Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 2296/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 2296/2009
Ședința publică de la 01 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Liviu Ungur
JUDECĂTOR 2: Delia Marusciac
JUDECĂTOR 3: Axente Irinel
GREFIER
S-a luat în examinare recursul formulat de pârâta ADMINISTRAȚIA FINANTELOR PUBLICE C-N împotriva sentinței civile nr. 1469/2009, pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosarul cu nr-, în contradictoriu cu reclamantul, pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C și chemata în garanție ADMINISTRAȚIA FONDULUI OPENTRU MEDIU, având ca obiect anulare act de control taxe și impozite taxă de poluare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că prezentul recurs este scutit de la plata taxelor judiciare de timbru, iar părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Curtea, din oficiu, raportta la soluția pronunțată de către prima instanță invocă excepția lipsei de intreres în promovarea prezentului recurs și rămâne în pronunțare pe excepția invocată.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr. 1469 din 22 mai 2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Clujs -a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei C-
S-a respins cererea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtele ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUN.C-N și DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUD.
S-a respins cererea de chemare în garanție formulată împotriva ADMINISTRAȚIEI FONDULUI PENTRU MEDIU.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta C-N instanța a respins-o ca neîntemeiată această excepție având în vedere că această pârâtă a încasat suma de 1.750 lei solicitată de reclamant a fi restituită, astfel încât pârâta are calitate procesuală pasivă.
Reclamantul a achiziționat din Germania, un autoturism marca Citroen, autoturism care era înmatriculat în această țară.
Contrar susținerilor reclamantului, tribunalul a apreciat că refuzul pârâtei de a restitui suma încasată cu titlu de taxă de poluare nu poate fi asimilat unui refuz nejustificat.
Astfel, OUG nr. 50/2008 stabilește, potrivit dispozițiilor art. 1, cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, care constituie venit la bugetul Fondului pentru mediu și se gestionează de Administrația Fondului pentru Mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului, iar potrivit dispozițiilor art. 4, obligația de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România.
Analizând compatibilitatea acestei taxe cu dreptul comunitar, tribunalul a apreciat că în speță nu sunt încălcate dispozițiile art. 90 din Tratatul de instituire a Comunităților Europene.
Astfel, potrivit dispozițiilor enunțate anterior, nici un stat membru nu supune, direct sau indirect, produselor altor țări membre ale Comunității unor impozite interne de orice natură, superioare celor care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare. Or, taxa de poluare instituită de dispozițiile OUG nr. 50/2008 nu poate fi asimilată impozitelor interne, această taxă fiind percepută pentru asigurarea protecției mediului tuturor proprietarilor de autoturisme care, prin înmatricularea acestora în România, înțeleg să le utilizeze pe teritoriul României, contribuind, astfel, la poluarea mediului. Această taxă nu este percepută doar persoanelor care doresc să înmatriculeze și să utilizeze în România autoturisme second-hand, importate din Uniunea Europeană, ci tuturor persoanelor care doresc să înmatriculeze și să utilizeze un autoturism, indiferent de proveniența sau de vechimea acestuia, astfel încât nu se poate susține caracterul discriminatoriu al taxei. Caracterul taxei prevăzute de dispozițiile OUG nr. 50/2008 ca fiind unul de poluare rezultă din dispozițiile art. 1 alin. 2, care enumeră categoria de programe și proiecte pentru protecția mediului care urmează a fi finanțate din sumele colectate potrivit actului normativ. Prin urmare, chiar dacă legiuitorul nu a găsit o formulă foarte potrivită prin condiționarea înmatriculării autoturismului de plata acestei taxe, acest aspect nu este de natură să o transforme într-o taxă de primă înmatriculare cum era cea prevăzută de dispozițiile art. 2141Cod fiscal și apreciată ca nelegală de către instanțe. Nu în ultimul rând, tribunalul apreciază că nu trebuie omis nici faptul că instituirea acestei taxe a fost rezultatul negocierilor dintre România și Comisia Europeană, astfel încât nu se poate aprecia că ar contraveni legislației comunitare.
În consecință, tribunalul a apreciat că în mod corect pârâta a refuzat restituirea taxei de poluare reglementată de dispozițiile OUG nr. 50/2008, dispoziții care sunt compatibile cu dreptul comunitar, acțiunea formulată fiind nefondată, motiv pentru care a respins-
Fiind respinsă acțiunea principală, instanța a respins și cererea de chemare în garanție.
II. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE C-N solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe sau modificarea hotărârii în sensul admiterii excepțiilor invocate de recurentă (lipsa calității procesuale pasive și inadmisibilitatea acțiunii), și respingerea acțiunii formulată de reclamant ca efect al admiterii excepțiilor invocate.
În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâta arată că, excepțiile invocate de recurentă sunt întemeiate și trebuiau admise de prima instanță.
Respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive s-a datorat încălcării de prima instanță a prevederilor art. 1 coroborat cu cele ale art. 5 din OUG nr 50/2008, conform cărora: "Prezenta ordonanță de urgență stabilește cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, denumită în continuare taxă, care constituie venit la bugetul Fondului pentru mediu și se gestionează de Administrația Fondului pentru Mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului".
"Taxa se calculează de autoritatea fiscală competentă".
În ceea ce privește excepția inadmisibilității acțiunii, prima instanță a omis să analizeze această excepție și să se pronunțe asupra ei (motiv de modificare a hotărârii prevăzut de art. 304 pct 7 Cod procedură civilă).
Taxa de poluare în sumă de 1750 lei a fost stabilită de recurentă prin decizia de calcul al taxei pe poluare pentru autovehicule nr. - din 8 decembrie 2008.
Aceasta a fost emisă urmare cererii depuse de către reclamant la instituția recurentă unde a fost înregistrată sub nr. - din 5 decembrie 2008.
Prin cererea aceasta, reclamantul a solicitat "stabilirea taxei pe poluare pentru autovehicule în conformitate cu OUG nr. 50/2008".
Reclamantul nu este persoana vătămată în sensul art. 1 din Legea nr. 554/2004 și nici nu se poate vorbi despre refuzul nejustificat al recurentei de a soluționa o cerere referitoare la un drept recunoscut de lege, astfel încât acțiunea formulată de este inadmisibilă.
Deși legal citat ( 7) intimatul nu s-a prezentat în fața Curții și nici nu a depus la dosar întâmpinare în termenul prevăzut de lege, așa cum avea obligația conform art. 308 alin. 2 pr.civ.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate și a actelor atașate la dosar, Curtea de apel constată următoarele:
Curtea a pus în discuție, față de cadrul procesual deschis în fața instanței de fond și în raport de soluția pronunțată de aceasta excepția lipsei de interes a recurentei în promovarea prezentului recurs.
Și este așa, deoarece calitatea de parte la judecata ce s-a finalizat cu hotărârea recurată nu este în sine suficientă pentru exercitarea recursului, ci trebuie îndeplinite și celelalte condiții referitoare la exercițiul dreptului la acțiune: interesul și capacitatea procesuală.
Așa fiind, se poate reține cu temei că partea care a câștigat nu are interes să atace hotărârea cu recurs, chiar și atunci când i s-au respins unele excepții procesuale, deoarece, în eventualul recurs al părți adverse, va putea reitera excepțiile respinse, fie în combaterea recursului, fie la rejudecarea fondului după casare, după caz.
Or, în speță, deși a câștigat în fața instanței de fond recurenta se plânge că instanța a respins excepțiile procesuale privind lipsa calității procesuale pasive și inadmisibilitatea acțiunii însă adversarul acesteia nu a formulat recurs situație în care recurentei pârâte să i se deschidă în mod real posibilitatea de a reitera cu succes excepțiile invocate caz în care instanța de recurs să poată să angajeze o dezbatere și analiză pertinentă asupra acestor chestiuni.
În lipsa unei atari manifestări de voință din partea reclamantului, Curtea nu consideră oportun și eficace a analiza motivele de recurs ce se circumscriu soluției date excepțiilor procesuale, reținând că într-o astfel de ipoteză recurenta nu ar putea obține nici un folos practic în dovedirea netemeiniciei pretențiilor formulate de reclamant.
Așa fiind, Curtea urmează ca în temeiul art. 20 din Legea nr. 554/2004 corelat cu art. 312.pr.civ. să admită excepția lipsei de interes din oficiu invocată de instanță și ca o consecință să respingă recursului ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția lipsei de interes.
Respinge recursul declarat de pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE C, ca lipsit de interes, împotriva sentinței civile nr. 1469/22.05.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj, pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 1 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - ---
Red./
6 ex./6.10.2009
Jud.fond.-
Președinte:Liviu UngurJudecători:Liviu Ungur, Delia Marusciac, Axente Irinel
