Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 266/2008. Curtea de Apel Alba Iulia

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

DECIZIE NR. 266/CA/2008

Ședința publică de la 10 Martie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Elisabeta Lazăr

JUDECĂTOR 2: Gabriela Costinaș

JUDECĂTOR 3: Marieta Florea

Grefier - -

Pe rol se află soluționarea contestației în anulare declarată de contestatoarea -" "SRL AIî mpotriva deciziei nr.513/CA/26.11.2007 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosar nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns av.- pentru contestatoare, lipsă fiind intimata în contestație

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că din partea intimatei în contestație s-a depus la dosar întâmpinare, din care 1ex. se comunică cu mandatara contestatoarei.

Nefiind alte cereri, instanța acordă cuvântul în dezbateri.

Mandatara contestatoarei solicită admiterea contestației, anularea deciziei atacate și rejudecând recursul, admiterea acestuia cu consecința modificării hotărârii instanței de fond în sensul admiterii acțiunii reclamantei -" "SRL A Fără cheltuieli de judecată.

CURTEA DE APEL

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Alba sub dosar nr- reclamanta - " " SRL a solicitat anularea raportului de inspecție fiscală încheiat la data de 3.02.2006, anularea deciziei de impunere din data de 7.02.2006 și a deciziei nr.32/4.05.2006 emise de pârâta A și exonerarea societății de plata sumelor stabilite.

În motivarea acțiunii s-a arătat că în mod nelegal a fost obligată la plata amenzilor contravenționale în sumă de 500 lei și respectiv 300 lei întrucât societatea are un singur sediu de desfacere a produselor, astfel că în mod greșit s-a reținut că nu s-au declarat punctele de lucru deoarece nu este situația societății care realizează desfacerea mărfurilor în localitățile S, Câmpia, Orăștie și H pe tarabe volante.

Totodată, s-a învederat că nu se justifica excluderea din calculul TVA deductibil a sumelor menționate pe bonurile fiscale cu care s-au achiziționat combustibil întrucât rubricile care nu erau completate s-au completat în prezența organelor de inspecție fiscală.

Referitor la factura emisă de ""SRL faptul că nu s-a înscris de către proprietar codul fiscal, adresa și numărul de înregistrare în registrul comerțului nu justifică nedeductibilitatea TVA întrucât cuantumul chiriei înscrise pe factură este recunoscut de către chiriaș.

În ce privește suma reprezentând TVA pe care societatea l-a dedus ca urmare a contractului de leasing pentru imobilul situat în A I,str. - -, nr.21, județul A se apreciază că procentul de 5,24% calculat de către organele de control ca spațiu utilizat de societate din acest imobil este total arbitrar și nu are nici un temei legal.

Prin încheierea din data de 21.06.2006 instanța, având în vedere că primele două petite vizează amenzi contravenționale, a dispus disjungerea lor și înregistrarea lor separată.

Prin Sentința nr. 729/CA/2007 Tribunalul Albaa respins acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta SRL AIî mpotriva pârâtei A, menținând actele administrativ-fiscale atacate.

Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că în mod corect organele fiscale au stabilit că reclamanta nu putea să deducă TVA aferent aprovizionării cu combustibil și facturi fiscale nr. -/3.06.2005 întrucât actele nu îndeplinesc cerințele legale pentru a fi considerate documente justificative în acest sens pronunțându-se și Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. V/2007.

În ce privește A.-ul dedus aferent contractului de leasing imobiliar, din declarația administratorului și copia cărții sale de identitate rezultă că doar 50. din imobil este folosit pentru activitatea societății și reprezintă o cheltuială efectuată în scopul producerii de venituri, restul având destinația de locuință astfel că A-ul este deductibil doar parțial.

Împotriva hotărârii a declarat recurs reclamanta SRL A-I solicitând a se dispune modificarea acesteia în sensul admiterii acțiunii și a anulării actelor administrativ fiscale.

În motivarea recursului s-au invocat greșita aplicare în timp a deciziei pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în recursul în interesul legii, apreciindu-se că aceste decizii au efect numai pentru viitor, neaplicându-se la data derulării raporturilor comerciale ale reclamantei, iar greșelile materiale au fost îndreptate în timpul controlului.

În ce privește TVA-ul achitat în derularea contractului de leasing, instanța nu a stabilit corect efectele juridice ale acestuia, titulara dreptului de proprietate asupra imobilului fiind societatea comercială, administratorul deținând o altă locuință.

Recursul nu a fost motivat în drept, însă potrivit art. 304 Cod procedură civilă recursul declarat împotriva unei hotărâri care potrivit legii nu poate fi atacată cu apel nu este limitat la motivele de casare prevăzute în art. 304, instanța putând să examineze cauza sub toate aspectele.

Prin decizia nr.513/CA/2007 Curtea de APEL ALBA IULIAa respins ca nefondat recursul reclamantei reținând că instanța de fond a aplicat corect prevederile legale ale Codului fiscal în materia cheltuielilor deductibile atât în ce privește documentele justificative ale acestora cât și în ce privește respectarea condiției ca acestea să fie producătoare de venituri.

Împotriva deciziei a declarat contestație în anulare contestatoarea - SRL contestație înregistrată sub dosar nr- la Curtea de APEL ALBA IULIA,invocând cazul de contestație specială prevăzut de art.318 teza 2, omisiunea cercetării motivelor de casare invocate în recursul reclamantei, respectiv a caracterului deductibil al TVA aferent contractului de leasing financiar imobiliar constatat de altfel de două controale fiscale anterioare.

Examinând admisibilitatea contestației în anulare prin prisma prevederilor legale ce reglementează această cale extraordinară de atac se constată că motivele invocate de contestatoare în motivarea contestației nu se încadrează în cele ale art. 318 Cod procedură civilă.

Potrivit art.318 Cod procedură civilă "hotărârile instanței de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale au când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare".

Primul caz are în vedere erori materiale evidente, în legătură cu aspectele formale ale judecării recursului ca respingerea greșită a unui recurs ca tardiv, anularea greșită ca netimbrat sau ca făcut de un mandatar fără calitate și altele asemănătoare pentru verificarea cărora nu este necesară reexaminarea fondului sau reaprecierea probelor.

Pe această cale nu se poate proceda la o nouă apreciere a probelor sau o altă interpretare a legii, căci ar însemna să i se acorde părții dreptul la încă o cale ordinară de atac, în afara celor prevăzute de lege.

În ce privește al doilea caz de contestație în anulare specială reclamanta susține că instanța nu a analizat motivul său de recurs vizând caracterul deductibil al TVA aferent contractului de leasing financiar imobiliar acceptat, de altfel,de două controale fiscale anterioare.Însă din analiza declarației sale de recurs care cuprinde în același înscris și motivele de recurs se constată că reclamanta nu a invocat acest motiv de recurs,nici separat,nici ca argument în sprijinul motivului invocat privind greșita aplicare a legii în ce privește caracterul nedeductibil al TVA aferent contractului de leasing financiar imobiliar,mărginindu-se a invoca faptul că titulara contractului este societatea comercială,iar instanța a apreciat greșit că acest imobil servește ca locuință administratorului societății. Se observă că instanța de recurs a răspuns tuturor motivelor de recurs și argumentelor invocate de reclamantă, nefiind obligată să analizeze din oficiu alte motive decât cele cu care era sesizată. Chiar dacă ar fi existat motive de ordine publică de nelegalitate a hotărârii instanței de fond-ceea ce nu este cazul în speță-neridicarea lor din oficiu de către instanța de recurs nu constituie motiv de contestație în anulare.Culpa neindicării unui motiv de recurs aparține reclamantei și ea nu poate să o invoce pentru a câștiga un drept.

Motivele invocate de contestatoare nu se încadrează în prev.art.318 Cod procedură civilă, în speță nefiind pusă în evidență vreo eroare materială de natura celor vizate de lege pentru justificarea unei contestații în anulare specială și nici o omisiune de a analiza motivele de recurs.

Cum criticile invocate în contestație nu se încadrează în prevederile legale ce reglementează cazul de contestație în anulare prevăzut de art 318.pr. civ.pentru argumentele de fapt și de drept mai sus arătate, urmează a se respinge contestația în anulare ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondată contestația în anulare declarată de contestatoarea -" "SRL AIî mpotriva deciziei nr.513/CA/26.11.2007 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosar nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 10 Martie 2008.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

Red.

Dact./2 ex./24.03.2008

Jud.recurs - M, - E, -

Jud.fond

Președinte:Elisabeta Lazăr
Judecători:Elisabeta Lazăr, Gabriela Costinaș, Marieta Florea

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 266/2008. Curtea de Apel Alba Iulia