Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 382/2008. Curtea de Apel Galati
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR.382/R/
Ședința publică de la 10 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE Dr.- -
JUDECĂTOR 1: Ioan Apostu
JUDECĂTOR 2: Dorina Vasile
Grefier - -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanta - SRL, cu sediul în B,-, jud.B, împotriva sentinței nr. 274 din 20.12.2007, pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 3 iunie 2008, fiind consemnate în încheierea din aceeași zi, când instnața având nevoie de timp pentru deliberare, amână pronunțarea cauzei la data de 10 iunie 2008.
CURTEA
Asupra recursului în contencios administrativ și fiscal de față;
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată;
Prin cererea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Brăila Secția Comercială și de Contencios Administrativ și Fiscal, reclamanta - SRL Bac hemat în judecată pe pârâta Unitatea Administrativ Teritorială Mun. B - Direcția Finanțelor Publice Locale prin Primar solicitând anularea deciziei nr.8/16.02.2007, emisă de pârâtă.
În motivarea contestației reclamanta arată că prin această decizie i s-a respins contestația la actul de impunere prin care s-a stabilit că pentru clădirea situată pe Calea, nr.309,.b2, bis tronson 1, proprietatea sa datorează impozit în cotă de 8% calculată la valoarea de inventar. Arată că cota de impozit a fost greșit calculată fiindcă clădirea nu a fost reevaluată și fiind în conservare nu este folosită și cota ce se impune a fi plătită de 1% conform declarațiilor rectificative depuse la organul administrativ. În drept, invocă disp.art.188 alin.2 fiscal.
Legal citată pârâta depune întâmpinare arătând că cererea reclamantei nu este fondată, construcția în cauză figurează ca fiind executată dat fiind că nu s-a solicitat prelungirea autorizației de construire, construcția trebuia înregistrată în contul construcții și nicidecum în contul imobilizări în curs de execuție, așa fiind datorează impozitul pe construcție. Cu privire la starea de conservare a construcției, aceasta nu are relevanță fiindcă art.253 fiscal arată că impozitul se plătește pentru clădiri indiferent de starea de funcțiune,conservare sau rezervă.
Reclamanta a solicitat și a administrat proba cu expertiză contabilă.
Prin sentința nr.274/ /2007 pronunțată de Tribunalul Brăila, a fost respinsă ca nefondată contestația formulată de reclamanta - SRL B, prin reprezentanții săi legali, în contradictoriu cu pârâtul Instituția Primarului Mun. B, prin Unitatea Administrativ Teritorială a Mun. B - Direcția Finanțelor Publice Locale.
Pentru a pronunța această sentință s-a avut în vedere următoarele;
Reclamanta nu și-a îndeplinit obligațiile legale de declarare a construcției și de reevaluare a valorii de inventar așa încât sunt aplicabile disp.art. 54-55, 62 HG nr.44/2003.
Din concluziile raportului de expertiză întocmit în cauză rezultă că pentru respectiva construcție, cota de impunere este corect calculată de pârâtă și este pentru anii 2005 - 2006 de 8% pe an raportat la valoarea de inventar.
S-a mai reținut că reclamanta nu a avut pretenție de a rectifica ceva fiindcă rectificarea se face cu semnătura si ștampila reclamantei.
IMPOTRIVA sentinței nr. 274/20 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Brăila, în termen legal a declarat recurs reclamanta - SRL B, criticând sentința instanței de fond sub aspectul nelegalității și netemeiniciei, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței instanței de fond în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată.
Prin motivele de recurs s-a învederat instanței următoarele;
Imobilul - bis era o investiție în curs înregistrată în contabilitatea societății în contul nr.231 imobilizări corporale curs de execuție.
Greșit a reținut instanța de fond susține recurenta că avut intenția de a eluda plata impozitului, și-a îndeplinit obligația de a achita impozitul datorat.
Mai consideră recurenta reclamantă că imobilul este trecut în conservare că cota de impozit poate fi cuprinsă între 0,5 % și 1 inclusiv, în nici un caz 8% așa cum s-a apreciat aspecte neavute în vedere de instanța de fond.
Recursul este nefondat.
Verificând legalitatea și netemeinicia sentinței instanței de fond prin prisma motivelor de recurs pre cum si din oficiu, se constată că prima instanță a făcut o justă apreciere a probelor dosarului, pronunțând o sentință temeinică și legală.
Potrivit 50/91 executarea lucrărilor de construcție este permisă numai pe baza unei autorizații de construire.
Prin autorizația de construire eliberată de autoritatea competentă în conformitate cu prev. 50/91printre obligațiile beneficiarului lucrării se numără anunțarea finalizării lucrărilor autorizate, în caz de nefinalizare să se solicite prelungirea autorizației de construire, să regularizeze taxa de autorizare, și toate construcțiile se declara în vederea impunerii la organele financiare teritoriale sau la unitățile subordonate acestora, după terminarea lor și nu mai târziu de 15 zile de la data expirării termenului de valabilitate a autorizației de construire.
Procesul verbal de recepție este obligatoriu să fie întocmit la data expirării termenului prevăzut în autorizația de construire, consemnându-se stadiul lucrărilor, precum și suprafața construită la sol desfășurată în raport de care se stabilește impozitul pe clădiri așa cum prevede și textul de lege.
Potrivit 50/91cu modificările și completările anterioare recurenta a înregistrat în contabilitate în contul 231 imobilizări în curs de execuție, imobilul în litigiu prin cota parte cuvenită urmare a finalizării contractului de asociere nr. 257/E/07.05.2006 și nu cum era corect să înregistreze în contul 212 construcții, sustrăgându-se în acest fel de la plata impozitului.
Potrivit 571/2003 cu privire la Codul fiscal la punctele 54(1), 55, se specifică calculul cotei de impozitare între 5% și 10% care se aplică, la valoarea de inventar a clădirii înregistrată în contabilitate pers.juridice până la sfârșitul lunii în care s-a efectuat prima reevaluare.
În cazul contribuabililor care nu au efectuat nici o reevaluare a clădirilor în ultimii 3 ani anterior anului fiscal de referință, impozitul pe clădire se calculează prin aplicarea cotei stabilite, potrivit pct.54 al.1 fiscal.
Cu privire la faptul că imobilul a făcut obiectul conservării tehnice potrivit art.253 (8)571/2003, impozitul pe clădiri se aplică pentru orice clădire deținută de o persoană juridică aflată în funcțiune, în rezervă sau în conservare, chiar dacă valoarea sa a fost recuperată integral pe calea amortizării.
Din concluziile raportului de expertiză întocmit la instanța de fond rezultă că pentru construcția în litigiu cota de impunere este corect calculată de pârâtă și este pentru anii 2005-2006 de 8% pe an raportat la valoarea de inventar - aspect reținut și de instanța de fond.
Față de cele de mai sus, văzând disp.art. 312.pr.civ urmează a respinge ca nefundat recursul reclamantei - SRL B, împotriva sent.274//20097 a Tribunalului Brăila - Secția Comercială și de Contencios Administrativ și Fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul asupra recursului declarat de reclamanta - SRL, cu sediul în B,-, jud.B, împotriva sentinței nr. 274 din 20.12.2007, pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 10 iunie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR 3: Angelica Ciobotaru
Dr.- - - - - -
GREFIER
- -
Red./11.06.2008
Tehnored./2ex./13.06.2008
Fond -R/
Președinte:Ioan ApostuJudecători:Ioan Apostu, Dorina Vasile, Angelica Ciobotaru