Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 454/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
- Secția de contencios Administrativ și Fiscal
DECIZIA CIVILĂ NR.454/R/-Dosar nr3406/62/R/-./2007
Ședința publică din data de:-4 Iulie 2008
PREȘEDINTE: Georgeta Bejinaru Mihoc- ---- președinte secție
- --- - - JUDECĂTOR 2: Silviu Gabriel Barbu
----- judecător
- - grefier-șef secție
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanta-""SRLprin administrator judiciar-""L.(prin succesor - ), împotriva Sentinței civile nr.147/AF din 04.12.2007, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr-, având ca obiect "anulare act control taxe și impozite".
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedură îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Dezbaterile în prezenta cauză, au avut loc asupra recursului, în ședința publică din data de 24 iunie 2008, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate prin încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta decizie.
Instanța, în vederea deliberării și pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 1 iulie 2008, când, având aceeași componență și în vederea deliberării, în temeiul art.260, alin.1 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 4 iulie 2008.
Față de actele, lucrările și probele administrate la dosar, instanța, în urma deliberării, a pronunțat hotărârea de mai jos:
CURTEA:
Asupra recursului de față:
Constată că prin Sentința civilă nr.147/AF/04.12.2007 a Tribunalului Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ, s-au dispus următoarele:
S-a admis excepția inadmisibilității petitelor 2, 3, 4 și 5 din acțiunile înregistrate în dosarele nr-, nr- și nr-.
S-a admis excepția inadmisibilității capătului unu al cererii înregistrate în dosarul nr-.
S-a respins excepția prematurității acțiunii.
S-a respins acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta ""L în contradictoriu cu pârâții Administrația Finanțelor Publice și Ministerul Finanțelor Publice
S-a respins acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta "" în contradictoriu cu pârâții Ministerul Finanțelor Publice prin Administrația Finanțelor Publice, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B în dosarele conexe nr-, nr- și nr-.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Referitor la excepția prematurității acțiunii, invocată de pârâta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului B, prin întâmpinarea formulata în acțiunea principală, instanța de fond aor espins această excepție, întrucât reclamanta a urmat procedura prealabilă administrativă împotriva Deciziei nr.19.908/30.11.2006 și a Deciziei nr.205/2007, iar în soluționarea contestației, s-au emis Decizia nr.6/10.2007, ce formează obiectul dosarului conex nr-, respectiv Decizia nr.50/14.05.2007, ce formează obiectul dosarului conex nr-.
În ceea ce privește excepția inadmisibilității acțiunilor, invocată de pârâtă prin întâmpinare, instanța de fond a reținut că petitele 2 - 5 din dosarele nr-, nr- și nr-, sunt inadmisibile pentru următoarele considerente:
Societatea reclamantă se află în procedura reorganizării judiciare și falimentului, în dosarul nr.652/F/2004 al Tribunalului Brașov, la cererea creditoarei B, astfel că legea specială în materie este Legea nr.85/2006, privind procedura insolvenței, în cadrul căreia, debitoarea avea posibilitatea de a contesta creanțele înscrise la masa credală, potrivit art.73 și art.74 din lege, în tabelul preliminar și tabelul definitive.
Mai mult, organele care aplică procedura, sunt prevăzute de art.5, alin.1 din lege: instanțele judecătorești, judecătorul sindic, administratorul judiciar și lichidatorul.
Potrivit art.20, alin.1, lit.K din Legea nr.85/2006, administratorul judiciar verifică creanțele, formulează obiecțiuni și întocmește tabelele creanțelor debitoarei, iar dispozițiile art.21, alin.2 din lege, dau posibilitatea debitoarei să formuleze contestații împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar.
Pe cale de consecință, instanța de contencios administrativ nu se poate substitui în atribuții administratorului judiciar și judecătorului sindic, fiind inadmisibilă analizarea petitelor 2-5 din dosarele nr-, nr- și nr-, astfel că prima instanță a admis excepția și a respins capetele de cerere mai sus indicate.
În dosarul nr-, pârâta Administrația Finanțelor Publice Bai nvocat excepția inadmisibilității petitului 1.
Analizând această excepție, prima instanță a reținut că reclamanta a solicitat constatarea nulității notificării privind stingerea creanțelor nr.855/ 13.04.2007, act ce reprezintă, potrivit Ordinului nr.519/2005 "alt act administrativ fiscal", ce poate fi contestat în procedura reglementată de dispozițiile art.205 și următoarele Cod procedură fiscală, care stipulează că "împotriva titlului de creanță, precum și împotriva altor acte administrative fiscale, se poate formula contestație potrivit legii."
Acest tip de acțiune în contencios administrativ, presupune doua faze procesuale: una prealabilă administrativă și cea de-a doua, faza judecătorească.
În situația în care prima fază obligatoriu de urmat nu a lămurit motivele de contestare, următoarea etapă se desfașoară în fața instanței de contencios administrativ și fiscal, prin analizarea contestației împotriva actului administrativ de soluționare a procedurii prealabile.
În speță, reclamanta nu a urmat procedura prealabilă administrativă obligatorie, astfel că, văzând și dispozițiile art.7 din Legea nr.554/2004, prima instanță a admis excepția inadmisibilității petitului 1 din acțiunea înregistrată în dosarul nr-, petit pe care l-a respins.
Analizând pe fond capetele de cerere neanalizate pe excepție în prealabil, instanța de fond a constatat că prin Decizia nr.205/10.01.2007(filele 12-30 dosar principal) s-au stabilit în sarcina reclamantei obligații de plată accesorii aferente obligațiilor fiscale pentru perioada 30.XI.2006-31.XII 2006, în cuantum de 9.496 lei.
Reclamanta a contestat măsurile stabilite prin acest act administrativ fiscal și prin Deciziile nr.217, nr.228, nr.290, nr.298, nr.2999, nr.607, nr.647, nr.768, nr.849, nr.859 și nr.861, contestație ce a fost înregistrată sub nr.6288/2007 și a arătat în considerente, că tabelul definitiv al creanțelor a fost fixat prin hotărâre judecătorescă la 14.II.2005, creanța finanțelor fiind astfel definiv înscrisă în procedura colectivă de executare, iar potrivit art.36 din lege, de la data deschiderii procedurii, s-au suspendat de drept toate acțiunile judecătorești judiciare și extrajudiciare împotriva debitorului.
În considerentele contestației s-a mai arătat că, potrivit art.41 din lege,
s-au suspendat toate curgerile de dobânzi, majorări, penalități și orice alte cheltuieli.
Prin Decizia nr.50/14.2007 Direcția Generală a Finanțelor Publice Bar espins contestația formulată de reclamanta "", reținând că, în mod legal organul de impunere a stabilit accesorii în sumă de 4776 lei, aferente creanțelor născute anterior deschiderii procedurii, pe considerent că pentru crențele născute anterior deschiderii procedurii, s-au înscris la Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare titluri executorii prin Avizul de garanție inițial nr.545/2004.
În ceea ce privește suma de 4720 lei aferentă creanțelor născute ulterior datei deschiderii procedurii, s-a reținut în contestație că reclamanta nu se află în niciunul din cazurile de eșuare a unui plan de reorganizare, sau de intrare în faliment, urmând ca, în situația în care un plan de reorganizare eșuează, sau se dispune trecerea în faliment, să se aplice în mod corespunzător prevederile alin.1 și alin.2 ale art.41 din Legea nr.85/2006.
Decizia mai sus analizată și Decizia nr.205/2007, referitoare la penalități de 9496 lei, sunt legale, și considerentele reținute de intimata Direcția Generală a Finanțelor Publice B sunt pertinente, astfel încât, instanța de fond a respins acțiunea în contencios administrativ pentru considerentele de mai jos.
Astfel, prin Sentinta civilă nr.864/06.12.2004 a Tribunalului B, urmare a cererii Direcției Generale a Finanțelor Publice B, reclamanta a intrat în procedura insolvenței, organizării judiciare și falimentului prevăzută de Legea nr.64/1995.
Art.6, alin.2 din nr.1186/11.07.2006 privind deschiderea procedurii de reorganizare judiciară și faliment de către organele fiscale competente și propunerile de numire a lichidatorului, stipulează că "începând cu data intrării în vigoare a Legii nr.85/2006, se aplică prevederile art.41 din acest act normativ, referitoare la calculul obligațiilor accesorii".
Deși regula prevazută la alineatul 1 din art.41 din Legea nr.85/2006 este că nu se calculează nicio dobândă, majorare sau penalitate de orice fel, ori cheltuială numite generic accesorii, nu va putea fi adaugată creanțelor născute anterior datei deschiderii procedurii pe cale de excepție, potrivit alineatului 2, creanțele garantate se înscriu în tabelul definitive și/sau în tabelul definitiv consolidat, după caz, la valoarea garanțiilor, dar nu mai mult decât valoarea totală a creanței garantate de acea garanție. La distribuirea prețului garanției, creditorul garantat va fi îndreptățit să calculeze accesoriile la creanța garantată până cel mult la data vânzării bunului, cu condiția ca prețul bunului să fie corespunzător mai mare decât valoarea inițial evaluată.
În speță, intimata a calculat corect accesorii la creanțele născute anterior deschiderii procedurii, în cuantum de 4776 lei, având în vedere că pentru aceste creanțe, intimatei creditoare i s-au înscris la Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare titluri executorii prin Avizul de garanție initial nr.545/28.05.2004.
În ceea ce privește accesoriile în cuantum de 4720 lei, aferente creanțelor născute ulterior datei deschiderii procedurii, instanța de fond a constatat că reclamantei îi sunt aplicabile prevederile art.41, alin.3 din Legea nr.85/2006 potrivit cărora "în cazul în care se confirmă un plan de reorganizare, dobânzile, majorările ori penalitățile de orice fel, sau cheltuielile accesorii la obligațiile născute ulterior datei deschiderii procedurii generale, se achită în conformitate cu actele din care rezultă și cu prevederile programului de plăți." Și numai în caz excepțional, în situația în care un plan de reorganizare eșuează, sau se dispune trecerea la faliment, se aplică în mod corespunzător prevederile art.41, alin.1 și alin.2 din Legea nr.85/2006.
Analizând Decizia nr.6/10.05.2007, ce formează obiectul acțiunii în contencios administrativ în dosarul nr-, prima instanță a constatat că reclamanta a formulat contestație împotriva măsurilor stabilite de organele de inspecție din cadrul Administrației Finanțelor Publice B, în Decizia nr.19908/30.11.2006, obiectul dosarului nr.3406/ 2007, referitoare la obligațiile de plată accesorii în sumă de 83.447 lei, ce se compune din 5490 lei dobânzi aferente impozitului pe veniturile din salarii, 454 lei dobânzi aferente impozitului pe profit, 15 lei dobânzi aferente taxei asupra activităților dăunătoare sănătății, 50 lei dobânzi aferente constribuției pentru învățământul de stat, 1445 lei dobânzi aferente impozitului pe salarii restante 1999, 41.725 lei dobânzi aferente, 20.027 lei dobânzi aferente S-ului, 461 lei dobânzi aferente contribuției individuale de asigurări sociale, 988 lei dobânzi aferente contribuției pentru pensie suplimentară, pentru personalul cuprins în sistemul de asigurări sociale, 474 lei dobânzi aferente contribuției de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale, datorate de angajator, 2261 lei dobânzi aferente contribuției de asigurări pentru șomaj, 9432 lei dobânzi aferente datorată de angajator, 371 lei dobânzi aferente datorat de la asigurați, 54 lei dobândă aferentă pentru persoanele aflate în concediu medical pentru îngrijire copil.
Prin Decizia nr.6/10.05.2007 s-a respins ca neîntemeiată contestația formulată, reținându-se în considerente că, în mod corect s-au calculat dobânzi, majorari și penalități aferente creanțelor născute anterior datei deschiderii procedurii de insolvență, întrucât creditorul era garant, fiind înscris la Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare, iar în ceea ce privește accesoriile calculate la creanțele născute ulterior datei deschiderii procedurii insolvenței reclamantei, le sunt aplicabile prevederile art.41, alin.3 din Legea nr.85/2006.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta - SRL B, solicitând modificarea sentinței atacate și anularea Deciziilor nr.205/2007, nr.-/30.11.2006, nr.6/10.05.2007, nr.19908/30.11.2006 și nr.50/14.05.2007, arătând în esență că societatea reclamantă este în procedură de insolvență, având pe rolul instanțelor de judecată din materia falimentului un dosar de faliment în cadrul căruia i s-a cerut să facă dovada contestării deciziilor emise de Direcția Generală a Finanțelor Publice B pentru debite suplimentare ale societății reclamante față de organele fiscale, inclusiv despăgubiri și penalități de întârziere. Recurenta reclamantă a arătat că, potrivit art.41 din Legea nr.85/2006, sunt oprite orice debite date din penalități, dobânzi sau despăgubiri, astfel încât calculația făcută de intimata pârâtă Direcția Generală a Finanțelor Publice B asupra debitului reclamantei către B, în sumă de 4.609.985.809 lei ROL, ar fi efectuată cu încălcarea legii. Recurenta a mai învederat instanței de recurs faptul că, din moment ce pârâta a optat pentru declanșarea procedurii de faliment/insolvență a societății reclamante pentru debitele acesteia față de organele fiscale, atunci regulile privind regimul juridic al debitului existent la data de 29.09.2004 ar trebui să fie cele din procedura insolvenței, astfel că nu mai este posibil să se calculeze decât sumele existente la data deschiderii procedurii, în condițiile în care la data de 06.12.2004 s-a deschis procedura insolvenței prin hotărâre judecătorească - nr.864/06.12.2004 a Tribunalului Brașov - secția comercială.
Prin întâmpinarea formulată în cauză, pârâta Bas olicitat respingerea recursului și menținerea sentinței atacate, ca fiind temeinică și legală, motivele de recurs nefiind justificate. Intimata a arătat că dispozițiile Legii nr.85/2006 nu se pot aplica retroactiv, astfel încât recurenta nu poate contesta obligațiile fiscale bugetare accesorii stabilite până la data intrării în vigoare a acestei legi și care sunt înscrise în Arhiva Electronică de garanții Reale Mobiliare, cu atât mai mult cu cât accesoriul urmează soarta principalului.
Examinând actele și lucrările dosarului, precum și sentința atacată prin prisma art.3041Cod procedură civilă, precum și prin prisma motivelor de recurs, Curtea constată că recursul declarat este fondat si urmează a fi admis în sensul casării hotărârii atacate și trimiterii cauzei spre rejudecare la instanța de fond, pentru următoarele considerente:
Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta - SRL a solicitat instanței de judecată anularea mai multor acte administrative fiscale, menționând că la data de 29.09.2004, la deschiderea procedurii de insolvență împotriva societății reclamante, la cererea pârâtei B, - SRL avea de achitat la. B suma de 2.481.187.560 lei ROL, iar în cererea de creanță corelativă deciziei nr.105/10.01.2007 a B, pârâta a consemnat suma de 4.609.985.809 lei vechi (rol) ca reprezentând creanța față de societatea reclamantă.
Potrivit dispozițiilor art.41, coroborate cu art.73 și art.74 din Legea nr.85/2006 a insolvenței, nicio dobândă nu poate fi adăugată creanțelor născute anterior datei deschiderii procedurii insolvenței. De asemenea, cadrul normativ anterior acestei legi, anume Legea nr.64/1995, respectiv nr.OG92/2003, în vigoare la data de 06.12.2004, data deschiderii procedurii insolvenței prin Sentința civilă nr.864/2004 a Tribunalului Brașov - secția comercială, conține prevederi asemănătoare cu cele din art.41 menționat mai sus, anume art.42 din Legea nr.64/1995 și art.119 din nr.OG92/2003, dispoziții potrivit cărora, pe de o parte, de la data procedurii se suspendă toate acțiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau bunurilor, iar pe de altă parte că nu se datorează majorări de întârziere pentru sumele datorate cu titlu de obligații fiscale accesorii.
Prin urmare, potrivit principiului constituțional al activității legii (art.15 alin.2 coroborat cu art.78 din Constituția României revizuită), reflectat și de adagiul "tempus regit actum", un act normativ își produce efectele pe întreaga perioadă în care este în vigoare, potrivit voinței emitentului acelui act normativ publicate în Monitorul Oficial, situație aplicabilă și în cazul actelor normative din materia falimentului/insolvenței, enumerate mai sus și incidente în cauză fiecare pentru perioadele în care au fost în vigoare.
În cauză este necesară stabilirea exactă, defalcată, a dobânzilor care au curs de la intrarea societății reclamante în procedura insolvenței potrivit sentinței civile nr.864/2004 și până la emiterea deciziilor fiscale atacate de recurenta reclamantă, stabilirea dobânzilor acumulate anterior acestei hotărâri judecătorești privind insolvența, cu observarea dispozițiilor art.42 din Legea nr.64/1995 modificată până la nivelul anului 2004, respectiv 2006, precum și a dispozițiilor art.41 alin.1 din Legea nr.85/2006.
Pentru a se stabili cu exactitate creanța existentă la data deschiderii procedurii de insolvență și evoluția acesteia în sensul creșterii sau, dimpotrivă, al descreșterii pe parcursul timpului până la emiterea ultimei decizii a Bc ontestate de reclamantă, inclusiv dobânzile și penalitățile de întârziere cuvenite pentru perioada ulterioară sentinței civile nr.864/2004, se impune efectuarea unei expertize contabile judiciare, astfel încât defalcarea sumelor să fie făcută corect, conform dispozițiilor legale aplicabile, așa cum am expus mai sus.
Instanța de fond urmează a manifesta rolul activ reglementat de art.129 alin.5 Cod procedură civilă, în vederea administrării probelor necesare pentru aflarea adevărului în cauză, inclusiv o expertiză contabilă judiciară, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale.
Ca atare, instanța de recurs urmează a casa hotărârea și să o trimită primei instanțe spre rejudecare, iar instanța de fond urmează să reia judecata în primă instanță, cu respectarea regulilor de procedură prevăzute de lege pentru această fază procesuală.
În consecință, în baza art.312 Cod procedură civilă, instanța de recurs urmează a casa sentința atacată și va trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Brașov.
Pentru aceste motive,
În Numele Legii,
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanta""-prin administrator judiciar " " B și administrator convențional av., împotriva Sentinței civile nr.147/AF/04.12.2007 a Tribunalului Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ, pe care o casează și
Trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 04.07.2008.
Președinte,
Pt.jud.- ---,
aflată în concediu de odihnă,
semnează d-nul Vicepreședinte al instanței,
Judecător, Judecător,
--- - ---
Grefier,
-
Red.:-/18.07.2008
Dact.:-/3 ex./24.07.2008
Jud.fond:-; -
Președinte:Georgeta Bejinaru MihocJudecători:Georgeta Bejinaru Mihoc, Silviu Gabriel Barbu
