reluate succint in cele ce urmează.

- dacă organul de inspecție fiscala a colectata in mod legal TVA aferentă achiziției de materiale și lucrări de construcții incorporate in imobilul situat în com, sat. de,-, puse gratuit la dispoziția persoanelor fizice si.

Inspecția fiscala a vizat rectificarea TVA pe perioada iunie 2004- februarie 2005, ca urmare a Deciziei nr.3/11.10.2006. emisă de Direcția Controlului Fiscal B, prin care s-a dispus reverificarea "TVA ca urmare a apariției de informații suplimentare necunoscute la data efectuării inspecțiilor care au vizat perioada fiscală 01.06.2004-29.02.2005, perioada cuprinsa in următoarele acte:

- Raportul de Inspecție Fiscala nr.4087/2/08.12.2004 încheiat pentru perioada 01.10.1999-31.08.2004:

- Raportul de Inspecție Fiscală nr. 395/2/24.01.2005 încheiat pentru perioada 01.09.2004-30.11.2004 și Decizia de impunere 395/2/24.01.2005, pentru suma de 11.743 lei, reprezentând TVA respinsă la rambursare, 395 lei reprezentând dobânzi TVA, 94 lei reprezentând penalități de întârziere TVA.

- Raportul de inspecție fiscala nr.1267/2/25.02.2005 încheiat pentru perioada 01.12.2004-31.12.2004

- Raportul de inspecție fiscala 2523/2/18.04.2005 încheiat pentru perioada 01.01.2005-28.02.2005.

Prin Decizia nr.3/I1.10.2006 a Direcției Controlului Fiscal B, s-a dispus reverificarea perioadei 01.06.2004-28.02.2005 în vederea stabilirii existentei/inexistentei de consecințe fiscale urmare a dovezii publicității imobiliare prezentata de carte societate, respectiv Extrasul de carte funciară 2855/07.08.2006 eliberat de Oficiul de cadastru si Publicitate Imobiliara B, Biroul de Carte Funciara, din care reiese că proprietari ai imobilului identificat tabular cu numărul de CF 834 situat in de, nr. top 5984/1,5985/1, 5986/1/1/1 sunt persoanele fizice si, "ambii pentru construirea asupra casei act. 365/2004 ".

- Astfel, cu privire la suma de 11.743 lei aferenta achiziției de materiale si lucrări de construcții incorporate in imobilul situat in comuna, sat. de, strada -. nr.320 in perioada 01.--30.11.2004 organele de soluționare a contestației au reținut următoarele:

Astfel cum reiese din Raportul de inspecție fiscala nr.600/31.10.2006 si din contestația depusă de societate, aceasta a beneficiat de dreptul de deducere pentru suma de 11.743 lei, deducând TVA.

Din analiza Extrasului de carte funciara 2855/07.08.2006 eliberat de Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara B, Biroul de Carte Funciara Z, reiese ca proprietari ai imobilului identificat tabular cu numărul de CF 834 situat in de, nr. top 5984/1.5985/1.5986/1/1/1 sunt persoanele fizice si. "ambii pentru construirea asupra casei act.3657/2004"

Organul de inspecție fiscala a constatat ca lucrările de construcție au fost efectuate in baza Autorizației de construire nr.20/09.06.004. Din Raportul de inspecție fiscală reiese că, în imobilul"casă " situat in com. sat. de.-. reclamanta a desfășurat activitatea in baza contratului de comodat încheiat la data de 31.12.2003.

- Cu privire la suma de 15.901 lei reprezentând TVA deductibila in perioada 01.03.2005-30.11.2005, aferenta achiziției de materiale si lucrări de construcții incorporate in imobilul situat in comuna. sat. de.- organele de soluționare a contestației au reținut următoarele:

Din Raportul de inspecție fiscala nr.600/31.10.2006 si din contestația depusa de societate reiese ca reclamanta a beneficiat de dreptul de deducere pentru suma de 15.901 lei, deducând TVA. Din extrasul de carte funciara 2855/07.08.2006 eliberat de Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara B, Biroul de Carte Funciara Z, reiese ca proprietari ai imobilului identificat tabular cu numărul de CF 834 situat in de, nr. top 5984/1,5985/1.5986/1/1/1 sunt persoanele fizice si, "ambii pentru construirea asupra casei act.3657/2004"

Având in vedere situația de fapt prezentata consideră că aplicabile soluționării cauzei sunt prevederile legate prevăzute de - art.482 din Codul Civil, precizează: "Proprietarul unui lucru mobil salt imobil da drept asupra tot ce se unește, ca aceesoriu, cu lucrul, într-un mod sau artificial. Acest drept se numește: drept de accesiune. "

-art.645 din Codul Civil, precizează: "Proprietatea se mai dobândește prin accesiune sau incorporațiune, - prin prescripție, prin lege si prin ocupațiune".

Art.128 alin.(1),(3) si (4) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare precizează: "1) de bunuri

(1) Prin livrare de bunuri se înțelege orice transfer al dreptului de proprietate asupra bunurilor de la proprietar către o alta persoană, direct sau prin persoane care acționează in numele acestuia. "

(4) Preluarea de către persoane impozabile a bunurilor achiziționate sau fabricate de carte acestea pentru a fi utilizate in scopuri care nu au legătură cu activitatea economică desfășurată sau pentru a fi puse la dispoziție altor persoane în mod gratuit constituie livrare de bunuri efectuată cu plată, dacă taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor respective sau parților lor componente a fost dedusă total sau parțial.

Potrivit art.129 alin.(3) din Legea nu.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si - completările ulterioare, precizează: "Se consideră prestări de servicii cu plata:

a) utilizarea temporara a bunurilor care fac parte din activele unei persoane impozabile, in scopuri ce nu au legătura cu activitatea, sa economică, sau pentru a fi puse la dispoziție, in vederea utili aril in mod gratuit altar persoane dacă taxa pe valoarea adăugata pentru bunurile respective a fost dedusa total sau parțial,

b) prestările de servicii efectuale in mod gratuit de către o persoana impozabilă in scopuri care nu au legătură cu activitatea sa economică pentru uzul personal -."

Textele de lege invocate mai sus sunt in deplină concordanță cu starea de fapt reținută de carte organele fiscale prin actele administrativ - fiscale întocmite și înlătură pe cale de consecință prevederile legate invocate de carte reclamanta in susținerea acțiunii, respectiv art.145 alin.3 și alin.4 din Legea nr.571/2003. Aceste aspecte nu au fost analizate de carte instanța de fond, ci au fost înlăturate fără o motivație raportată la conținutul textelor de lege aplicabile cauzei.

Articolele invocate se refera la acordarea dreptului de deducere in baza documentelor de aprovizionare înregistrate in contabilitate, drept de deducere care a fost acordat de organele de inspecție fiscala.

Față de prevederile legale mai sus specificate, aplicabile in cauză, nu se poate reține in soluționarea favorabila a acțiunii susținerea reclamantei ea beneficiază de prevederile art.145 alin.3 si alin.4 din Legea nr.571/003 privind Codul fiscal și astfel Decizia de impunere 530/31.10.2006 a fost întocmită în mod incorect, întrucât așa cum reiese din Raportul de inspecție fiscala 6060/31.10.2006 organul fiscal a acordat drept de deducere pentru " aferent lucrărilor de construcții pentru imobilul in cauza.

Organele de inspecție fiscala au colectat TVA pentru faptul că acest imobil aparține de drept persoanelor fizice mai sus menționate st nu - Farm SRL iar amenajările efectuate asupra imobilului reprezentând demolare parțiala a casei existente de lemn si construire casă din zidărie ii profită proprietarului, noua casă fiind formată din parter ce cuprinde: camera de zi, patru camere, bucătărie, baie și doua holuri și etaj ce cuprinde: camera de zi, patru camere, patru băi, debara, bucătărie, cămara și hot. Acest aspect nici nu a fost analizat cu toate că a făcut dovada cu extrasul de carte funciară a faptului ca proprietatea asupra imobilului in cauza o deține doua persoane fizice.

Organul fiscal in mod legal a făcut aplicarea art.128 alin.(4) si art.129 alin.(3) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal si au colectat TVA aferenta achiziției de materiale si lucrări de construcții incorporate in imobilul situat in comuna, sat. de. strada -, 320, punerea la dispoziția fizice si in mod gratuit a lucrărilor de construire fiind asimilată unei prestări de servicii efectuate cu plata fiind supuse cotei de TVA de 19%.

Consideră ca atâta timp cât operațiunile comerciale efectuate de către reclamanta profită unor persoane fizice si nu acesteia, organele fiscale au procedat in mod corect si legal la colectarea de TVA in cuantum de 29.122 lei ron, suma care neplătită la termenul scadent a generat calculul de accesorii in cuantum de 2.147 lei ron.

c) dacă organul de soluționare din cadrul DGFP B se poate pronunța pe fond asupra sumei de 1478 lei reprezentând TVA stabilita suplimentar prin Decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plată nr.530/31.10.2006 in condițiile in care petenta nu si-a motivat in fapt si in drept acest capăt de cerere.

de acest aspect organele de soluționare a contestației au reținut că reclamanta in procedura jurisdicțional - administrativa nu si-a motivat in fapt si in drept contestația, fapt pentru care a pronunța o soluție cu privire la aceasta ar excede cadrului legal impus de carte legiuitor in acest sens.

Temeiul de drept cu privire la aceasta situație este reprezentat de art. 183 alin.(1) din nr.OG92 privind Codul d e procedura fiscala, republicata, precizează: "Soluționarea contestației

(1) În soluționarea contestației organul competent va verifica motivele de fapt si de drept care au stat la baza emiteri actului administrativ fiscal. Analiza contestației se face in raport de susținerile părților de dispozițiile legale invocate de acestea si de documentele existente la dosarul cauzei. Soluționarea contestației se face in limitele sesizării ".

Având in vedere cele precizate mai sus si întrucât reclamanta nu își motivează contestația pentru acest capăt de cerere, in temeiul prevederilor art. 183 din OG nr.92/2003 privind Codul d e procedura fiscala, republicată, al cărui conținut a fost specificat mai sus, in mod corect si legal s-a respins contestația.

d) In ceea ce privește suma 2.147 lei reprezentând majorări de interzicere aferente TVA stabilite suplimentar, contestată de carte reclamantă, se reține că stabilirea acesteia reprezintă o măsură accesorie in raport cu debitul si potrivit principiului de drept accesoriul urmează principalul petenta datorând debitul de natura TVA datorează si majorările si penalitățile de întârziere aferente, calculate in baza art. 116 alin.(1) si (2) din OG nr.92/2003 care precizează:

"(1) Dobânzile se calculează pentru,fiecare zi, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadență si până la data stingerii sumei datorate inclusiv.

Prin excepție de la prevederile alin. (1) se datorează dobânzi după cum urmează:

a) pentru diferențele de impozite, taxe, contribuții, precum si cele administrate de organele vamale, stabilite de organele competente, dobânzile se datorează începând cu ziua imediat următoare scadenței impozitului, taxei sau contribuției, pentru care, s-a stabilit diferența, până la data stingerii acesteia inclusiv.

Față de considerentele reținute de către instanța de fond in sentința recurată este evident că s-a făcut o interpretare eronată a legii si s-a analizat în mod defectuos documentele pe baza cărora organele de inspecție fiscala au stabilit in sarcina reclamantei obligațiile fiscale cu titlu de TVA.

Confuzia instanței de fond in ce privește perioadele supuse inspecției fiscale si cuantumul obligațiilor fiscale aferente acestora a generat admiterea acțiunii in mod neîntemeiat întrucât cronologia situației de fapt pentru fiecare perioada controlată dovedește contrariul.

Astfel, organele fiscale - reverificând perioada supusa controlului au constatat că operațiunile comerciale ale reclamantei profita in tot unor peroane fizice si nu acesteia pentru a fi în măsura sa solicite rambursarea de TVA, sens in care actele administrativ - fiscale sunt aparate de orice critica.

In soluționarea cauzei solicită instanței de judecata admiterea recursului, modificarea in tot a sentinței civile nr.130/AF/16.10.2007 ca fiind nelegala si netemeinică si pe cale de consecință respingerea acțiunii ca neîntemeiată și menținerea Deciziei nr.344/19.02.2007 emisă de cărte Direcția Generală a Finanțelor Publice B și a Deciziei de impunere 530/31.10.2006 și a raportului de inspecție fiscală nr.6050/31.10.2006 emise de către Direcția Controlului Fiscal B ca fiind legale și temeinice.

Examinând actele și lucrările dosarului, sentința atacată prin prisma dispozițiilor art.304 ind.1 Cod procedură civilă și a criticilor formulate de recurentă, Curtea constată că recursul este fondat și urmează a fi admis, iar cauza va fi trimisă spre rejudecare Tribunalului Brașov -secția comercială și de contencios administrativ.

Astfel, instanța de fond a anulat Decizia nr.344/2007 emis de DGFP B, Decizia de impunere nr.530/2006 și Raportul de inspecție fiscală nr.6050/2006 întocmite de Direcția Fiscală B, reținând în esență că bunurile și serviciile achiziționate de reclamantă și menționate în actele administrative fiscale au fost încorporate în imobilul aparținând reclamantei și, în consecință, reclamanta nu datorează TVA și nici penalități de întârziere în cuantumurile stabilite de organul administrativ fiscal prin actele administrative fiscale atacate de reclamantă.

Din actele și lucrările dosarului, instanța de recurs constată că reclamanta - FARM SRL, reprezentată prin asociat unic și administrator, a încheiat un contract de comodat cu persoanele fizice și, înregistrat cu nr.11/31.12.2003, prin care imobilul situat în loc. de,-, aflat în proprietatea celor doi soți, a fost pus cu titlu gratuit la dispoziția reclamantei (societate comercială profilată pe servicii de farmacie), imobil pentru îmbunătățirea căruia prin Hotărârea AGA din data de 05.01.2004 reclamanta a aprobat efectuarea unei investiții în valoare de aproximativ 3 miliarde lei rol, în scopul construirii unui spațiu cu destinație de birouri, farmacie, cabinet medical, pentru uzul activităților reclamantei din obiectul de activitate.

Din extrasul CF nr.2855/07.08.2006 eliberat de OCPI B - Biroul Z, rezultă că imobilul identificat cu nr. de CF 834- de, nr. top 5984/1, 5985/1 și 5986/1/1/1 se află în proprietatea persoanelor fizice și, ambii pentru construirea asupra casei, act 3657/2004. Lucrările de construcție au fost efectuate pe baza Autorizației de construire nr.20/09.06.2004. Din actele dosarului rezultă că amenajările efectuate asupra imobilului, prin demolarea parțială a casei de lemn existente și construirea unei case din zidărie, au fost făcute din fondurile reclamantei, dar ele profită și celor două persoane fizice care figurează ca proprietari în cartea funciară, prin configurația nouă dată întregului imobil.

Pentru a se face o corectă delimitare a părții din imobil alocată exclusiv al reclamantei, respectiv destinației de locuință pentru persoanele fizice proprietari tabulari, pentru a se face o delimitare precisă a fondurilor utilizate pentru folosul explicit al reclamantei conform obiectului său de activitate față de fondurile utilizate pentru amenajarea părților din imobil nealocate pentru funcționarea societății comerciale reclamante, în cauză este necesară administrarea de noi probe, cu precădere efectuarea unor expertize atât în specialitatea construcții, cât și expertiză contabilă. Completarea probatoriului nu se poate face la instanța de recurs fără a prejudicia vreuna dintre părți de o cale de atac, iar în absența acestor probe practic instanța de fond nu a cercetat propriu-zis fondul cauzei, astfel încât în cauză sunt aplicabile dispozițiile art.312 alin.5 Cod procedură civilă.

Ca atare, în baza art.304 ind.1 Cod procedură civilă și art.312 alin.5 Cod procedură civilă, instanța de recurs urmează să admită recursul pârâtei DGFP B, să caseze hotărârea atacată și să trimită cauza spre rejudecare Tribunalului Brașov -secția comercial și de contencios administrativ și fiscal pentru a rejudeca fondul cauzei potrivit celor arătate mai sus.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de Direcția Generală a Finanțelor Publice în nume propriu și pentru Direcția Controlului Fiscal a municipiului B împotriva sentinței civile nr. 130/AF/16.10.2007 pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ, pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare aceleași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 25.03.2008

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - - -

Grefier,

Red. -30.04.2008

Dact. 09.05.2008/2 ex.

Jud fond:. /

Președinte:Marcela Comșa
Judecători:Marcela Comșa, Silviu Barbu, Georgeta Bejinaru

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 217/2008. Curtea de Apel Brasov